tag:blogger.com,1999:blog-22678611837927170462024-03-17T20:04:26.603-07:00ASOCIAȚIA CULTURALĂ „DOBREANU” - Subcetate, HarghitaAsociația Culturală „Dobreanu” a fost înființată în anul 2009, cu scopul principal de a contribui la conservarea patrimoniului cultural local și de a pune în valoare cultural-artistică și istorică vechile tradiții săteşti, fapt realizabil prin amenajări muzeografice, publicare de articole/ cărti. Coordonator: prof. Doinița-Ana Dobrean
Moto: „Și chiar dacă nu voi fi far, ci candelă, ajunge. Și chiar dacă nu voi fi candelă, tot ajunge, fiindcă m-am străduit să aprind lumina” (Nicolae Titulescu)Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.comBlogger240125tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-19853649364796116792024-03-01T01:49:00.000-08:002024-03-13T09:08:59.954-07:00ZILE DE MĂRȚIȘOR. File de jurnal<div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">2020<br /></span></b></span></div><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> „Salutare ție, sfântă dimineață,</span></i></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Ce frumoasă-i lumea la venirea ta!</span></i></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Fumegă pământul la cereasca-ți față,</span></i></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Soare-ți oferă vesel fața sa.”</span></i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> (Nicole
Iorga, <u>Dimineții</u>)</span></span></div></blockquote><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><br /><o:p></o:p></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">
E o zi miraculos de frumoasă! Soare, aer răcoros, cu iz de zăpadă.<br /></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Mă bucur azi, de 1 Martie, de
mulțimea mesajelor scrise, sonore, florale, trimise via internet de prieteni,
între care mulți foști elevi.<br /> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">
De la d-na Carmen M. primesc o inedită urare: „<i>O primăvară însorită, luminoasă, minunată și nesfârșită să fiți pentru
cei din jur și dvs. însevă mărțișor, adică purtătoare de bine și frumos!”<br /><o:p></o:p></i></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">
Vă mulțumesc tuturor!</span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLSY2tsxzxQeU9hPGnVU27qqRv7pFKcQCcwyzHeuB61WeeZo-WoYBtOrU8PZmDO4ut6sfboj_a_HdPk2w-0AAQX0aKql0bXKEtXUpFtUxErryTA9tPRHXFklcsF254gRa8GIXvjrhaS8B9XGvWDlcJxot0GZBuVMNiYQBgkxSHIxrOHL2IOR2QOjBb8Dk7/s400/martisor%20Huruba.jpg" style="font-weight: 700; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><img border="0" data-original-height="400" data-original-width="306" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLSY2tsxzxQeU9hPGnVU27qqRv7pFKcQCcwyzHeuB61WeeZo-WoYBtOrU8PZmDO4ut6sfboj_a_HdPk2w-0AAQX0aKql0bXKEtXUpFtUxErryTA9tPRHXFklcsF254gRa8GIXvjrhaS8B9XGvWDlcJxot0GZBuVMNiYQBgkxSHIxrOHL2IOR2QOjBb8Dk7/w306-h400/martisor%20Huruba.jpg" width="306" /></span></a></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Creator: Vasile (Sirică ) HURUBĂ, anii 1960</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> <br /></span><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">2021<br /></span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">
E prima zi de Mărțișor! Trimit și primesc mărțișoare virtuale… Fugare
imagini legate de această zi îmi trec prin gând. Mi-amintesc cum pregăteam
mărțișoare cu mama, din fire răsucite de mătase albă și roșie, cu cănăcei la
capete, pentru profesoare și pentru
prietenele mele. Erau simple, fără amuletă. Șnurul delicat, lung de vreo 50 cm,
era înfășurat de mama pe degetele mele arătătoare, așezate la 8-10 cm distanță;
devenea petale de floare, după ce cu capetele lega la mijloc cele câteva bucle
bicolore. Era prin anii 60...<br /></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">
Primul mărțișor cu amuletă l-am primit de la d-na învățătoare Viorica
Stoicescu, din Constanța. Era o albinuță - simbol, care îmi aducea și un mesaj: de a fi harnică și vrednică ca ea. Am păstrat-o mult timp ca pe un dar prețios. </span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;"> Am cunoscut-o pe această
dăscăliță minunată participând la un joc de corespondență, cu copii de vârsta mea de
pretutindeni, joc prin care făceam schimb de vederi, cu scopul de a lega prietenii și a ne cunoaște
țara. A prins drag de mine doamna Viorica, cu care am corespondat neîntrerupt
până acum. E vorba de o adevărată prietenie de 60 de ani, la distanță, timp în
care ne-am întâlnit doar de trei ori, cunoscându-i și fiica, pe Camelia. Mi-a fost model și sfetnic, dascăl și prieten. Sper să-i aud și azi, de 1
Martie, vocea la telefon.</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><div style="text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpUr5y9HKBIMbRzgNUaOhhJWTyXCKWUWYqcSQwHMmBTUuPAG9AplVVxohgtN0_p_m7HYuShyphenhyphen7KKEf_9SUGT1IZYnojSaUshNjQsQLAjGDPCU5ZdAE7Fx-MYJOIDY8IxeOPL2EbFoWd93_ZN6KPRDL4wDq29ZqwPWnYjVid50PGqlf7luDBwFAG5T3NEMIX/s1642/IMG_20240301_083147.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><img border="0" data-original-height="1642" data-original-width="1301" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpUr5y9HKBIMbRzgNUaOhhJWTyXCKWUWYqcSQwHMmBTUuPAG9AplVVxohgtN0_p_m7HYuShyphenhyphen7KKEf_9SUGT1IZYnojSaUshNjQsQLAjGDPCU5ZdAE7Fx-MYJOIDY8IxeOPL2EbFoWd93_ZN6KPRDL4wDq29ZqwPWnYjVid50PGqlf7luDBwFAG5T3NEMIX/w318-h400/IMG_20240301_083147.jpg" width="318" /></span></a></div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiF_NlEPrPKEApOHkDd1mkVCt3tlyf3vbhH5U4rtSl-t-Io_vV0wtIbEBIBoOJhBEvLYsiwEaT1KU2O5e1_dajIkqloSGBb0f9YfoczPjqXnokUFA2IwqzqSvEJx9x9QWSose3yGrZfO3HgqYpWq7V_TtLQgo4_LsPR_LmJIHeuKeeGN1g7OOWv1yk6Aijh/s1984/IMG_20240301_081351.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><img border="0" data-original-height="1984" data-original-width="1154" height="530" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiF_NlEPrPKEApOHkDd1mkVCt3tlyf3vbhH5U4rtSl-t-Io_vV0wtIbEBIBoOJhBEvLYsiwEaT1KU2O5e1_dajIkqloSGBb0f9YfoczPjqXnokUFA2IwqzqSvEJx9x9QWSose3yGrZfO3HgqYpWq7V_TtLQgo4_LsPR_LmJIHeuKeeGN1g7OOWv1yk6Aijh/w309-h530/IMG_20240301_081351.jpg" width="309" /></span></a></div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNc9zoGi_USAmEk9qHJ9TsDSAfUJUf7vveqoB06U0UKmCkLKcTLXNRaRqfLPFmWQYzVjYmxQItGe9hKhD7u1q-zTNul55CMi0ryTf8IU4Rx-Zj2PPUYR32hdPBL71jXybndRT5atciAgve5G6nkW32hgKtBusQFlSNanIJ2SnLvPuxZlCVNQGgi6GMyPdW/s1590/IMG_20240301_081254.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><img border="0" data-original-height="1026" data-original-width="1590" height="322" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNc9zoGi_USAmEk9qHJ9TsDSAfUJUf7vveqoB06U0UKmCkLKcTLXNRaRqfLPFmWQYzVjYmxQItGe9hKhD7u1q-zTNul55CMi0ryTf8IU4Rx-Zj2PPUYR32hdPBL71jXybndRT5atciAgve5G6nkW32hgKtBusQFlSNanIJ2SnLvPuxZlCVNQGgi6GMyPdW/w499-h322/IMG_20240301_081254.jpg" width="499" /></span></a></div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;">
„<i>Un simbol al Primăverii, unei
Primăveri</i>! A fost cea mai emoționantă și dragă dedicație primită, împreună cu un mărțișor, în primăvara
vieții.</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span lang="RO"><b> 2022<br /></b></span><span lang="RO"> Cred că este cea mai tristă zi de 1 Martie
din câte am trăit. Este </span><span lang="RO">tristă, la fel ca precedentele, din cauza războiului
crâncen început în țara vecină, Ucraina. Avioane brăzdează permanent cerul, Kievul,
încercuit de armata rusă și bombardat fără milă, rezistă. Mor oameni nevinovați.
Războaiele le duc cei mari, bolnavi de putere, cu sacrificiul celor umili.
Refugiații, în special mame și copii, se îndreaptă spre țările vecine. Numai în
România au intrat peste 70. 000. Trăim cu spectrul morții de o vreme: după doi ani
în care ne-am confruntat cu virusul ucigaș, tragedia se amplifică prin războiul
care pare fără sfârșit rezonabil.<br /><o:p></o:p></span><span lang="RO"> Ghioceii din grădină, primele semne ale
primăverii mult dorite, sunt îngenuncheați din cauza frigului și a pământului
înghețat. Om și natură împărtășesc același destin și se unesc, parcă, în
rugăciune:<i> </i></span><span lang="RO"><i>Fecioară
Maria, regina Păcii, roagă-te pentru noi, pentru pace, pentru încetarea
războiului!</i></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><i> </i>Ca să răzbim
la lumină, ca să ne învingem temerile de orice fel, ca să fim puternici în fața
provocărilor de orice fel, Papa Francisc ne îndeamnă: să ne pierdem timp cu
copiii și cu bătrânii, să avem raporturi de comunicare cu familia, cu toți, să
tindem spre <i>simfonia dialogului</i>. Când viața noastră este atât de vulnerabilă,
doar alianța dintre generații întărește familia, iubirea.</div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span lang="RO"><o:p></o:p></span><span lang="RO"> Și dacă Dumnezeu ne-a dat ziua de azi,
să ne bucurăm de ea, de tot ceea ce ne va aduce! Să știm să prețuim timpul și
viața care ne-au fost dăruite!<br /></span><span lang="RO"> O zi binecuvântată să avem, cu
bine, cu frumos și sănătate!</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span lang="RO"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span lang="RO"><o:p></o:p></span><span lang="RO"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNorTUMh1DQx2GDhOeDjup6U-_Gjy5i2rFYxszrIZ6JWNm2dy8-i3CRhUVchyphenhyphen2x16h1hZnw6gqOqhjSAStxwd6STuyAxXSdNQlxyvqn1pUvtaOhAtUCWWOT3PgV3pRqTZwVS2llV9d-AR9O07gj2LeQqA7oepajGIxxUPLcfvlW1GrglNP0AeN_ONqkrLZ/s854/331660864_513152070764810_4777844814495082252_n.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="854" data-original-width="680" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNorTUMh1DQx2GDhOeDjup6U-_Gjy5i2rFYxszrIZ6JWNm2dy8-i3CRhUVchyphenhyphen2x16h1hZnw6gqOqhjSAStxwd6STuyAxXSdNQlxyvqn1pUvtaOhAtUCWWOT3PgV3pRqTZwVS2llV9d-AR9O07gj2LeQqA7oepajGIxxUPLcfvlW1GrglNP0AeN_ONqkrLZ/s320/331660864_513152070764810_4777844814495082252_n.jpg" width="255" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhEe77PGNu3K6BVN4hWtMcIGBcqe0nRdbw1uXkrp7ILBsk9ce-OTV8A-QfZ2XR1KJt7_UYdwYTyfzwjyopRGdR1XXsQu6tNh0ibqaSJXIdSrS4lsH-M_9GhL7l3DrTuAcKSE-LhvoyQPgH2zRQPA8t9aTCGv5pB_rFHk7MB2m2WfFKcXNOUSqDeQ2HtqO7g/s1593/332156368_550894333517271_2851733627065746269_n.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1048" data-original-width="1593" height="264" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhEe77PGNu3K6BVN4hWtMcIGBcqe0nRdbw1uXkrp7ILBsk9ce-OTV8A-QfZ2XR1KJt7_UYdwYTyfzwjyopRGdR1XXsQu6tNh0ibqaSJXIdSrS4lsH-M_9GhL7l3DrTuAcKSE-LhvoyQPgH2zRQPA8t9aTCGv5pB_rFHk7MB2m2WfFKcXNOUSqDeQ2HtqO7g/w400-h264/332156368_550894333517271_2851733627065746269_n.jpg" width="400" /></a></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span lang="RO"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO"> </span> <b>2023</b></div>
</span></div></span></span></div><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span lang="RO"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO"> „<i>Mă uit
la timp și nu-l văd,<br /><o:p></o:p></i></span></div></span></div></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span lang="RO"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><i><span lang="RO">Mă uit îndelung și nu-l văd,</span></i></div></span></div></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span lang="RO"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><i><span lang="RO">Văd doar arborii cum se clatină</span></i></div></span></div></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span lang="RO"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><i><span lang="RO">Și frunzele cum aleargă prin iarbă.</span></i></div></span></div></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span lang="RO"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><i><span lang="RO"><o:p> </o:p></span></i></div></span></div></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span lang="RO"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><i><span lang="RO">Mă uit la timp și nu-l văd,</span></i></div></span></div></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span lang="RO"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><i><span lang="RO">Mă uit îndelung și nu-l văd –</span></i></div></span></div></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span lang="RO"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><i><span lang="RO">Văd doar copiii cum cresc</span></i></div></span></div></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span lang="RO"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><i><span lang="RO">Și oamenii cum încărunțesc și se-apleacă.”</span></i></div></span></div></span></span></div></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span lang="RO"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"> A.E. Baconsky, <i>Vântul</i></div></span></div></span></span></div></blockquote><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana;"><span lang="RO" style="font-size: medium; mso-ansi-language: RO;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span lang="RO"><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"> A.E. Bakonsky este fratele profesorului meu
de literatură română, LEON BACONSKY (1928-2019), din anul IV, la Facultatea de
Filologie a UBB din Cluj (1972-1973). Ne preda cursul de literatură română
contemporană (publicistica, poezia și proza). Au trecut 50 de ani de atunci,
dar mi-l amintesc bine: era blând, tăcut, sobru, cumpătat la vorbă și gestică,
distant.</p><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhdUmaugRll8l_A9c1WgVLshUijhSXOhbtH0kkd15Q9-K_Px8_ELNDL0a2JFaZhMdgKReykrvkR3Z5vnQtvcAU0iO8vIYojN-lVDjzZ4Jb0r9X_vpUAy7PjqZq2ZQx7L9bypOOeB5LgefMpSGjGP0yaG3xSapdBlPbG5I1GJBTjL_UsCJCSWXFAtcQA4n8W" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="300" data-original-width="220" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhdUmaugRll8l_A9c1WgVLshUijhSXOhbtH0kkd15Q9-K_Px8_ELNDL0a2JFaZhMdgKReykrvkR3Z5vnQtvcAU0iO8vIYojN-lVDjzZ4Jb0r9X_vpUAy7PjqZq2ZQx7L9bypOOeB5LgefMpSGjGP0yaG3xSapdBlPbG5I1GJBTjL_UsCJCSWXFAtcQA4n8W=w293-h400" width="293" /></a></div><br /><p></p><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO"> Găsesc pe net necrologul scris de profesorul
ION VLAD, „<i>Leon Baconsky la 90 de ani</i>”:<br /></span><span lang="RO"> „<i>Leon
Baconsky a fost urmărit de o gravă și neiertătoare suferință, timpul a accentuat
boala, obligându-l la izolare și la torturantă recluziune. (…)<br /><o:p></o:p></i></span><i><span lang="RO">
Istoricul și criticul literar urmează modele prestigioase, așa cum ne-o
confirmă discursul critic al studiilor, prefețelor și postfețelor unor cărți
dintr-o activitate demnă de prețuit.<br /></span></i><i><span lang="RO"> La
cei 90 de ani, universitarul exemplar ca disciplină, prietenul și colegul de
mai multe decenii într-un cabinet cunoscut, trăind în umbră și discretă
suferință, refuzând disperarea, având-o pe Rodica Baconsky, soție și „coleg” (
remarcabilă cunoscătoare a literaturii franceze), rămâne intelectualul demn de
respect</span></i><span lang="RO">.”<br /><o:p></o:p></span><span lang="RO"> „Oamenii care se aseamănă cu Dumnezeu sunt
pace și lumină”, spune preotul Constantin Necula. </span><span lang="RO">Un
asemenea Om era și profesorul Leon Baconsky! În prejma lui și a distinsului
colectiv profesoral de la Filologia clujeană s-au format atâtea promoții iubitoare
de <i>logos</i>, știind să dăruiască cu răbdare,
cu blândețe și cu smerenie nu doar cunoștințe, ci să-și lărgească inimile! Fie-le amintirea
veșnică!</span><span lang="RO"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwgsktnr6tQyeb_YIqQ3-baTZ4Voe8ZpVmoUBk9TnvPvWSYr1KZukEKAvWSt1_tkKISGgpauu7MObqw2GsXdnqK9im7tkHI9EW8CA28ABcWsKuDFKGu7Y05K9XSv4X_c59e79hwBt8SKazffZy2xtRvl-sbBX-OnceLG1JKIMVYl3jSc0PfUgv5NAy_M4q/s1147/333024994_160480756852501_8484887693915725668_n.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1147" data-original-width="1007" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjwgsktnr6tQyeb_YIqQ3-baTZ4Voe8ZpVmoUBk9TnvPvWSYr1KZukEKAvWSt1_tkKISGgpauu7MObqw2GsXdnqK9im7tkHI9EW8CA28ABcWsKuDFKGu7Y05K9XSv4X_c59e79hwBt8SKazffZy2xtRvl-sbBX-OnceLG1JKIMVYl3jSc0PfUgv5NAy_M4q/w351-h400/333024994_160480756852501_8484887693915725668_n.jpg" width="351" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><b> <span lang="RO"> 2024</span></b></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"> „<i>Dacă poți să-ți începi ziua fără o ceașcă de
cafea, să te bucuri de viață și să nu iei în seamă durerile și oboseala, să te
abții de la văicăreli și să nu-i obosești pe cei din jur cu problemele tale,
să-l înțelegi pe omul drag, chiar și atunci când el nu re timp pentru tine, să nu iei în seamă învinuirile omului așa
când lucrurile nu merg așa cum ai fi vrut, să-ți păstrezi calmul atunci când
ești criticat, să te porți la fel cu un prieten bogat și cu unul sărac, să te descurci fără minciună sau
înșelătorie, să-ți controlezi stresul
fără doctorii, să te relaxezi fără băutură, să adormi fără pastile… asta
înseamnă că ai atins nivelul de inteligență al câinelui tău.” </i>(preluat de
pe net)</div></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><br /></div></span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZAylyKuQiZvIVXGLw-1YAd9VetvObd8Awdf3siCHLjgS4SFBp0h4al6LNOMokd1T_5LzizfD0AMOJJj20hsGETyVouKdat6mtGJceBBXljobf8iNsu4EVcnU44pFRgmoLDwpA79xfOjz4HeB_sDNQetXzPziipTH_7nptKOAAwUo3Rv4PSK1_2QLNbDwM/s2048/424974646_7822940114402415_8356902057182542397_n.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2048" data-original-width="1536" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgZAylyKuQiZvIVXGLw-1YAd9VetvObd8Awdf3siCHLjgS4SFBp0h4al6LNOMokd1T_5LzizfD0AMOJJj20hsGETyVouKdat6mtGJceBBXljobf8iNsu4EVcnU44pFRgmoLDwpA79xfOjz4HeB_sDNQetXzPziipTH_7nptKOAAwUo3Rv4PSK1_2QLNbDwM/w300-h400/424974646_7822940114402415_8356902057182542397_n.jpg" width="300" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3z7ALui-A08XetNPGq0QO3kiEJfuyQET_ppQeSZGhjPoJ0wPNlGF5wbWICEonlHCvsMEpboMrwZv5JKwG9d4OZ_bJ40-ShWYpSIizTjuYYRqBk0-0MaImfhc3xWQasAvxuGEZT_8jY0JGBRKWTsfFnmdu1Mdkb0q33N6kLgZigaPkUJHU4k3ECJ0RC6CH/s1523/IMG_20231130_085004.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1366" data-original-width="1523" height="359" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3z7ALui-A08XetNPGq0QO3kiEJfuyQET_ppQeSZGhjPoJ0wPNlGF5wbWICEonlHCvsMEpboMrwZv5JKwG9d4OZ_bJ40-ShWYpSIizTjuYYRqBk0-0MaImfhc3xWQasAvxuGEZT_8jY0JGBRKWTsfFnmdu1Mdkb0q33N6kLgZigaPkUJHU4k3ECJ0RC6CH/w400-h359/IMG_20231130_085004.jpg" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span>💕</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b>DAR DIN DAR</b></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b style="text-align: justify;"><br /></b></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b style="text-align: justify;">Câteva mărțișoare cu amulete lucrate
manual</b></div><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIJ_Ic5cTRGLMduwqUD4yPA5RumBoW_ibDA7HuvbC7tnKju4qdc2FG7M832DZWG0RxiHVoS6ODNxhbItGNpYJbZC1YopFV6d9LfedG35RJUi7ggyEfSsCTOUBH_T-yU32bv1COGF-5GIlnF9WCjAQmRt97znwQx1ojWYjuoNyO2dvwVZ9jcRVc4K0RcCsS/s2004/IMG_20240301_113107.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2004" data-original-width="1497" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIJ_Ic5cTRGLMduwqUD4yPA5RumBoW_ibDA7HuvbC7tnKju4qdc2FG7M832DZWG0RxiHVoS6ODNxhbItGNpYJbZC1YopFV6d9LfedG35RJUi7ggyEfSsCTOUBH_T-yU32bv1COGF-5GIlnF9WCjAQmRt97znwQx1ojWYjuoNyO2dvwVZ9jcRVc4K0RcCsS/w299-h400/IMG_20240301_113107.jpg" width="299" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiz8bPBoFBm6fwPlnZG3F3Px7MJ5-BG4VfvHxUaJ2imQT7cPBXUWtBX3SQkwlsgHUA8dRvi156yk6dGJUaYX31YF3k34_srVSVqyzmisVEZb4wiTx1wZNPl69zySZpNzfd4O_9xhQx5T0L3JZ9CErczAduGyBPS50J5L2-3jwKlpk5f4fYspMwAHcUvplFJ/s2304/IMG_20240301_113129.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2304" data-original-width="1254" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiz8bPBoFBm6fwPlnZG3F3Px7MJ5-BG4VfvHxUaJ2imQT7cPBXUWtBX3SQkwlsgHUA8dRvi156yk6dGJUaYX31YF3k34_srVSVqyzmisVEZb4wiTx1wZNPl69zySZpNzfd4O_9xhQx5T0L3JZ9CErczAduGyBPS50J5L2-3jwKlpk5f4fYspMwAHcUvplFJ/w347-h640/IMG_20240301_113129.jpg" width="347" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhpVPRarOtSjJBn_5wyKkZw2ta5r7bvL0wbdxGc3iXRqaLT2lmKJKx9B905TJY4yTUoAtPnZhDDGNfAnOWFjdXhGArSqHOOTnK2yYfS3egxuWzHSMrZ_ukZJKLauINjwKvMw9JuloiJVR8znjILn6rp2RgeRv6V8h8EzhmZrZ1utp-0pW2dBaKoZwbQo4U2/s2235/IMG_20240301_113159.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2235" data-original-width="1405" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhpVPRarOtSjJBn_5wyKkZw2ta5r7bvL0wbdxGc3iXRqaLT2lmKJKx9B905TJY4yTUoAtPnZhDDGNfAnOWFjdXhGArSqHOOTnK2yYfS3egxuWzHSMrZ_ukZJKLauINjwKvMw9JuloiJVR8znjILn6rp2RgeRv6V8h8EzhmZrZ1utp-0pW2dBaKoZwbQo4U2/w251-h400/IMG_20240301_113159.jpg" width="251" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKR2-mYh6HOcEozTj-TglueGLa9Llx18AfSDhtPQT1O44bCgCHlDImt75ktNt1URDYpsTK3TJZ-SWahlNgcwMLmc6PEPdAVDeNwHaVBPA1M9ZH3Kmipp7AtsNBMh5a1vkpy5KMUU0EAvI0rTrqLL_zga_b-sCdirOwQMbOfhlnquk28Np9v39-86ZKvLMY/s1502/IMG_20240301_113231.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1418" data-original-width="1502" height="378" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiKR2-mYh6HOcEozTj-TglueGLa9Llx18AfSDhtPQT1O44bCgCHlDImt75ktNt1URDYpsTK3TJZ-SWahlNgcwMLmc6PEPdAVDeNwHaVBPA1M9ZH3Kmipp7AtsNBMh5a1vkpy5KMUU0EAvI0rTrqLL_zga_b-sCdirOwQMbOfhlnquk28Np9v39-86ZKvLMY/w400-h378/IMG_20240301_113231.jpg" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7Y0B1eKlag-THWEvqnjR1juyyXD0AWBuKSs3qh8R5wQEpzqkuY1dyyOOmtdaR1Tj1jC8sk-WzajOkr2X_BZjMtglVfgoSZm5PyY3sNPlzBG81R-xgxZg52chw6o9t26z9D3Hy57cF8YAeEVondreCfsdfIYZbhRhOEGlbmqfSIppgRqs65ZIIxBx6NGBx/s1788/IMG_20240301_113303.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1788" data-original-width="1387" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7Y0B1eKlag-THWEvqnjR1juyyXD0AWBuKSs3qh8R5wQEpzqkuY1dyyOOmtdaR1Tj1jC8sk-WzajOkr2X_BZjMtglVfgoSZm5PyY3sNPlzBG81R-xgxZg52chw6o9t26z9D3Hy57cF8YAeEVondreCfsdfIYZbhRhOEGlbmqfSIppgRqs65ZIIxBx6NGBx/w310-h400/IMG_20240301_113303.jpg" width="310" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">Ana Maria B.</div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi98C2hLEcPJkpydgzOpRa3CHvwA820VRUDVH4C1yB6dozLh36ZdXNkZBy1BL4vLzEAMoqqaXvQYzLew2ZgVvthdGjK_hgOc5lCcBGsgof65tLjvwGdawp0ugGv2p4ENDVG17cxkGPFHRaLKlPutO8z3EtO_6ipCQsWgYcsvgzXmdE1wreitEdPDMcowJsW/s2134/IMG_20240301_141820.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2134" data-original-width="1307" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi98C2hLEcPJkpydgzOpRa3CHvwA820VRUDVH4C1yB6dozLh36ZdXNkZBy1BL4vLzEAMoqqaXvQYzLew2ZgVvthdGjK_hgOc5lCcBGsgof65tLjvwGdawp0ugGv2p4ENDVG17cxkGPFHRaLKlPutO8z3EtO_6ipCQsWgYcsvgzXmdE1wreitEdPDMcowJsW/w245-h400/IMG_20240301_141820.jpg" width="245" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5Ir7ZvsUNGfvQrhAIOcnlCof_B4E78E_rzwzx4ZkbcP2StsXfF0ix8Hx29_ZLEgpo7A4a8AbTM6LN5WNrE46usYddgpHZ5AzmtqOwWJzmdyjTD0hxU54Qc13v5fXJjODlPUPRK9gvB07f_zB3PSKdFbE_SfQKg-mBIAaO36aDIzSRpmfeuGN_unMueIOC/s2304/IMG_20240301_141838.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2304" data-original-width="1459" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5Ir7ZvsUNGfvQrhAIOcnlCof_B4E78E_rzwzx4ZkbcP2StsXfF0ix8Hx29_ZLEgpo7A4a8AbTM6LN5WNrE46usYddgpHZ5AzmtqOwWJzmdyjTD0hxU54Qc13v5fXJjODlPUPRK9gvB07f_zB3PSKdFbE_SfQKg-mBIAaO36aDIzSRpmfeuGN_unMueIOC/w254-h400/IMG_20240301_141838.jpg" width="254" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgoaHcod0A0RihxbEHjh_oggmHpd-bFCUv6wQzm-tqjJQU5QJnKu3g-IXcjcIKbRtSV2f0fjeW9RVSdekBiBFjEp64yjaSePnGBgeI2OAoiV0_3O0EF9SqjQhlQWJJJr4ox8xROdvzRLirE0D2PluS4yHO687xfEXt_lO-gXcZdg_2OiWXdVCyqjAbtELd6/s1701/IMG_20240301_141858.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1156" data-original-width="1701" height="271" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgoaHcod0A0RihxbEHjh_oggmHpd-bFCUv6wQzm-tqjJQU5QJnKu3g-IXcjcIKbRtSV2f0fjeW9RVSdekBiBFjEp64yjaSePnGBgeI2OAoiV0_3O0EF9SqjQhlQWJJJr4ox8xROdvzRLirE0D2PluS4yHO687xfEXt_lO-gXcZdg_2OiWXdVCyqjAbtELd6/w400-h271/IMG_20240301_141858.jpg" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgO4ti0dgc2hNMb_cEGqBiWmzOq2W2kF0xPkXcDUylrFeuN8nL3ZpbQ4uZwuG__2hsn2zlsZ3SkUgjSRV3uAtPYz6ObRBW-6nawtX7-NuWuEYsbmzkjetfSMpCRf41oyBkVO9bfG1CXtGHg5xHViAQMWLT_jmlAztXVlgxzrGYNA0fOg0FcYOw9K2WIlAU6/s1838/IMG_20240301_141925.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1838" data-original-width="1569" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgO4ti0dgc2hNMb_cEGqBiWmzOq2W2kF0xPkXcDUylrFeuN8nL3ZpbQ4uZwuG__2hsn2zlsZ3SkUgjSRV3uAtPYz6ObRBW-6nawtX7-NuWuEYsbmzkjetfSMpCRf41oyBkVO9bfG1CXtGHg5xHViAQMWLT_jmlAztXVlgxzrGYNA0fOg0FcYOw9K2WIlAU6/w341-h400/IMG_20240301_141925.jpg" width="341" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhz-JDOJCqFXuEwoo76wQQ1IN8pFUDWJx0nacM5-1FKHnctXV9yxH_HTmKb5WPGz5Gc6bhWWf9TWNY7Q1WfT242OstKW-fIHs1vgvn2R4q8t_WtW5lojCn7eEAlBfPVetis4g9v5ORPx4oEHf-4S48Uslp9U-h5XpmghYKOP7BBToCmLxzm_fVpUhbMVMOe/s2202/IMG_20240301_141949.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2202" data-original-width="1545" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhz-JDOJCqFXuEwoo76wQQ1IN8pFUDWJx0nacM5-1FKHnctXV9yxH_HTmKb5WPGz5Gc6bhWWf9TWNY7Q1WfT242OstKW-fIHs1vgvn2R4q8t_WtW5lojCn7eEAlBfPVetis4g9v5ORPx4oEHf-4S48Uslp9U-h5XpmghYKOP7BBToCmLxzm_fVpUhbMVMOe/w281-h400/IMG_20240301_141949.jpg" width="281" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">Ana și Dan</div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgjGBNC-2-SfWRp2Oue5MMzcad6OW2vvRwertYyVFMRJgBjWN5kEZB_dHGx5fDTFJJA2imsOsItThlF2Q9Hn3uR2PBhuyedV3MzKMLPSPm7fzkpL8kFLEIXJJHWBH1y6n71N_5Pc8d3ag_JGUqvbRWOAQqiQ-RN9B51s-HJrXzl3snpkmMN-llqL-J0OIJG/s1600/IMG-20240301-WA0011.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1600" height="450" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgjGBNC-2-SfWRp2Oue5MMzcad6OW2vvRwertYyVFMRJgBjWN5kEZB_dHGx5fDTFJJA2imsOsItThlF2Q9Hn3uR2PBhuyedV3MzKMLPSPm7fzkpL8kFLEIXJJHWBH1y6n71N_5Pc8d3ag_JGUqvbRWOAQqiQ-RN9B51s-HJrXzl3snpkmMN-llqL-J0OIJG/w450-h450/IMG-20240301-WA0011.jpg" width="450" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">Dana B.</div></div></span></span></div>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-50017334975292467622024-02-14T23:51:00.000-08:002024-02-14T23:51:30.655-08:00La mulți ani, CRISTINA VODĂ!<div style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0in; text-align: center; text-indent: .25in;"><div style="text-align: right;"><span style="text-indent: 0.25in;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><span style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEihKNtne6IDyoYnEBW0A4AFNwn6uI_E4PgvZej4tlgTIwvvwZY2K_2uVAxmRi8Y-Q_tJFrDr7I9gH10IrN3YkXou26JuTWWG2NWE5p-9vLz_MdGH5XAn4WYSpbfjh6JUDh8s_JzosLgaJ7FcwMqqT8ud1dCA7hNtFXah6ksyOeHV6ny7Jj7FirL3fBUIj33" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1280" data-original-width="720" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEi8pVqumZmiF3OL4A5YSr4b-o1Sihy4Vm9UOKM05_UGkLYDG2UYHqbIBtkRCkc9bb7mXnPa0JK3L4vro4MTss42MFk0tUGt96GXUzygvwJvm2F_bPGUWpeFj337qG_eM2LvFTGcj7oh4NiEBNz8P-7mPRJVSfdI7u2iiGtR38pL0mxtYoISkHrYFtycQ6_0=w225-h400" width="225" /></a></span></div></div><br /> </span><span style="background-color: white; color: #2b00fe; font-family: verdana; text-indent: 0px;">Text publicat în cartea </span></div><div style="background-color: white; color: #222222; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 13.2px; text-align: right; text-indent: 0px;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="color: #2b00fe; text-align: left;">LA </span><b style="color: #2b00fe; text-align: left;">OBÂRȘIE, LA IZVOR... CONVORBIRI LA SUBCETATE</b><span style="color: #2b00fe; text-align: left;">, </span></span></div><div style="background-color: white; color: #222222; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 13.2px; text-align: right; text-indent: 0px;"><div><span style="color: #2b00fe;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="text-align: left;">vol. 5, 2018, </span><span style="text-align: left;">Editura Cezara-Codruța Marica, Târgu-Mureș, </span></span></span></div><div><span style="color: #2b00fe;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Autori: DOINA DOBREANU, VASILE DOBREANU</span></span></div><div><span style="color: #2b00fe;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></span></div></div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a name="_Toc511945746"></a><div style="text-align: justify;"><a name="_Toc511945746"></a><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">Secretară
la Tara Imobiliare, Cluj-Napoca</span></div><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">(N. 1982, la
Toplița; domiciliul Cluj-Napoca)</span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"> </span></div></span><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"><b>Doina Dobreanu:</b></span></span><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> Ne întânim cel mai des pe facebook... Pozele dumitale postate exprimă o
anumită stare de spirit: atașamentul de familie și locul natal, relația
deosebită cu sora și familia ei, iubire cât cuprinde pentru nepoțele, bucuria
de a trăi și a profesa în orașul de pe Someș, Cluj-Napoca...</span></i></div><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Vă invit să discutăm despre toate acestea, pe rând.</span></i></div></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Cine sunt părinții dvs. și ce le datorați?</span></i></div></i><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"><b>Cristina Vodă</b>: </span></span><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">Părinții mei, Victoria-Rodica
și Victor Vodă, sunt și vor fi
modelul meu în viață.</span></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhQOu1kismo4873ewpUyh34Eg-pwQSO1BBtVgkFQKupbtUKO9QU1ZhRJG3xUCGhTXySUKBFtPzAUXqIvE0bze26frh9haGr0pJn-Bf7uurDpTmWlr9TnACt_PlUMhgQqUpGAUGEIdNEAYTX7ImnSIzZ0uHzA-FjA7D3oi0xF_bKkvRY7JmADem2KArGMcex" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="404" data-original-width="539" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhQOu1kismo4873ewpUyh34Eg-pwQSO1BBtVgkFQKupbtUKO9QU1ZhRJG3xUCGhTXySUKBFtPzAUXqIvE0bze26frh9haGr0pJn-Bf7uurDpTmWlr9TnACt_PlUMhgQqUpGAUGEIdNEAYTX7ImnSIzZ0uHzA-FjA7D3oi0xF_bKkvRY7JmADem2KArGMcex=w400-h300" width="400" /></a></div></span></div><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"> </span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">De la mama am primit spiritul afacerist, perseverența, ambiția și tot
ce înseamnă concurență și realizări profesionale.</span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Tata a fost pedagogul nostru acasă, m-a înățat să citesc, să fac desene
tehnice, când eram la ingineri bio-chimică. M-a învățat să iau viața și cu mult
umor, fiindcă nu totul depinde de mine.</span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Lor le datorez ceea ce sunt azi. Nu sunt o vedetă, dar sunt omul pe
care mă bazez.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"><br /></span></div></span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;">Doina Dobreanu:</b><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> V-ați petrecut copilăria în casa părintească din Hodoșa- Sărmaș, unde se
stabiliseră bunicii, originari din Subcetate –Filpea. Ce mai știți despre
rădăcinile dvs. din satul Filpea? Se spune că, păstrându-ți rădăcinile adânci,
nu contează cât de tare bate vântul. Cât de adânci le mențineți?</span></i></div></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"><b style="text-indent: 0.25in;">Cristina Vodă</b><span style="text-indent: 0.25in;">: </span>Sora bunicului meu Gavril a
locuit pe Filpea. Păstrez legătura cu familia verișorului mamei mele, Țutu, cu
fetele lui, Andreea și Monica. Vorbim la telefon și ne vedem de sărbători acasă.</span></div><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Sunt
apropiată de verișorii primari: Ioana, Bogdan și Ana Vodă, de Andrea Varga, de
unchii și mătușile mele. Sunt minunate ocaziile în care familia mare se
reunește.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"><br /></span></div></span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><o:p><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;">Doina Dobreanu:</b><span style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> </span></span><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Copilăria
înseamnă a trăi într-o poveste. Ce rol au avut bunicii în această poveste? Ce
amintiri legate de ei păstrați? Ce alte ființe v-au fascinat copilăria,
adolescența, anii de școală?</span></i></div></o:p></span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;">Cristina Vodă</b><span style="text-indent: 0.25in;">:</span><span style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> Mama Ileana</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"> este bunica mea maternă.</span></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEggHjOGc-ntt7RDP7jLmHPeG1S7PacPaR_UVkbjJ3F1VkyrAPkHWsaYgTPMEQda43hKlv5gVvEfE-wj8iiCbMX00KC1OgHCm6d7OFQOrd3UZX0_aYpoF-bIW1EHEKaUBYaOxVNPLHhvyugtiszOe6j8IM3mHCXZlGVEOptzlQmPqkTSehSWDEzccIz2wiJy" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2582" data-original-width="3704" height="279" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEggHjOGc-ntt7RDP7jLmHPeG1S7PacPaR_UVkbjJ3F1VkyrAPkHWsaYgTPMEQda43hKlv5gVvEfE-wj8iiCbMX00KC1OgHCm6d7OFQOrd3UZX0_aYpoF-bIW1EHEKaUBYaOxVNPLHhvyugtiszOe6j8IM3mHCXZlGVEOptzlQmPqkTSehSWDEzccIz2wiJy=w400-h279" width="400" /></a></div></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;">1954 : Bunicii </span><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;">Ileana</span><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;"> și </span><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;">Gavril Urzică</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgfrg32yZVAHPCKzbfhqzPYg3I6sgBh1Vlx8xv_PqWq8AVr6E7sUYzQjBXEBZbK0Z34a6DXQcioQG8UzdPtt7J081Joulok5B1-_U90HNMr4n7_b2SHr4TCpFTCob4ZFzjVfzdm2zeOEiqVIoEBRixxImg9kYRImv-94mKWFZYunUG-yu09QycvQOjkPDeL" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2626" data-original-width="3874" height="271" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgfrg32yZVAHPCKzbfhqzPYg3I6sgBh1Vlx8xv_PqWq8AVr6E7sUYzQjBXEBZbK0Z34a6DXQcioQG8UzdPtt7J081Joulok5B1-_U90HNMr4n7_b2SHr4TCpFTCob4ZFzjVfzdm2zeOEiqVIoEBRixxImg9kYRImv-94mKWFZYunUG-yu09QycvQOjkPDeL=w400-h271" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">1965</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjAslIsD2dh6FRxm_fFSsx229CgGWVzOfibY60Kkbw8Wx-MBAeYamif95HV3v2xDSNMcHS4ruXnTQWUcgJU0cBnS63IdI_2YZo6Xo6jdyGsRsb6nOKMKSnPBrrH7QWR9eZd4jk3B_qGfcdAwAljS5YyCaUH1CBP56rUf2U0oJxmtT3HVEBApxOUh2YKiAhh" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="3146" data-original-width="4719" height="266" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjAslIsD2dh6FRxm_fFSsx229CgGWVzOfibY60Kkbw8Wx-MBAeYamif95HV3v2xDSNMcHS4ruXnTQWUcgJU0cBnS63IdI_2YZo6Xo6jdyGsRsb6nOKMKSnPBrrH7QWR9eZd4jk3B_qGfcdAwAljS5YyCaUH1CBP56rUf2U0oJxmtT3HVEBApxOUh2YKiAhh=w400-h266" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhBqqvwsrJc1g7k7ey4lV0DSA8_YeUA4cCicIQR0RP7SHF3dUMnDkCFJ3ZzsshixdV7-9MS25LpiUABmywTOvlEP5gdB98irn3SMy1nNPF73cIhfy4PyerykunaJv-RzFKCm17Cw2-LG_HJ8bEGU5SpAAIdE90Q-3IGMrovqfB1afRP0qPixs4wyTGZbDnD" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2554" data-original-width="3950" height="259" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhBqqvwsrJc1g7k7ey4lV0DSA8_YeUA4cCicIQR0RP7SHF3dUMnDkCFJ3ZzsshixdV7-9MS25LpiUABmywTOvlEP5gdB98irn3SMy1nNPF73cIhfy4PyerykunaJv-RzFKCm17Cw2-LG_HJ8bEGU5SpAAIdE90Q-3IGMrovqfB1afRP0qPixs4wyTGZbDnD=w400-h259" width="400" /></a></div><span style="text-indent: 0.25in;">Bunicii, la nuntă (1967)</span></div></div></div></span></div></span></div><span lang="FR"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"> </span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Este o femeie extraordinar de puternică și cea mai minunată bunică. Practic,
ea m-a crescut și de aceea înseamnă mult pentru mine. Vorbim în fiecare seară
la telefon și am ce învăța zilnic de la ea. Când merg acasă, stăm la povești până
târziu și dorm la ea în casă. Acolo, am un sentiment de liniște și fericire
totală.</span></div></span><span lang="FR"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Mama Ileana
mi-a vegheat copilăria, care a fost minunată! De aceea, cele mai multe amintiri
sunt legate de ea. În fiecare vacanță, venea la noi Andrea de la Târgu Mureș,
fiica fratelui mamei. Eram trei fete cucuiete care ne jucam prin curte, mergeam
la săniat pe uliță și patinam pe gheața de pe râul Mureș.</span></div> </span><span lang="FR"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Mi-amintesc
cum, vara, mergeam pe Filpea la greblat fânul și cum </span><span style="text-indent: 0.25in;">mama Catrina</span><span style="text-indent: 0.25in;">, străbunica, urca mai repede ca noi. Abia ajungeam că
ne și odihneam puțin la umbra celor trei tei.</span></div> </span><span lang="FR"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">La
sărbătorile de iarnă mergeam la colindat cu Geta, Andrea și Larisa, prietenele
mele din cătun. Organizam împreună tot felul de concursuri, cu sania sau de înnot.</span></div>
</span><span lang="FR"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Am fost un
copil vesel, lipsit de griji. Oricând m-aș întoarce în copilarie!</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhNYjHoZKdhirtN5t7uG92S82fYxXYEITjGaAuBeVvygR-d2K9T00iT3Shb3ptlMztvunad8BNIoHJsFVDEkRZ4RnBdp4-RYFg20G_gDf_THQ6ijquGGy4zB1lLOaP0wRAFmW8JxLDMqgHTL-UIZ_neQHvhtXeLLRrwmYsn0AeWS7AQqzD27r0P5mlBo3aw" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2548" data-original-width="3926" height="260" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhNYjHoZKdhirtN5t7uG92S82fYxXYEITjGaAuBeVvygR-d2K9T00iT3Shb3ptlMztvunad8BNIoHJsFVDEkRZ4RnBdp4-RYFg20G_gDf_THQ6ijquGGy4zB1lLOaP0wRAFmW8JxLDMqgHTL-UIZ_neQHvhtXeLLRrwmYsn0AeWS7AQqzD27r0P5mlBo3aw=w400-h260" width="400" /></a></div><br /><span style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Catrina Istrate</span></span><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"> cu copiii: Gavril (n. 1938), Victoria (n.1939), și
Ileana (n. 1935), la trecerea în
România (Brașov), în 1941.</span></div></span></div></span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div style="text-align: center;"><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"><br /></span></div></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;">Doina Dobreanu:</b><span style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> </span></span><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Ați
amintit de mama Catrina, străbunica.</span></i></div></span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><o:p><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;">Cristina Vodă</b><span style="text-indent: 0.25in;">:</span><span style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> </span></span><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">Mama Catrina a fost un alt
model de femeie pentru mine. Poveștile ei despre război mă fascinau mereu.</span></div></o:p></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Oameni care au însemnat mult pentru mine au fost și bunicii paterni: bunica
Anuța și bunicul Vodă. Ei m-au făcut să înțeleg că fără muncă nu se poate în
viață.</span></div><o:p><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Așadar, toată familia mea a contribuit la formarea mea ca om.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEi7e1_zLLxjhYROOipsYxXCzMqG9VllRd362mXlGp5zWcPItmWg4eMGOB1mthlfxzOLjHLP2IV0ngPAMrKdifOzzjVn-PPMf0NYwKKNFXoYHNqavirx4MkypLqFfIHxNj9fXC0Ls66Ec-3UZcFL2mhaiKoxgOWWR-Iy7C0xU3NtwHgzpdKHN5o1ZRBmOXN-" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="472" data-original-width="619" height="305" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEi7e1_zLLxjhYROOipsYxXCzMqG9VllRd362mXlGp5zWcPItmWg4eMGOB1mthlfxzOLjHLP2IV0ngPAMrKdifOzzjVn-PPMf0NYwKKNFXoYHNqavirx4MkypLqFfIHxNj9fXC0Ls66Ec-3UZcFL2mhaiKoxgOWWR-Iy7C0xU3NtwHgzpdKHN5o1ZRBmOXN-=w400-h305" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;">Cumnatul </span><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;">Cosmin
Baciu</span><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;">, bunicul </span><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;">Petru Vodă</span><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;">,
părinții Victor și Rodica, sora mea Tatiana și bunica Ileana</span></div></span></div></o:p></span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"> </span></div></span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;">Doina Dobreanu:</b><span style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> </span></span><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Casa
părintească este situată pe o limbă de pământ creată de meandrele Mureșului, în
curgerea lui domoală înainte de intrarea în defileul Toplița-Deda. Fiecare loc
are frumusețea lui unică. Care sunt frumusețile peisagistice care vă bucură
sufletul privind de jur-împrejur?</span></i></div></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;">Cristina Vodă</b><span style="text-indent: 0.25in;">:</span><span style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> </span></span><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">Pe malul Mureșului, mă simt
mereu foarte bine. Când trec puntea peste Mureș, stau minute în șir privind
cursul râului, și, ca în copilărie, mă simt voioasă și lipsită de griji.</span></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"><br /></span></div></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;">Doina Dobreanu:</b><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> V-ați lăsat amintirile într-un timp care se tot întoarce, al copilăriei, și
care vă cheamă mereu...Cum e în oaza de liniște de acasă?</span></i></div> </span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;">Cristina Vodă</b><span style="text-indent: 0.25in;">:</span><span style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> </span></span><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">Hodoșa e locul unde eu mă simt foarte bine, fără nicio grijă. Pot să pierd ore în șir plimbându-mă
pe malul Mureșului, povestind cu mama Ileana, bând cafea cu mămica și tăticu.
Dar, nu pot merge foarte des, din cauza programului de la serviciu.</span></div><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">E plăcut să mă întorc în trecut și să îmi dau seama ce copil norocos am
fost, cu așa părinți și bunici minunați, care mi-au fost mereu aproape și m-au
susținut și încurajat.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"><br /></span></div></span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><o:p><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;">Doina Dobreanu:</b><span style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> </span></span><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Care
a fost drumul dvs. din satul Hodoșa până la Cluj și ce v-a determinat să
rămâneți acolo?</span></i></div></o:p></span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;">Cristina Vodă</b><span style="text-indent: 0.25in;">:</span><span style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> </span></span><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">Nu a
fost ușor să vin la Cluj, eu, fata răsfățată de bunica și mămica, și să stau la
cămin, în cameră cu alte patru fete. Se întâmpla după absolvirea liceului, în
2001. În anul următor, s-a transferat la Cluj și Tatiana, sora mea, și am
locuit în continuare amândouă într-o locuință închiriată. Mi-a plăcut Clujul de
la început, iar cu timpul mi-am dat seama ca e locul pe care îl pot numi „acasă”.</span></div><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">În anul al doilea, am renunțat la inginerie
biochimică și m-am înscris la Facultatea de Sociologie. Î</span><span lang="FR" style="text-indent: 0.25in;">n 2008, am
urmat masteratul de Comunicare socială și relații publice, avându-l profesor pe
domnul Vasile Dâncu. În tot acest timp am participat ca operator de cercetare
sociologică la unele cercetari la Metro Media Transilvania.</span></div><o:p><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">Am încercat joburi în acest domeniu. </span><span style="text-indent: 0.25in;">Am lucrat puțin
și la o firmă de catering, ca secretară. Apoi, din 2011, </span><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">mi-am dat seama că
Imobiliarele sunt ceea ce mă reprezintă cel mai bine, ca profesie, și m-am
angajat la Tara Imobiliare. </span><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">Vara trecută, aș fi
putut să lucrez din nou în domeniul sociologiei, ca asistent social la o
primărie de lângă orașul Cluj sau la un cabinet notarial, dar Tara Imobiliare
mi-a facut o contraofertă și am ales să rămân aici. </span><span lang="FR" style="text-indent: 0.25in;">Tara nu e doar un loc de muncă pentru mine, e ca și a doua mea familie! Sunt
mulțumită de alegerea făcută.</span></div></o:p></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Deci, Clujul acum e „acasă” și nu mă văd trăind
altundeva.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"><br /></span></div></span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;">Doina Dobreanu:</b><span style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> „</span></span><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Am
stat de vorbă cu viața mea, mai demult, și am căzut la o înțelegere... să ne
bucurăm una de alta. Simplu!” (Oana Pellea).</span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"> <i>Cum vă bucurați de timpul liber în orașul de
pe Someș?</i></span></div></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;">Cristina Vodă</b><span style="text-indent: 0.25in;">:</span><span style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> </span></span><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">Cea mai bună prietenă îmi e sora mea Tatiana.
Ea s-a căsătorit și a adus pe lume două prințese minunate, Tania și Catinca, fără
de care nu îmi imaginez viața.</span></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhFf3wp3YZQ87DMvUNfmKZcBFxDd-RCfNpVU9gDHpCN982i1rMg4VAzqupmnQomvkHtx46RmW9fTVRdcA7T5JU8hxWFqVK--Q3ZMk1zN9fUqUI7XBYiMjm_ElFDYvvHzaGkBr_jUUj-Q4BcY6SYuhR8FUvytxeg9IjK53KB8Lry7Hy66u0-LiqeJDwCsUvN" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="315" data-original-width="315" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhFf3wp3YZQ87DMvUNfmKZcBFxDd-RCfNpVU9gDHpCN982i1rMg4VAzqupmnQomvkHtx46RmW9fTVRdcA7T5JU8hxWFqVK--Q3ZMk1zN9fUqUI7XBYiMjm_ElFDYvvHzaGkBr_jUUj-Q4BcY6SYuhR8FUvytxeg9IjK53KB8Lry7Hy66u0-LiqeJDwCsUvN=w400-h400" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div></span></div><span lang="RO"><o:p><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Timp liber la mine înseamnă doar sâmbăta, pe care o petrec cu
nepoatele, prin parc și la desene animate, și duminica, când ies la o cafenea,
mă plimb foarte mult sau/și fac sport: înot și alergare.</span></div></o:p></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Îmi place Clujul pentru că e un oraș plin de viață, cu oameni veseli.
Nu am niște activități sofisticate, nu mai ies nici prin cluburi de doi ani,
dar nu mă plictisesc.</span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">E mereu ceva de făcut în acest loc minunat!</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg_LJ4dZmZHpdW2cFcrhusK64TwPTXvZ5FQMu920VIlsQfs0svdjJZOEi3NqEeOjkgAKO-JYWtqBm1dd7qfXQLjLpaNt7IMY2ClTxkYQtITFn6DuVG832JmSe91PxId2GtbnIH9M45gqwkU3mZxRib8SzM-NigJ7Tg7S8KL3RXEEJx5yMQB8dwJvibBcUwO" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1361" data-original-width="1361" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg_LJ4dZmZHpdW2cFcrhusK64TwPTXvZ5FQMu920VIlsQfs0svdjJZOEi3NqEeOjkgAKO-JYWtqBm1dd7qfXQLjLpaNt7IMY2ClTxkYQtITFn6DuVG832JmSe91PxId2GtbnIH9M45gqwkU3mZxRib8SzM-NigJ7Tg7S8KL3RXEEJx5yMQB8dwJvibBcUwO=w400-h400" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhHZeOESRTWZjnA7ClLsp3gASqhTmAit_Iti2pst1Xnfi5BuhkCFS5mdGWHIEfZZ9ALifGjXmTJMy46uQamruzFMDI4vXoK0r5vbELarWWAtdjwcAe4abt42gL0GGCIavjt-z2ByxBQ17t4SG-HTtUcbcST8RVRIs9LjGtLNvoqEjQrrhfZP9EFajhw9F3U" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2048" data-original-width="1536" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhHZeOESRTWZjnA7ClLsp3gASqhTmAit_Iti2pst1Xnfi5BuhkCFS5mdGWHIEfZZ9ALifGjXmTJMy46uQamruzFMDI4vXoK0r5vbELarWWAtdjwcAe4abt42gL0GGCIavjt-z2ByxBQ17t4SG-HTtUcbcST8RVRIs9LjGtLNvoqEjQrrhfZP9EFajhw9F3U=w300-h400" width="300" /></a></div></div></span></div></span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"> </span></div></span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;">Doina Dobreanu:</b><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> Una
din tainele unei vieți lungi este să nădăjduiești mereu altceva, ca și când ai
fi nemuritor, să ai sete de viață, spunea Neagu Djuvara.</span></i></div><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">La vârsta dumitale, nu-ți lipsește nici una, nici alta.
Momentan, care sunt nădejdile dvs.?</span></i></div></i></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;">Cristina Vodă</b><span style="text-indent: 0.25in;">:</span><span style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> </span></span><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">Aș vrea să spun
că sunt împlinită pe toate planurile și nu-mi lipsește nimic, dar aș minți.</span></div><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Sunt mulțumită de ceea ce am devenit profesional: fac ce îmi place și mă
încântă să știu tot ce mișcă pe piața imobiliară din Cluj!</span></div><o:p><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Personal, nu e așa: încă nu sunt căsătorită, dar mi-ar plăcea să cred că
totuși voi cunoaște bărbatul cu care voi clădi o familie.</span></div></o:p></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Ies cu cineva din 2013, dar nu e o relație serioasă. E mai mult
prietenul care mă scoate din rutina cotidiană, care mereu mă face să râd și să
mai uit de probleme.</span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Dar aș vrea ca părinții mei să știe că e bine și să nu îsi mai facă
griji, pentru că știu că își fac, fiindcă orice părinte vrea să își vadă
copilul lângă un om de nădejde. Dacă nu mi-am găsit jumătatea, nu înseaamnă că
nu sunt „întreagă”; deocamdată, mă descurc așa cum sunt.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"><br /></span></div></span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;">Doina Dobreanu:</b><span style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> </span></span><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Un
gând bun este ca o biserică în care sufletul își găsește odihna, spunea Regina
Maria.</span></i></div><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Gândul meu, care se îndreaptă acum spre familia dvs.,
este să aveți parte de sănătate, armonie, liniște sufletească și cât mai dese
reuniuni de familie plăcute.</span></i></div></i></span><span style="font-family: verdana;"><div style="font-size: large; text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;">Cristina Vodă</b><span style="text-indent: 0.25in;">:</span><span style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> </span></span><span lang="FR" style="text-indent: 0.25in;">Mulțumim
foarte mult, la fel !</span></div><span lang="FR"><div style="font-size: large; text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Aștept mereu cu drag sărbătorile pentru că
atunci pot sta mai mult acasă, la Hodoșa, cu mama Ileana, mămica, tăticul, în
curte, la iarbă verde, fără griji, ca în copilărie !</span></div><o:p><div style="font-size: large; text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Mulțumesc pentru onoarea de a fi provocată la
această convorbire !</span></div><div style="font-size: large; text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"><div class="separator" style="clear: both; font-size: large; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjuNaL_LaahPW80zdWFPBdLBEeOhEMl0p_QmSTH5Az6NzwWL2rJYyoKGzXvZqqpLV3PNYhwiLOKjft04aw0yoZ3DTdp89lpHFNyPE19aNqWbFgCwM43lPptAsm35dkBuBFO6tngeaHqwBsrWboPsIz7CG4vUNpo-GtptnVgRvnY-VosB94jSYCWaJDUvXj6" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="346" data-original-width="618" height="224" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjuNaL_LaahPW80zdWFPBdLBEeOhEMl0p_QmSTH5Az6NzwWL2rJYyoKGzXvZqqpLV3PNYhwiLOKjft04aw0yoZ3DTdp89lpHFNyPE19aNqWbFgCwM43lPptAsm35dkBuBFO6tngeaHqwBsrWboPsIz7CG4vUNpo-GtptnVgRvnY-VosB94jSYCWaJDUvXj6=w400-h224" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: large; text-align: center;"><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;">Victor și Rodica Vodă cu fetele lor, Tatiana și
Cristina</span></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: large; text-align: center;"><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span style="font-size: x-large;">💜</span></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span style="font-size: x-large;"><br /></span></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span style="font-size: x-large;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj4nebwFUZaZfh3WhyBbI_Tu659lY1aj_MP6mTrxJ6PObLHX63btGETbSzDt4Gmv59mZq7xo494vXf6diG8kEVFSMelnZuqaw5XoPwbkv4oGNQmwwd7uuuvc2ivdDgx0X5q3_5KVOZ3Azq1m-Xlku3sj5x5KTQdZ8radWLtjhfKCRRpa2KO5iYTYYYsviOT" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="960" data-original-width="768" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj4nebwFUZaZfh3WhyBbI_Tu659lY1aj_MP6mTrxJ6PObLHX63btGETbSzDt4Gmv59mZq7xo494vXf6diG8kEVFSMelnZuqaw5XoPwbkv4oGNQmwwd7uuuvc2ivdDgx0X5q3_5KVOZ3Azq1m-Xlku3sj5x5KTQdZ8radWLtjhfKCRRpa2KO5iYTYYYsviOT=w320-h400" width="320" /></a></div><br /><br /></span></span></div></span></div></o:p></span></span></div>
<p class="MsoNormal"><o:p> </o:p></p>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-11450659011309200152024-02-09T05:36:00.000-08:002024-02-14T02:10:41.390-08:00DOINA DOBREANU, Din povestea de viață a bunicului VASILE DOBREAN (1897-1982) <div style="margin: 0in 0in 0.0001pt; text-align: left;"><div style="text-align: right;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> Text publicat în cartea SURÂSUL AMINTIRILOR, 2011</span></div><div style="text-align: right;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Autor: DOINA DOBREANU</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Moto:</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span> </span>„<i>Sufletul ţărănesc are trăsături de o rară
frumuseţe umană (…) pe ţăran rugăciunea îl pune în contact cu absolutul şi prin
aceasta se purifică şi se întăreşte. În acest sens, haina umilinţei este
expresia unei îndrăzneli nelimitate”</i>. (Petre Ţuţea)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgNaKSmJYobVdGOEB9LDyPWDxy_jb7we90m9xHq_tEe5w0arvNXJgxF6kgu25Puy8d2fb2CwHzRMzEcLz5c6J03DrhMWFqfrcYeskJYJ9SbV3R2XCKwxZh0rqtjj0434njkiSIRkBa10KfwhWGpeF0C657McQu_nEN3dBjjZg5sqoWSYO7mSkvQmQMidReX" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="320" data-original-width="253" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgNaKSmJYobVdGOEB9LDyPWDxy_jb7we90m9xHq_tEe5w0arvNXJgxF6kgu25Puy8d2fb2CwHzRMzEcLz5c6J03DrhMWFqfrcYeskJYJ9SbV3R2XCKwxZh0rqtjj0434njkiSIRkBa10KfwhWGpeF0C657McQu_nEN3dBjjZg5sqoWSYO7mSkvQmQMidReX=w253-h320" width="253" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><span style="background-color: white; color: #050505; text-align: start; white-space-collapse: preserve;"><span face=""Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif" style="font-size: 15px;"> </span>CU DUMNEZEU ÎN SUFLET ȘI CU MEMORIA ÎNAINTAȘILOR, NU NE SIMȚIM NICIODATĂ SINGURI”. (Doina Ișfănoni)</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="background-color: white; color: #050505; text-align: start; white-space-collapse: preserve;"><br /></span></span></div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p><div style="text-align: justify;"><span> </span>Bunicul meu, Vasile Dobrean – Vaslică, cum îi
zicea bunica sau Vasilică, cum i-a făcut plăcerea să-şi inscripţioneze numele
pe crucea din cimitir – era cel mai fericit om în anii senectuţii, când era
incitat să povestească, să rememoreze fapte, întâmplări din vremurile vechi. O
făcea cu o bucurie deosebită, cu intensă emoţie, cu măreţie şi cu solemnitate
rar întâlnite. Bucuria i se citea pe chip, în sclipirea ochilor, emoţia în
glas, solemnitatea în ţinuta corpului, în intonaţia fiecărui cuvânt. Memoria îi
era atât de vie încât, ascultându-l vorbind simplu, firesc, cursiv, cu atâta
exactitate, aveai impresia că relatează întâmplări care în acel moment le trăieşte
sau că vorbeşte despre oameni prezenţi.</div></o:p></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">Mi se părea curios că el trăise nişte evenimente
cruciale din istoria poporului nostru precum Primul şi al Doilea Război
Mondial, care pentru mine reprezentau doar nişte lecţii din cartea de istorie.
Pentru poveste avea oricând timp. Când mi-amintesc de acele momente în care
pătrundeam călăuzită de bunicul în atmosfera altui timp, pentru mine de poveste,
într-o lume aproape ireală, mă copleşesc emoţiile!...</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><span> </span>Nu am auzit alte poveşti în copilăria mea, doar
poveşti adevărate, cele mai multe trăite de bunicul sau de părinţii mei. Eram
primul lui nepot şi cred că era foarte fericit că apăruse un nou membru în
familie care nu-i cunoştea poveştile şi căruia ar fi putut să-i trezească
curiozitatea de a-l asculta. Ca în orice familie de ţărani din satul nostru, în
urmă cu 50-60 de ani, <i>cei şapte ani
de-acasă</i> - prima etapă de formare a individului – erau marcaţi de felul în
care se realiza comunicarea. Şi pentru ca neastâmpărata de mine să nu-i
conturbe pe ceilalţi de la treburile gospodăriei, bunicul îşi transforma
braţele în leagăn, îmi vorbea, îmi cânta şi eu intram în transă. Ştia el,
vicleanul, cum să mă abată de la ispitele copilăreşti! Nu-mi mai amintesc ce-mi
spunea, dar ştiu că aşa mi-a cultivat plăcerea de a-l reasculta povestind şi
după ce am mai crescut, când conştientizam ceea ce spunea, sau mai târziu,
ştiindu-i suferinţele pricinuite de bătrâneţe, îl învitam în trecutul său, ceea
ce era pentru el un adevărat panaceu. Îi simţeam bucuria atunci după sclipirile
din privire care îi luminau chipul, după dezinvoltura cu care gesticula şi se
însufleţea.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><span> </span>Şi poveştile bunicului pe care le port în minte şi
suflet reprezintă de fapt tezaurul lăsat testamentar prin viu grai, din care
vreau să transmit fărâme şi celor mai tineri din familie, şi nu numai, ci şi
celor care n-au putut avea bucuria de a-l auzi povestind pe bunicul.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><span> </span>Pentru copilul care eram şi care încerca să se
dumirească de ceea ce se petrecea în jurul său, era o totală neconcordanţă
între moşul blajin, cu cioareci şi cu cămaşă albă cu poale, încinsă la mijloc
cu şerpar şi tânărul bălai din fotografia care străjuia în casa bunicilor.
Fotografia îl imortalizase pe bunicul în ţinuta impecabilă a uniformei
militare, sub comanda de repaus, cu mâna pe baionetă şi cu privirea atentă,
semeaţă, parcă în aşteptarea unui ordin…</div> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"> </div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Cine-i în fotografia aceea? întrebam eu
curioasă.</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Apoi cin’ să fie? Iaca, moş-to, când era şi el
plutonier în război, îmi spunea admirativ bunica, amintindu-şi, desigur, de
vremea când tânărul acela chipeş îi tulburase minţile.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Ce înseamnă plutonier,
bunico?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Întreabă-l pe moş-to, când a veni acasă, ştie el
mai bine, eu n-am fost pe front...</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Da’ de ce avea picioarele înfăşate? Întrebarea
mea neaşteptată o făcu pe bunica să zâmbească.</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Ştiu eu?! Aşa era uniforma militară în vremea
aceea…</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"> </div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><span> </span>Unde o fi acea fotografie atât de familiară în
copilăria mea?! Cum de nu s-a păstrat? A rămas în schimb o altă fotografie,
făcută mai târziu, înfăţişându-l pe bunicul în ţinută civilă, purtând pe piept
medaliile care atestau participarea sa la războiul cel dintâi.</div> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><span> </span>Cu intenţia de a face ordine prin sertare, găsisem
cândva medaliile bunicului, dar le socoteam nişte insigne oarecare, ca şi cele
pioniereşti ale mele. Acum, când mă interesează, nu mai sunt... Nu mai ştie
nimeni de ele. Poate ar şti bunicul… A dispărut mai întâi bunica, apoi casa
bunicilor, apoi chiar bunicul. Au dispărut şi brevetele care însoţeau
medaliile, rămânând doar nişte copii ale lor. Au dispărut pentru că nu am ştiut
să le acordăm importanţa cuvenită. M-aş bucura să ştiu că se mai păstrează
undeva, că cineva le preţuieşte totuşi…</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><span> </span>Prin anii 1970-1980, profesorii de la liceul din
Subcetate obişnuiau să-l cheme pe bunicul aproape la fiecare sărbătoare de 1
Decembrie la şcoală, pentru a vorbi elevilor, ca martor al evenimentelor
istorice importante de la începutul secolului al XX-lea: Primul Război Mondial
şi Unirea de la 1 Decembrie 1918.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgp2ap6R7WniIB4DiENRNrLod7XxrqaqLWcR9CPxVrpOvTZ51W8PyH66plWzos40WftAubB146dJlkXXVTFQoLzsKRPKllFJYg8-EqI-lC3uE16vXkuibLgKVHk-UYIdeT2SA2MqvXFlebHnX-00V1SYlJ2yUJPyT_e4_7ELsnxtKV7H1kgTVlGsPsC_xxD/s1578/1972%20fata%20%C3%AEn%20fata.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1100" data-original-width="1578" height="279" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgp2ap6R7WniIB4DiENRNrLod7XxrqaqLWcR9CPxVrpOvTZ51W8PyH66plWzos40WftAubB146dJlkXXVTFQoLzsKRPKllFJYg8-EqI-lC3uE16vXkuibLgKVHk-UYIdeT2SA2MqvXFlebHnX-00V1SYlJ2yUJPyT_e4_7ELsnxtKV7H1kgTVlGsPsC_xxD/w400-h279/1972%20fata%20%C3%AEn%20fata.jpg" width="400" /></a></div><div style="text-align: justify;"><br /></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><span> </span>Era deja la o vârstă venerabilă bunicul când
fusese invitat <st1:personname productid="la Bucureşti" w:st="on">la Bucureşti</st1:personname>,
cu ocazia sărbătoririi a 60 de ani de <st1:personname productid="la Marea Unire" w:st="on">la Marea Unire</st1:personname>, ca supravieţuitor al acelor
evenimente.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><span> </span>Mi-amintesc frânturi de vorbire cu bunicul din
anii aceia, cu <i>moşul, </i>cum mă învăţase
să-i spun de mică. Îmi pregăteam lucrarea de licenţă la facultate, a cărei temă
era monografia graiului din Subcetate, ori bunicul devenise cel mai bun
colaborator-informator al meu, al <i>cercetătorului</i>,
privind onomastica şi istoricul localităţii şi era aşa de mândru că mă poate
ajuta, că ceea ce el ştia mă interesa, că era important. Lucram la întrecere:
eu culegeam material pentru monografia graiului, el pentru monografia
localităţii noastre…</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"> </div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Pentru cei din Subcetate când şi cum a început
Primul Război Mondial, moşule?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- La 26 iulie 1914 au fost chemaţi la arme câţiva
inşi din comuna noastră, iar după câteva zile, la 1 august, au fost mobilizaţi
toţi bărbaţii instruiţi milităreşte până la vârsta de 42 de ani. Au rămas acasă
femeile, copiii şi bătrânii.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Şi unde erau duşi?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Noi făcem parte atunci din Imperiul
Austro-Ungar... Graniţa între Moldova şi Transilvania era nu departe de aici,
pe <st1:personname productid="la Tulgheş. Mulţi" w:st="on">la Tulgheş. Mulţi</st1:personname>
dintre românii din această zonă, care au trecut munţii în România, au cerut
cetăţenia română pentru a se putea înscrie ca voluntari în război. Toţi cei
chemaţi la arme de pe aici au fost duşi pe fronturile din Europa apuseană.
Mulţi dintre cei plecaţi au rămas presăraţi pe pământul Galiţiei, Austriei şi
Poloniei Ruseşti până <st1:personname productid="la Lemberg" w:st="on">la
Lemberg</st1:personname> !</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Aveai 17 ani atunci... Cum aşteptai vestea că
într-o zi vei pleca şi dumneata pe front?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Cu resemnare. Tocmai plecase fratele cel mare,
Nicolae... A plecat şi nu l-am mai văzut niciodată. Nici ştiri de la el nu am
avut. Am aflat doar că a murit împuşcat pe câmpul de luptă. Mai târziu am
ridicat în cimitir o cruce de piatră, în amintirea lui. Este alături de crucea
bunicii voastre şi a părinţilor mei. Lângă ei să mă aşezaţi şi pe mine, când
mi-a veni vremea…</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Oare în amintirea fratelui mort pe front îi spui
Nicolae vărului meu Victor, cu îndărătnicie, parcă nu i-ai şti numele?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Copilul ăsta îmi aminteşte de frate-meu şi aşa
îmi mai trece dorul de el. Poate astfel vă veţi aduce şi voi aminte de numele
lui, că a fost şi el cândva... A fost jerja familiei noastre în acest război.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Mi-ai citit nu de mult o poezie cutremurătoare,
care surprinde foarte bine atmosfera satelor noastre din acea vreme, exprimând
convingător suferinţa celor de acasă …</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Da, mi-a adus-o colegul tău, Dumitru Ţepeluş,
când era student la Sibiu. A găsit-o, întâmplător, la bibliotecă, în <i>Foaia popurului</i>, un ziar care apărea la
Sibiu! O păstrez în dosarul meu cu documentele privind istoria Varvizului.
Uite-o!</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Da, a apărut în numărul 56 al revistei din anul
1914, cu menţiunea că a fost scrisă de Măriuţa D. Roşca din Varviz. Aş vrea
să o citesc cu voce tare…</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>„Jalea celor rămaşi/ Bădişorul meu cel drag,/ Când
ne-am despărţit în prag,/ Frunză verd-era pe coastă,/ Har ceresc în casa
noastră;/ Dar de-atunci am tot oftat,/ Frunza verde s-o uscat,/ Florile s-au
scuturat./ Bade dragă, vremea trece,/ Vântul suflă trist şi rece;/ Bade dragă,
vremea vine,/ Tu mereu prin ţări străine;/ Apa a secat pe vale,/ Dragostea-i
schimbată-n jale/ Şi mă usc de supărare./ Lunile-au trecut de-a rândul,/ Eu tot
mă frământ cu gândul,/ Şi durerea nu mi-o frânge/ Făr’ copilul când mai plânge,/ Plânge micul, plâng
şi eu,/ Jalea-i mare, dorul greu…/ Bun e însă Dumnezeu”.</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Mda!…</div> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">Ascultând-o, ochii albaştri ai bunicului s-au
umezit, privind departe, adâncit în
gânduri.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Am văzut la unchiul Petru, fratele cel mic al
dumitale, o fotografie veche a familiei. Era înrămată şi pusă pe perete printre
icoane. În mijloc, aşezaţi pe scaune, sunt părinţii: Ioan (1863-1940) şi Maria Dobrean,
înconjuraţi de copiii lor: Vasile, Măriuca, Anuţa, Ion, Dumitru şi Petru.
Nicolae lipseşte…</i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5TuDtaGsOS_efEMCEqBYsfB3I1pdADRcmuB2zQ71W0FmJ5WHMH6qD-5tYbKOamGQglS1bV7Fh3hf6LxXhrQdJpF1RCU2ACm3c34qMHSQCFFrOI6MdT2_gtsmG6oibgow4xi7cATTPg5aLAFh5nEMNtobJTaAXDiGYqjXtstMwNfP6J4GYeNkewjUQq7oP/s1568/1914%20Ioan%20Dobrean.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1568" data-original-width="1524" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh5TuDtaGsOS_efEMCEqBYsfB3I1pdADRcmuB2zQ71W0FmJ5WHMH6qD-5tYbKOamGQglS1bV7Fh3hf6LxXhrQdJpF1RCU2ACm3c34qMHSQCFFrOI6MdT2_gtsmG6oibgow4xi7cATTPg5aLAFh5nEMNtobJTaAXDiGYqjXtstMwNfP6J4GYeNkewjUQq7oP/w389-h400/1914%20Ioan%20Dobrean.jpg" width="389" /></a></div><br /><i><br /></i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Nicolae a fost luat pe front pe neaşteptate. Nu
apucase să-şi facă măcar o fotografie<i>!</i>.
Nu aveam nici o ştire de la el. Eram şi eu în aşteptarea ordinului. Atunci părinţii au găsit de cuviinţă să ne
facem o fotografie, măcar cei rămaşi. Era prin ‘916. Mă bucur că se mai
păstrează... Eu am fost înrolat în armată la scurtă vreme după aceea, iar
părinţii şi fraţii mai mici au plecat în refugiu, luând cu ei animalele şi cele
necesare, atât cât putea încăpea într-o căruţă …</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Cum de îţi mai aminteşti, moşule, de acele
momente? S-au petrecut demult…</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Asemenea momente, de mare frământare, nu se
uită…În anul 1916, când România a declarat război Austro-Ungariei, au fost zile
grele pentru comunele româneşti, ca şi pentru soldaţii români de pe fronturile
austro-ungare! Regimentul 82, cu sediul la Odorhei, a fost scos pe graniţă la Zărneşti,
unde 300 de români, organizaţi de sergentul Ion Popescu din Bicazul Ardelean,
au trecut de partea trupelor româneşti. În acele zile oamenii de seamă din
satele româneşti au fost arestaţi şi transportaţi până în vestul Ungariei, iar alţii, de frica
arestării, s-au refugiat. Mai întâi în munţi, apoi au fost orientaţi să plece
fie pe Valea Mureşului, în jos, ajungând până Râpa de Sus, Râpa de Jos,
Dumbrava, fie în Moldova, unde s-au stabilit în diferite localităţi ca
Ţibucani, Războieni, Cristeşti, Hangu, Piatra-Neamţ…</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">-<i> Pentru câtă vreme?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Pentru doi ani, până la sfârşitul războiului, în
primăvara anului 1918. Moldovenii i-au primit pe refugiaţi cu simpatie
frăţească, dându-le adăpost şi împărtăşind cu ei toate necazurile momentului.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Da, mi-au vorbit despre anii aceia unchiul
Petru, fratele dumitale, şi moş Luca... Cu lacrimi în ochi, îşi aducea aminte
unchiul, deşi avusese doar şapte-opt ani pe atunci, cum preotul din sat
împărţea prescura copiilor refugiaţi, în fiecare duminică…</i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEioXz5rLhi8362YguzyJxoqdMdGxnKc1MA5hJWekwgbnP2zbgva_bu-cZcEaa-d9c7XOpTJo9P9-no0v1lHlbIQcjRlauEaD4z4tbKFlPoO4vBM0XSzMC77CRuUOJ_BR_y_o1XQblYUpPfya7IA3XiOz95yZVzffrK2daT2LTTSYqfCNt7eOE63DveFyjVi/s1220/1935%20Pr%20Dobrean%20petru.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1220" data-original-width="924" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEioXz5rLhi8362YguzyJxoqdMdGxnKc1MA5hJWekwgbnP2zbgva_bu-cZcEaa-d9c7XOpTJo9P9-no0v1lHlbIQcjRlauEaD4z4tbKFlPoO4vBM0XSzMC77CRuUOJ_BR_y_o1XQblYUpPfya7IA3XiOz95yZVzffrK2daT2LTTSYqfCNt7eOE63DveFyjVi/w303-h400/1935%20Pr%20Dobrean%20petru.jpg" width="303" /></a></div><i><br /></i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Dar prietenul Luca din Părăul Duzii ce ţi-a
spus?</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZ-dZjp7zFfbzx8v0cfMrYTFDvrTEf5zIZ4zMzY7nb9mrxU54B4Lax-_oafjUX9vgNpefeZejs_IVXMLq512WDZrAlQaOtk1WkTySomgeCb2WkNNQLU6ci9fI6QJUIQiKeFkGbq8NtQPouFAC6kIr-9Lw1oJ_pt7gsjSb7MdiidbhcOukM1HLyxxNvxNoz/s676/1930-Gafton%20Luca%20Vasile.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="676" data-original-width="468" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZ-dZjp7zFfbzx8v0cfMrYTFDvrTEf5zIZ4zMzY7nb9mrxU54B4Lax-_oafjUX9vgNpefeZejs_IVXMLq512WDZrAlQaOtk1WkTySomgeCb2WkNNQLU6ci9fI6QJUIQiKeFkGbq8NtQPouFAC6kIr-9Lw1oJ_pt7gsjSb7MdiidbhcOukM1HLyxxNvxNoz/w278-h400/1930-Gafton%20Luca%20Vasile.jpg" width="278" /></a></div><div style="text-align: justify;"><br /></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Moş Luca Gafton mi-a povestit despre cum au
refugiat mai întâi în pădure, unde i-au găsit patrulele româneşti şi i-au adus
acasă. Era în momentul în care armata românească se instalase la Gurghiu, în
apropiere de Reghin. Îşi amintea cum românii au încercat la Reghin să captureze
un tren nemţesc blindat, dar nemţii din tren au făcut deal din ostaşii români. Când trăgeau în tren, cartuşele
le veneau în ochi. Ostaşii români rămaşi în viaţă s-au retras după şase săptămâni
până la vechiul hotar de la Tulgheş. Moş Luca mi-a spus că un mare convoi de
refugiaţi din aceste localităţi din zona Topliţei s-au retras atunci în Moldova,
în faţa frontului. Mi-a vorbit apoi despre obsesia foamei din anii de refugiu,
despre cum şi-au prădat animalele luate cu ei, adică le-au vândut la preţuri
sub valoarea lor pentru că nu aveau hrană pentru ele şi pentru a-şi procura
cele necesare supravieţuirii. Cu emoţie îşi aducea aminte de clopotul dus cu ei
de acasă, luat de la clopotniţa din Padină, şi cum îl băteau pentru cei dintre
ei care îşi aflau obştesul sfârşit în drumul lor de pribegie… Nu a uitat să-mi
vorbească nici de ospitalitatea moldovenilor...</i></div> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Fain
mai vorbeau părinţii şi fraţii mei despre omenia moldovenilor care i-au găzduit
în anii de refugiu!... Aşa se face că am plecat prin ’68 să-i cercetez pe cei
care mai trăiau. Vroiam să-i cunosc…</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">-<i> Da, mi-amintesc. Ai plecat împreună cu mama...
Atunci ati făcut impreună o călătorie interesantă, de câteva zile. Cum de ai
ales să pleci la drum cu mama, nora dumitale?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Eu aveam nevoie nu doar de un tovarăş de drum
destoinic, de un sprijin, ci mai ales de un reprezentat din familia mea cu care
să împart bucuriile prilejuite de această călătorie. Ş-apoi avea şi ea
curizitatea să străbată locurile pe unde părinţii şi fraţii ei au stat în
vremea refugiului.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Da, la Mănăstirea Neamţului… Şi cu acea ocazie aţi
văzut şi Agapia, şi Văratecul, şi Târgu Neamţ, şi Casa lui Ion Creangă din
Humuleşti…</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Aşa-i!</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">-<i> Mama a avut întotdeauna plăcere să lege şi să
întreţină prietenii, a fost mereu ospitalieră, a avut deschidere spre cunoaştere,
spre nou. S-a întors fascinată de oamenii şi locurile întâlnite în cale.
Impresiile acelui drum i-au rămas vii în minte. Mi-a povestit că <st1:personname productid="la Humuleşti" w:st="on">la Humuleşti</st1:personname> aţi fost
găzduiţi de cineva din urmaşii marelui povestitor, rudă cu mult regretatul
Alexandru Bocăneţ de la Televiziunea Română; cel dispărut la cutremurul din
1977...</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Mă bucur să aud că ţi-a povestit mumă-ta…</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Ştiu că aţi poposit şi la Tulgheş...</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- La Tulgheş am vrut să văd mormântul preotului Mihăilă
Dobreanu, originar din Subcetate...</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2019/03/pe-urmele-preotilor-mihaila-si-ioan.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2019/03/pe-urmele-preotilor-mihaila-si-ioan.html</a></div><div style="text-align: justify;"><br /></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Şi la Ceahlău, l-ați găsit pe moş Cantemir
Coroamă… Nu se aştepta la un asemenea gest din partea dumitale. Un gest totuşi
de recunoştinţă…</i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div><div style="text-align: justify;"><i><br /></i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Am petrecut minunate zile împreună! Era numai cu
nevasta lui acasă. Copiii se stabiliseră la Iaşi. De vorbe bune nu te saturi
niciodată…</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj35X78eqZaoKsFj2mrAbnlpahAnJAFGr2h1FTsv7bjudGDobQ81_0XB2yikNnqoGSTJqjZiTicHWjFSQKExzo3Q-fWUdBUTGQQqj2f56CxXHF1R4dG2QhG_7PL-ZxMrGDwNT446JMVPq1GrQpuzL_-264PuzBU7WQ4KX3bDzGGDyocLZufL0rDeBxzLJXt/s1462/1973%20Cantemir%20Coroama.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1462" data-original-width="1350" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj35X78eqZaoKsFj2mrAbnlpahAnJAFGr2h1FTsv7bjudGDobQ81_0XB2yikNnqoGSTJqjZiTicHWjFSQKExzo3Q-fWUdBUTGQQqj2f56CxXHF1R4dG2QhG_7PL-ZxMrGDwNT446JMVPq1GrQpuzL_-264PuzBU7WQ4KX3bDzGGDyocLZufL0rDeBxzLJXt/w369-h400/1973%20Cantemir%20Coroama.jpg" width="369" /></a></div><br /><i>- Da, mi-amintesc şi eu cu drag de vizita fiicei
sale, Nunuţa, pe atunci profesoară de limba franceză <st1:personname productid="la Iaşi" w:st="on">la Iaşi</st1:personname>; îmi dăruise o
cărticică, le Petit Prince, de
Antoine de Saint-Exupéry, prima carte pe care am citit-o în limba franceză.
Mi-amintesc şi de venirea lui moş Coroamă la Subcetate. „Frate Vasile” îţi
spunea. Eraţi amândoi, îmbrăcaţi în portul tradiţional, ca nişte daci coborâţi
de pe Columna lui Traian. Vă asemănaţi în multe privinţe şi aveaţi ce povesti
de fiecare dată…</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Destul de târziu ne-am cunoscut, dar am legat o
prietenie trainică. Am făcut legământ ca cel care moare întâi să-l aibă la
căpătâi pe <i>fratele</i> supravieţuitor. Om
vedea cum va fi…</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Am citit romanul lui Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor... Îmi închipuiesc
ce dramă trăiau ostaşii români din armata austro-ungară care se confruntau pe
frontul din Carpaţii României cu fraţii lor din armata românească. Ce-ai fi
făcut dacă ai fi fost dislocat pe frontul de Est, la fel ca Apostol Bologa?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Greu de spus!… Eu am avut noroc… Pe mine m-a
găsit sfârşitul războiului la graniţa austriacă cu Italia, într-un centru de
pregătire pentru mitraliori. În acea localitate, numită Fiberbrun, se instruia
un efectiv de circa 4000 de militari de diferite naţionalităţi.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Cum aţi primit vestea terminării războiului? Cum
v-aţi întors acasă?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Toate trenurile care transportaseră soldaţi,
armament şi alimente pentru trupele de pe frontul care se întindea de <st1:personname productid="la Marea Adriatică" w:st="on">la Marea Adriatică</st1:personname> şi
până în Munţii Tirolului se înapoiau acum cu soldaţii care părăseau frontul.
Comandantul unităţii din care făceam parte era din Miercurea - Ciuc.
Locotenentul de rezervă Zokoryas Jeno ne-a sfătuit să rămânem compacţi sub
comanda lui şi să încercăm să plecăm spre casă. Tot locotenentul acesta a propus să împărţim astfel fondul bănesc pe
care îl avea unitatea noastră, de 36 ooo coroane: jumătate între ostaşi şi
jumătate să o păstreze el, pentru a asigura hrana necesară în timpul
călătoriei. Banii nu i-am putut folosi pentru mâncare. Mi-amintesc că am primit
de la civili o pâine sau chiar numai o jumătate în schimbul unei perechi de
încălţăminte. În gara Viena, comandantul militar al gării ne-a cerut să-i
raportăm asupra armamentului pe care îl aveau ostaşii din tren şi să-l predăm.
Ni s-a permis să continuăm călătoria numai după ce s-a predat armamentul şi
după ce trenul şi soldaţii fuseseră controlaţi...</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Se pare că nerăbdarea de a ajunge acasă cât mai
repede se intensifica progresiv cu emoţiile pricinuite de peripeţiile
călătoriei.</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Da. Când am ajuns în Ungaria, într-una din gări
am găsit un tren al Crucii Roşii italiene, trimis cu daruri pentru prizonierii
italieni aflaţi în Ungaria, iar şeful gării era împuşcat în faţa gării.
Soldaţii noştri au tăbărât asupra celor două vagoane rămase neatinse. S-au
înghesuit atât de tare încât doi soldaţi mai bătrâni şi-au găsit acolo
sfârşitul, fiind striviţi sub călcâiele celorlalţi. În gări, stăteau de
santinelă, în locul soldaţilor, ofiţeri cu grad de colonel şi maior. În gările
mari ale Ungariei revoluţionarii strigau din trenuri împotriva ofiţerilor care
mai purtau rangurile şi ovaţionau pentru republică…</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Cine s-a întors mai întâi acasă? Dumneata, de pe
front, sau restul familiei care refugiase în Moldova?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- I-am găsit pe ai mei acasă… Dar am aflat că şi
întoarcerea refugiaţilor a fost cu destule evenimente. Primul grup de
refugiaţi, între care mai mulţi copii între 15-18 ani, a trecut graniţa pe <st1:personname productid="la Prisăcari" w:st="on">la Prisăcari</st1:personname>, în ianuarie
1918. Aici au fost luaţi de comandantul militar de graniţă şi purtaţi din
închisoare în închisoare: Cluj, Braşov–Cetăţuie.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">Trecându-le de mai multe ori îmbrăcămintea la
etuvă, pentru deparazitare, aceasta s-a distrus, fiind din lână şi uzată, mai
ales cojoacele, şi astfel oamenii au rămas dezbrăcaţi. Spre sfârşitul lui
februarie 1918, fiindcă se încheiase armistiţiul, a plecat spre casă un alt
grup de refugiaţi, care a fost nevoit să stea la Grinţieş, în apropierea
graniţei, timp de două săptămâni. Din cauza frigului şi a mizeriei s-au
îmbolnăvit şi au murit copii şi adulţi. După ce li s-a admis trecerea peste
graniţă, de <st1:personname productid="la Tulgheş" w:st="on">la Tulgheş</st1:personname>
au fost duşi <st1:personname productid="la Ditrău" w:st="on">la Ditrău</st1:personname>,
unde au fost despărţiţi de animalele şi de bagajele ce le aveau. Bărbaţii au fost
duşi la închisoarea din Braşov, iar femeile şi copiii au fost ţinuţi în carantină la Remetea şase săptămâni. Dacă
ar fi trăit, ţi-ar fi putut spune mai multe ceilalţi bunici ai tăi. Şi ei au
fost refugiaţi în Moldova, la Mănăstirea Neamţului, apoi la întoarcere au fost
duşi şi ei la Braşov...</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">Un alt convoi care s-a întors mai târziu, în
primăvara anului 1918, a adus în căruţe rezerve de hrană, dar acestea le-au
fost confiscate la sosire, din porunca notarului din comună. Din acest ultim
convoi unii au fost întemniţaţi, sub diferite învinovăţiri…</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Războiul a adus multă suferinţă, multe lacrimi…</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Da. Spre sfârşitul anului 1918 s-a abătut o altă
nenorocire, gripa spaniolă, care a secerat multe vieţi omeneşti timp de două
luni. Se întâmpla să fie zilnic 9-10 morţi în comună pentru care preotul făcea
deodată slujba de înmormântare.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Dumneata ai avut norocul că te-ai întors teafăr
acasă şi nu ai cunoscut experienţa lagărului…</i></div> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Tu ştii că şi în satul Hodoşa a existat un lagăr
pentru prizonierii italieni? Mulţi dintre ei au murit din cauza mizeriei şi a
foamei şi au fost îngropaţi în cimitirul din Subcetate... După câţiva ani însă,
osemintele lor au fost scoase de autorităţile statului italian şi duse în
patria lor. Cei ajunşi prizonieri în lagărele din Rusia s-au întors abia în
1920…</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">-<i> S-au întors doar cei care au rezistat
tratamentului din lagăre…</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Da, ultimii trei din cei întorşi s-au petrecut
mai dăunăzi: Dumitru Hurubă de Peste Mureş, Gavril Dobrean din Podirei şi <b>Ion
al lui Dumitru Pop</b> de pe Filpea. Cu Ion am fost bun prieten, de-o viaţă. Am
umblat mult la plute cu el, am dormit într-un aşternut, am mâncat dintr-o oală…
A dat dovadă de o înaltă ţinută morală, a muncit cu sârguinţă până la adânci
bătrâneţe, a fost un bun exemplu pentru alţii, a participat cu tragere de inimă
la diferite munci de interes obştesc: a fost într-o vreme consiler la Primărie,
a făcut parte din Comitetul de conducere care s-a ocupat cu edificarea şcolii
din satul Filpea, a ajutat la transportul materialelor de construcţie…</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEi8ScAi31204150w82NItNIBmczp1i1IIl8vUT2rj_Y9LFU5bLM0Ei_6Ba1Cag3VxfN6hZLoPUsg1mAi76YSfB6Gil9s85lNoR3Q1Eb0qPJ9w6YW2T4Qq9KIZIUH9Y9ZFjX87kdKBYI7qwaOtEA6wyy3hk8O5uyAPpfKJ4OQjDvAqnf44Vh7kRJ5jaj5S0T" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="400" data-original-width="251" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEi8ScAi31204150w82NItNIBmczp1i1IIl8vUT2rj_Y9LFU5bLM0Ei_6Ba1Cag3VxfN6hZLoPUsg1mAi76YSfB6Gil9s85lNoR3Q1Eb0qPJ9w6YW2T4Qq9KIZIUH9Y9ZFjX87kdKBYI7qwaOtEA6wyy3hk8O5uyAPpfKJ4OQjDvAqnf44Vh7kRJ5jaj5S0T=w252-h400" width="252" /></a></div><br /></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">A fost unul dintre cei 303 bărbaţi din Subcetate
duşi pe front imediat după 1 august 1914, drept pe frontul din Galiţia. La sfârţitul
aceluiaşi an a fost luat prizonier la ruşi şi dus până în portul Vladivostok,
unde a lucrat în toţi anii de război. El a adus vestea că Ionuţ, fratele moş-to
Gavril, s-ar fi însurat pe-acolo şi că ar fi renunţat de bună-voie să se mai
întoarcă la familia lui de <st1:personname productid="la Mărineşti" w:st="on">la
Mărineşti</st1:personname>…</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Aşadar, s-ar părea că avem rude şi la Vladivostok!
Unul din fraţii bunicului Gavril Pop a rămas în partea estică a Rusiei
asiatice, celălalt în vestul Europei, iar nepoţii săi trăiesc în California…</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- În Siberia prizonierii îşi făcuseră un cântec…
Prietenul meu Ion al lui Dumitru Pop îl ştia. Îl cânta cu mare jale de câte ori
îşi amintea de lagăr. L-am cercetat când era bolnav şi i-am cerut să-mi mai
spună încă o dată vorbele... Era ultimul supravieţuitor venit din lagărul
siberian şi nu voiam să se piardă poezia.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">-<i> Mai ţinea minte cântecul?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Aşa ceva nu se uită! Las scrisă poezia în
caietul meu. Să ştii de ea şi să ţii seama să nu se piardă!</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Vreau să mi-o citeşti acum, moşule!</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- „<b>Păsărică trecătoare,/ Ceea ce cerul străbătând/
Legănată pe-aripioare/ Vii din patrie cântând,/ Te salut cu bucurie/ Pe-acest
pământ străin,/ Unde nimenea nu ştie/ De-s voios sau de suspin./ Numai ţie,
drăguşoară,/ Îţi voi spune dorul meu:/ Depărtat de ţărişoară,/ Nu mai tace
plânsul meu./ Du-mă, doamne, înc-odată/ Din pustiu-ndepărtat/ La căsuţa
strămoşească/ La cei dragi ai mei din sat./ Rău, maică, m-ai blestemat/ De mic,
când eram băiat./ Nu m-ai închinat la lună/ Să trăiesc cu voie bună,/ Ci m-ai
blestemat la nor/ Ca să umblu pe vapor,/ Mările să le străbat/ Pe la Oceanu-ngheţat”.</b></div><div style="text-align: justify;"><b><br /></b></div><div style="text-align: justify;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2012/12/cartile-lui-toni-geangalau.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2012/12/cartile-lui-toni-geangalau.html</a></div><div style="text-align: justify;"><b><br /></b></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Cutremurător de triste aceste versuri!</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Da, şi suferinţa nu s-a sfârşit o dată cu
războiul. Rănile provocate de acest război s-au vindecat greu şi timp
îndelungat… Necazuri, lipsuri şi mizerie i-au întâmpinat pe cei întorşi acasă,
deoarece şi-au găsit gospodăriile jefuite şi distruse. Cu multă trudă şi-au
refăcut casele în ruină!...</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Însemnată a fost jertfa varvizenilor în acest
război!</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Din localitatea Subcetate au participat la Primul
Război Mondial 580 de ostaşi, dintre care au murit 119 şi au rămas invalizi de
război 55. Aproape fiecare familie a dat tributul său de jertfă. Am evidenţe
exacte: din cei 119 eroi din Subcetate, în Rusia au murit pe câmpul de luptă 56
şi au dispărut 13; pe frontul italian au murit 18, în spitalele din Austro -
Ungaria au murit 25 de răniţi şi în lagărele din Moldova 7, răpiţi de tifosul
exantematic. De la cei morţi în acest război au rămas 146 de orfani în grija a
63 de mame văduve. Desigur, cei mai mulţi dintre eroi au fost tineri: 4 sub 20
de ani, 58 între 20-30 de ani, 26 între 30-40 de ani, 16 între 40-50 de ani şi
6 de 50-60 de ani.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- „<i>Nu-s morţi cei ce căzut-au pe câmpul de
onoare !</i></div></span><i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">S-au dus numai pe drumul aprins de ideal”. </div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"> Frumoase
versuri sunt încrustate pe piatra monumentui eroilor din Subcetate, morţi în
Primul Război mondial ! Când a fost ridicat monumentul acesta de cinstire
şi veşnică pomenire a celor 119 eroi morţi în război? Te întreb deoarece nu
este menţionat anul pe monument…</div></span></i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- În anul 1930, din contribuţia familiilor celor
dispăruţi, la iniţiativa unor cetăţeni: Nicolae Cotfas, Vasile Urzică şi eu.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">-<i> Meritaţi toate laudele... Am citit în cartea de
memorii a lui Lucian Blaga, Hronicul şi
cântecul vârstelor, că sfârşitul războiului l-a prins <st1:personname productid="la Viena" w:st="on">la Viena</st1:personname>, unde studiase în anii
aceia şi că abia ajuns acasă a avut ocazia să participe <st1:personname productid="la Adunarea" w:st="on">la Adunarea</st1:personname> de <st1:personname productid="la Alba-Iulia" w:st="on">la Alba-Iulia</st1:personname> de la 1
Decembrie 1918, atunci când în satele din preajmă copiii aclamau „Trăiască
România dodoloaţă!” Dumneata cum de nu ai participat la acest eveniment?
Tocmai te întorseseşi de pe front.</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Aveam 21 de ani când m-am întors de pe front.
Noi, cei tineri, abia întorşi din război, am fost solicitaţi să facem parte din
garda civilă a localităţii, organizată de notarul Iacob Pop. Aşadar am primit
misiune pe plan local. <st1:personname productid="la Alba-Iulia" w:st="on">La
Alba-Iulia</st1:personname> a plecat o delegaţie din partea comunei, alcătuită
din bărbaţi mai în vârstă, gospodari fruntaşi şi destoinici.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">-<i> Moşule, îţi mai aminteşti cine făcea parte din
acea delagaţie?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Cum să nu! Muscă Dumitru lui Dumitru, Cotfas Ion
a Cionculesei, Urzică Ioan a lui Vasile, Cotfas Nicolae, poreclit Măşcălan şi
Iacob Pop, în frunte cu preotul din Subcetate, Dr. Augustin Tătar, din partea
protopopiatului greco-catolic. Ne putem mândri şi cu faptul că din Comitetul
celor o sută de <st1:personname productid="la Alba-Iulia" w:st="on">la
Alba-Iulia</st1:personname> făcea parte şi un varvizean de-al nostru,
protopopul de Alba-Iulia Vasile Urzică, cel care păstorise <st1:personname productid="la Subcetate" w:st="on">la Subcetate</st1:personname> până în anul
1916…</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2018/08/omagiu-ctitorilor-marii-uniri-subcetate.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2018/08/omagiu-ctitorilor-marii-uniri-subcetate.html</a></div><div style="text-align: justify;"><br /></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">-<i> În vremea preotului Vasile Urzică se înălţase, după câte ştiu, şi
actuala biserică din piatră din Subcetate...</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Da, aşa-i. <b>Vasile Urzică</b> era unul dintre cei
cinci copii ai protopopului Giurgeului Ioan Urzică, înmormântat chiar lângă
zidul bisericii, în spate, în dreptul altarului. Vasile Urzică a fost la Subcetate
cooperator al preotului Petru Moldovan, apoi preot paroh.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjmeifrEZBFs0iXaQYQ_ePyDMqxsCDtlz6U6OjsyiiyaoWxa5c-i2GUtDl4Z1SlPc2JuSLKDKgHMPJaWDqU7eoLlPwXvBH3PkEYLW-SrTfbLOfT914x1Aa2q9M8b8UKfHEKY9gkl8ExsZIAr6wW2xBqsANkL5kDXRHhcVupue045k822RcdP0EF1a6-xJdM" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="400" data-original-width="280" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjmeifrEZBFs0iXaQYQ_ePyDMqxsCDtlz6U6OjsyiiyaoWxa5c-i2GUtDl4Z1SlPc2JuSLKDKgHMPJaWDqU7eoLlPwXvBH3PkEYLW-SrTfbLOfT914x1Aa2q9M8b8UKfHEKY9gkl8ExsZIAr6wW2xBqsANkL5kDXRHhcVupue045k822RcdP0EF1a6-xJdM=w280-h400" width="280" /></a></div><br /></div> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">-<i> Cum a ajuns el <st1:personname productid="la Alba" w:st="on">la Alba</st1:personname>?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- În 1916, comuna Subcetate fiind situată în<i> </i>zonă de război, locuitorii au fost
nevoiţi să plece în refugiu. Preotul a decis să rămână acasă, dar autorităţile
l-au obligat să plece. Cum ultimul tren cu refugiaţi plecase, a trebuit să ia
calea codrului. A trecut Munţii Gurghiului, peste Cristici, cu soţia şi cu cei
trei copii, doar cu o cruce în mână şi cu traista în cealaltă.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2018/07/contributie-la-o-cunoastere-vietii-si.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2018/07/contributie-la-o-cunoastere-vietii-si.html</a></div><div style="text-align: justify;"><br /></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Vremuri crâncene!... Dar la Subcetate ce s-a
întâmplat în ziua de 1 Decembrie?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- În ziua Marii Uniri, locuitorii comunei
Subcetate s-au adunat la biserică. Aici s-a sfinţit primul steag românesc,
confecţionat de Lucreţia Pop, soţia
notarului, s-a depus jurământul de credinţă către neamul românesc şi s-a cântat
<i>Deşteaptă-te, române!</i></div><div style="text-align: justify;">- Cui i-a venit ideea cu cântecul?</div><o:p><div style="text-align: justify;"><i>-</i> Tot lui Iacob Pop. El ştia că învăţătorul <b>Petru
Gafton</b> îl cunoaşte. Abia întors acasă din deportarea în Ungaria, învăţătorul
era bolnav, dar a răspuns cu bunăvoinţă şi ne-a învăţat cu drag şi textul şi
melodia cântecului.</div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjvBuqCjP4j8ylFAAYi9pf4CJrq-iNUoaHSg0RLFr44mE821CD6XoIVxFABtEXxEGutNKl_5Tdj8VfNjAvKhl2TYQwzfjXrtMGChnBzHB09xzyU1ylnI_iAIfh3GyF4lpFmhUHpV_EoWNvxq8GiLuVoa9unvVriJIgpjWXtGuRnj23_v3ceKAqzHhDs7Vh3" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1600" data-original-width="1041" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjvBuqCjP4j8ylFAAYi9pf4CJrq-iNUoaHSg0RLFr44mE821CD6XoIVxFABtEXxEGutNKl_5Tdj8VfNjAvKhl2TYQwzfjXrtMGChnBzHB09xzyU1ylnI_iAIfh3GyF4lpFmhUHpV_EoWNvxq8GiLuVoa9unvVriJIgpjWXtGuRnj23_v3ceKAqzHhDs7Vh3=w260-h400" width="260" /></a></div><br /></div><div style="text-align: justify;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2014/01/petru-gafton-1862-1921-in-memoriam.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2014/01/petru-gafton-1862-1921-in-memoriam.html</a></div><div style="text-align: justify;"><br /></div></o:p></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Ce s-a întâmplat după ce populaţia Ardealului a
susţinut şi a votat Unirea?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- În primul rând, Guvernul a lut măsuri de
organizare a unor formaţiuni militare din care aveau să facă parte cei abia
întorşi la vatră de pe fronturile Primului Război Mondial.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">-<i> Desigur, şi dumneata…</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Devenind cetăţenii României Mari, am fost în
curând chemaţi în slujba noii patrii, care pe atunci era vlăguită de război şi
săracă. Noua patrie nu putea oferi noilor săi ostaşi nici cel puţin
îmbrăcămintea. Ne-am înrolat în uniforma statului austro-ungar, cu arme şi
mitralieră de provenienţă rusească, cu cai şi căruţe adunate de la locuitori,
cu câţiva ofiţeri de rezervă, în mare parte învăţători, şi doar câţiva ofiţeri
de carieră. Făceam parte şi eu din regimentul de infanterie Târgu-Mureş,
devenit Regimentului 82 infanterie. Săraci ca înfăţişare, însă cu sufletele
mari şi dornici de a-i vedea eliberaţi şi pe cei din regiunile ardeleneşti
apusene. La sfârşitul lunii martie 1919 am fost învagonaţi la Târgu-Mureş şi am
pornit în direcţia Huedin, Ciucea. Comandanţii noştri ne-au coborât în gara
Apahida, de teamă ca trenul să nu fie aruncat în aer şi am continuat drumul pe
jos până la Huedin. De la Huedin şi până la Nyiregyhaza, ostaşii ardeleni din
divizia 16 Bistriţa au urmărit pe inamic pas cu pas, prin lupte de hărţuială.
Cele mai grele lupte la care a participat Regimentul 82 au fost pe Tisa, în
dreptul satelor Gava şi Vencelö. Batalionul 2 al regimentului 82, din care
făceam şi eu parte, a avut mulţi morţi şi răniţi. Am pierdut atunci mulţi
prieteni de ai mei!...</div> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">Despre faptele de arme amintite s-a scris în
ziarul <i>Curentul</i> din Bucureşti, la
începutul lunii iunie a anului 1919. <i>Copiii
Ardealului</i> era titlul din ziar.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Meritele ţi-au fost recunoscute la vremea aceea…</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Da, am primit în 1919 medalia <i><b>Bărbăţie şi Credinţă cu spade clasa a II-a</b></i>,
apoi în 1926 <b>Medalia <i>Victoria</i> a
marelui războiu pentru civilizaţie 1916-1921</b> şi, în 1929, Crucea Comemerativă a războiului 1916-1918 cu baretele 1919.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Felicitări sincere! Dar cea mai importantă
mărturie a acelor vremuri, o mărturie vie, eşti dumneata, moşule!</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Hmm!</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- S<i>unt mândră să ştiu că dumneata ai avut iniţiativa
de a fi ridicat în localitatea noastră un monument în memoria celor 119 eroi
căzuţi în primul Război Mondial!</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Nu numai eu. Am fost mai mulţi, între care
Nicolae Cotfas şi Vasile Urzică. Noi am fost cu iniţiativa, dar au contribuit
toate familiile din comună care au avut pierderi în război.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Nu de multă vreme l-ai pierdut pe bunul dumitale
prieten, </i><b>Nicolae Cotfas</b><i>. Ai pregătit şi un necrolog pentru moartea sa...</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- L-am condus pe ultimul drum cu regrete sincere.
Ne-am născut în acelaşi an, 1897, am umblat împreună la şcoală, ne-au recrutat şi
ne-au încorporat odată, amândoi am dus greul războiului dintâi, eu în Apusul
Europei, el în Răsărit, în Rusia; împreună am luptat apoi, în 1919, pentru
statornicirea hotarelor scumpei noastre patrii. Am lucrat impreună la plutărit,
împărţind aşternutul şi mâncarea în mai multe ierni...</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>A fost un bărbat brav! Un alt reper al comunităţii
noastre a dispărut. Localitatea noastră rămâne mai săracă atunci când asemenea
oameni pleacă.</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- A făcut parte dintr-o familie de oameni vrednici
şi buni gospodari, a lui Ilie a Cioncului de pe Călnaci. Ilie Cotfas rămăsese
văduv cu şase copii mici, când Nicolae şi fratele lui geamăn, Gavril, aveau
numai cinci ani. E greu să creşti şase feciori şi apoi să-i trimiţi pe toţi la
nimicire, pe front! La izbucnirea războiului au fost duşi deodată patru fraţi:
Ionuţ, Petru, Dumitru şi Ilie. Dumitru a căzut în luptă în primele luni de
război. În <st1:metricconverter productid="1915 a" w:st="on">1915 a</st1:metricconverter>
fost dus Nicolae, iar în anul următor Gavril. Petruca s-a întors bolnav la sfârşitul
războiului şi a murit după patru ani şi jumătate de suferinţă.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Cât sacrificiu! Câtă suferinţă, Doamne!...</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Prietenul meu, Nicolae, şi soţia sa Ioana au
avut multe şi grele sarcini de purtat în viaţă. Dumnezeu le-a dăruit 12 copii,
între care două perechi de gemeni. O familie numeroasă, dar care a traversat cu
demnitate vremurile grele... Tot anul 1944, capul familiei a fost concentrat şi
a lucrat la fabrica de la Bilbor, satul Răchitiş. În acelaşi an, 1944, din
produsele obţinute în gospodărie de soţie şi copiii mai mărişori au fost obligaţi
să dea o parte pentru război, fără a se ţine seama dacă vor avea cu ce să se
hrănească familia în continuare, până la noua recoltă.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">Nicolae şi Ioana, fiica lui Ionuţ al lui Ion, au
crescut băieţi şi fete care până în prezent n-au nicio pată pe comportarea lor şi
care sunt, poate, pentru părinţii lor singura mulţumire sufletească din viaţa
lor.</div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj411DPPO_npQnyrxs4BH1-HcgB2ctNszN3rzHdLU7fuM8kzw1OwrGXBdKqGSvIRUs0eSGQHZOk_SqhTLF1jOLaYna66XT4h3itoLqiAFcFS88eQUqjq2bEPC0ta0gjEh0A-i08Z4UrU1ncFXMWKbtZ0QahQ7vxIsINIl_wZRnPUVewrETOKQaZqlUCR-ha" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1037" data-original-width="1600" height="259" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj411DPPO_npQnyrxs4BH1-HcgB2ctNszN3rzHdLU7fuM8kzw1OwrGXBdKqGSvIRUs0eSGQHZOk_SqhTLF1jOLaYna66XT4h3itoLqiAFcFS88eQUqjq2bEPC0ta0gjEh0A-i08Z4UrU1ncFXMWKbtZ0QahQ7vxIsINIl_wZRnPUVewrETOKQaZqlUCR-ha=w400-h259" width="400" /></a></div><i><br /></i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Impresionant! Cu câtă muncă şi cu câtă demnitate
au trecut prin viaţă oameni ca Nicolae şi Ioana Cotfas şi cu câtă înţelepciune şi-au
înţeles menirea!</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Oameni de neuitat...</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">-<i> Aţi amintit de plutărit, o meserie pe care au
practicat-o într- vreme mulţi consăteni de-ai noştri... Era o sursă importantă
de câştig...</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Pe lângă că erau gospodari, aproape toţi sătenii
care aveau animale de tracţiune corespunzătoare se ocupau şi cu plutăritul.
Tata lucra cu patru animale la pădure, <st1:personname productid="la Răstoliţa" w:st="on">la Răstoliţa</st1:personname>, Ilva, Gălăoaia sau Sălazdru. Lucrarea
era făcută pentru compania săsească de plutărit din Reghin. După câte îmi
amintesc, spunea tata că să putea câştiga în felul acesta cam patru sute de
coroane, cu două animale de prima categorie de transport.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Ce presupunea plutăritul?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Era o lucrare care se făcea în patru etape:
prima etapă era tăiatul, care să făcea primăvara; a doua era slobozitul, adică
adunatul lemnelor la un loc; acesta se făcea toamna. Iarna se transportau
lemnele până <st1:personname productid="la Mureş. Lungimea" w:st="on">la Mureş.
Lungimea</st1:personname> cărăuşiei era de peste zece kilometri. A patra
etapă, a plutelor, încheia plutăritul. După nouă sute zece, după ce s-a
construit calea ferată pe-aicea, a-neceput transportul de lemne şi-n apropiere,
pe Valea Topliţei, la Bâtrâna. Aici am lucrat vreo şase-şapte ani… Am lucrat
apoi la Bilbor, am lucrat şi-n Moldova, la Secu Buhalniţa, acolo unde este
lacul de acumulare de la Bicaz. Acolo am câştigat bani mai buni… Era prin
treizeci şi unu, treizeci şi doi. Am câştigat în opt săptămâni de lucru cam
douăzeci de lei cu o pereche de animale.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Care era viaţa de plutaş?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Nu era deloc uşoară. Era cu multă băgare de
samă, cu multă răspundere, cu multă suferinţă, cu frig, cu foame şi cu oboseală
peste puterea omului. Aş vrea să amintesc că am lucrat la Călimani, la Puturosu
de astăzi, de unde am şi-o amintire destul de dureroasă din momentul în care
coboram nişte coaste dărăpănoase, unde nici piedicile lanţurilor nu mai ajutau
şi viaţa noastră era în primejdie la tot pasul… În anul când am lucrat acolo,
la nouă sute douăzeci şi opt, a trebuit să lăsăm şi victime omeneşti în
Călimani, după ce am avut animale lovite, oameni loviţi… Pe Mureşan Ion, un
fecior cam de vreo douăzeci de ani care a fost omorât de lemne la Puturosu…</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>După munca obositoare a fiecărei zile cum şi
unde vă odihneaţi?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Într-un grajdi, unde-ar fi putut încăpea să
zicem patru sau cinci animale, dormeam câte patruzeci de bărbaţi. Eram siliţi
să ne culcăm pe dungă, unul lângă altul, că altfel nu. Mai dormeam şi în colibe
acoperite cu scoarţă sau în case. Odihna
era scurtă. Patru–cinci ore dacă dormeam era mult şi-apoi începeam lucrul din
nou.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Departe de casă, uneori săptămâni la rând, cum
vă asiguraţi hrana?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Alimentele le duceam de acasă, în desagi: pâine,
carne, lapte în fedeleş, făină pentru mămăligă. Apa o ţineam în cofe de lemn.
Mâncarea ne-o pregăteam noi, pe sobe. Când n-aveam sobe, punem ceaoanele,
pentru a face mămăliga, pe două lemne la care le zâcea <i>buzari</i>.</div> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">-<i> Lupta cu frigul iernii şi cu ploile de primăvară
sau de toamnă nu era uşoară…</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- De frig nu suferem nicicând, fiindcă
îmbrăcămintea noastă era sănătoasă şi trainică: cioareci şi obiele de pănură
din lână de oaie, căciulă, cojoc…</div> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"> </div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- N-au trecut decât 20 de ani de aparentă linişte şi
iată că zorii unui nou război mondial au şi apărut! Din câte ştiu, anii celui
de-al doilea Război Mondial au fost cumpliţi şi întunecaţi pentru locuitorii
comunei noastre…</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Localitatea Subcetate şi toată zona Topliţei
până <st1:personname productid="la Tulgheş" w:st="on">la Tulgheş</st1:personname>
au căzut timp de patru ani în partea Transilvaniei cedată statului maghiar, ca
urmare a Diktatului de la Viena. Bărbaţii au fost mobilizaţi şi duşi în
Ungaria, unii pentru instrucţie şi trimişi apoi pe front, alţii pentru muncă.
Mulţi au plecat, puţini s-au întors! Au murit pe front sau în lagăre, ca
prizonieri.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- Şi cei rămaşi acasă?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Cei rămaşi acasă, doar femeile, copiii şi
bătrânii, îşi asigurau existenţa din munca în gospodăriile lor, folosindu-şi
din plin fiecare familie resursele proprii. Cei plecaţi pe front sau în refugiu
au lăsat în urma lor lipsuri materiale, nelinişti, dor şi mult zbucium.</div> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">Statul maghiar, fiind în război, a impus
cetăţenilor comunei dări de tot felul: în vite pentru carne, lapte, cereale,
lână, fân, raportate la suprafeţele deţinute înscrise în registrul agricol, ca
şi obligaţia de a face transporturi pentru armată, localitatea fiind situată în
zonă de război.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">Alimentele se vindeau pe cartelă, iar
îmbrăcămintea şi încălţămintea pe bonuri eliberate de autorităţi.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">-<i> Sunt vremuri mai apropiate de noi şi sunt încă
destui cei care şi le amintesc, trăindu-le în ipostaze felurite. De astă dată
dumneata nu ai mai fost mobilizat pe front. Şi nici tata… Cum aţi traversat
momentele în care linia frontului a fost aici, în zonă?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- În 1940, Aurel, tatăl tău nu avea decât 15 ani.
Era încă un copil. Nu avea cum să fie luat pe front. A fost luat pentru muncă
în 1944, cu scurt timp înainte de terminarea războiului… Ca forţă de muncă am
fost şi eu mobilizat. Şi bunicul tău, Gavril Pop a fost la muncă căteva
săptămâni. Armata nemţească, în retragere, a distrus calea ferată, podurile şi
fabricile de cherestea, pentru refacerea cărora populaţia era obligată a presta multe zile de muncă.</div> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Ce ştii despre momentele de încleştare
sângeroasă dintre trupele ruseşti şi nemţeşti în zona aceasta?</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Cu ceva timp înainte de retragerea armatei
nemţeşti, populaţia din centrul localităţii a fost evacuată, pentru două
săptămâni, la sfârşitul lui august şi începutul lui septembrie 1944, în
cătunele situate spre marginea vestică a comunei: Călnaci, Şeştină, Între
Păraie. Când oamenii s-au întors la casele lor, le-au găsit în bună parte
jefuite.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">Drumurile din apropierea fostei graniţe dintre
Ardeal şi Moldova au rămas minate şi mulţi locuitori din satele de pe Mureş,
din Bilbor şi Tulgheş au murit în împrejurări tragice în astfel de locuri
minate. Podul de trecere peste Valea Topliţei spre Creanga a rămas nedistrus
deoarece nemţii au fost surprinşi în momentul acţiunii de minare şi împuşcaţi
de soldaţii ruşi, care au găsit la temelia podului 50 kg de dinamită.</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">Când stăpânirea maghiară s-a retras, au fost luate
şi mărfurile din prăvălii, încât populaţia a rămas fără cele mai necesare
produse: sare, petrol lampant, chibrite…</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><i>- În localitate au poposit pe rând militari nemţi,
apoi unguri şi, în cele din urmă, ruşi. Mama îmi povestea că în vremea în care
armata rusească a şezut în Subcetate ea a stat ascunsă în podul casei fratelui
său, împreună cu verişoarele ei, deoarece ruşii căutau nu numai mâncare şi
bărbaţi pentru robotă, ci şi barişnea, fete tinere…</i></div><div style="text-align: justify;">- La 14 septembrie 1944, ruşii au ajuns în comună.
Soldaţii s-au cazat la şcoală, ofiţerii, prin sat. Timp de şase săptămâni
trupele nemţeşti şi ungureşti au opus o rezistenţă în strâmtoarea de pe Mureş
de la Sălard, în apropiere de Lunca-Bradului, timp în care în localitatea
Subcetate s-a stabilit armata rusească Aceasta a consumat cam tot ce a găsit,
în primul rând un mare număr de animale. Sătenii din zonă au fost mobilizaţi la
muncă, la robotă, în vederea
reparaţiilor drumurilor, podurilor şi a liniilor ferate distruse de nemţii în
retragere.</div><o:p style="font-style: italic;"><div style="text-align: justify;">- Deşi toamna anului <st1:metricconverter productid="1944 a" w:st="on">1944 a</st1:metricconverter> fost o perioadă
foarte tensionată, cu trăiri emoţionale şocante, mama îmi spunea că de
sărbătoarea <i>Sfântului Dumitru</i>,
respectiv la 26 octombrie, câţiva tineri şi studenţi din comună au organizat un
bal la care au prezentat piesa de teatru „<i>Sfârşitul
Pământului”</i>…</div></o:p></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- La Sălard se dădeau încă lupte sângeroase, dar
tinerii tot tineri, sărbătoreau deja în sat sfârşitul războiului…</div> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Ştiu că aveţi o evidenţă exactă privind
participarea locuitorilor comunei la cel de-al doilea Război Mondial.</i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Am lucrat mai multe persoane la întocmirea şi
centralizarea acestei situaţii, informându-ne din om în om. Aşadar, au
participat în armata maghiară 322 de varvizeni, astfel: la arme 208 şi la muncă
114, între care unii la minele de <st1:personname productid="la Urkut" w:st="on">la
Urkut</st1:personname> – Banya din Ungaria; au refugiat în România 149 de
bărbaţi, dintre care s-au înrolat voluntari în armată 84.</div> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">Numele celor 53 de morţi în al Doilea Război
Mondial sunt înscrise pe monumentul eroilor ridicat în anul 1970 în cimitirul nostru
din sat, alături de monumentul înălţat în memoria eroilor din Primul Război
Mondial.</div> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Frumos omagiu adus eroilor noştri din cele două
războaie mondiale! Mă impresionează să văd mulţimea lumânărilor aprinse lângă
aceste monumente în ajunul Sărbătorii Sfinţilor Apostoli Mihail şi Gavril, zi
de pomenire a celor morţi, <st1:personname productid="la Subcetate." w:st="on">la
Subcetate.</st1:personname></i></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- Cu toate că războiul se terminase, multă vreme
după aceea familiile îi aşteptau cu speranţă pe cei dragi plecaţi despre care
nu aveau nicio veste…</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">- <i>Mă gândesc cu câtă jale şi durere refulată, cu
cât dor au crescut orfanii de război! Mama îşi aducea deseori aminte de
momentul cutremurător în care o fetiţă a recitat la o serbare şcolară poezia Scrisoarea unei orfane de război. Era
unul din cei patru copii rămaşi în grija mamei când tatăl a fost dus pe front (Mureșan Petru).
Războiul se sfârşise. Supravieţuitorii
se întorceau pe rând de pe front sau din lagăre. Aceşti copii continuau să
spere că şi tatăl lor trăieşte şi că se va întoarce într-o zi acasă...</i></div></span><span lang="RO" style="font-style: italic; mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;">Învăţasem şi eu poezia de la mama. Încerc să mi-o
amintesc:</div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="font-style: italic; text-align: justify;">„Tăticule dragă,/ Dus aşa departe,/ Îţi
trimite-acuma/ Mititica carte,/ Să te-ntreb pe tine,/ Tăticule dragă,/De ce
plânge mama/ Ziulica-ntreagă./ Ea nu vrea să-mi spună,/ Stă pe gânduri mută,/
Mă ia în braţe/ Şi mă sărută./ Tăticule dragă,/ Nu mai e război,/ Au venit
acasă/ Mulţi de pe la noi./ Numai tu, văd bine,/ Vrei ca să întârzii…/Tăticule
dragă,/ Când o să revii?”</div><div style="font-style: italic; text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; font-style: italic; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjkwcUSbe3u67Zy5CzOolrjJ8sTW92Wt9UDsnj6rPs9w1y0RIvJfOf8ukcci3DPJMyjG7EfRCt_Xesm8sW8yijSg9VFjEoIG5nmzNDj_Bq_HrnK2ipHE1jCNjIcdNdbRxfniCpi5kc0IAlL_SrL8YqqGcn3wbl8F4HcD5lYXbtAsBLwZdDYOo82beybJos-/s1500/1940%20Muresan.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1500" data-original-width="1242" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjkwcUSbe3u67Zy5CzOolrjJ8sTW92Wt9UDsnj6rPs9w1y0RIvJfOf8ukcci3DPJMyjG7EfRCt_Xesm8sW8yijSg9VFjEoIG5nmzNDj_Bq_HrnK2ipHE1jCNjIcdNdbRxfniCpi5kc0IAlL_SrL8YqqGcn3wbl8F4HcD5lYXbtAsBLwZdDYOo82beybJos-/w331-h400/1940%20Muresan.jpg" width="331" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">Mureșan Petru (1903 -1943), mort în război</div><div style="font-style: italic; text-align: justify;"><br /></div></span><div style="text-align: justify;"><i style="font-style: italic;"><span lang="RO">-
</span></i><span lang="RO">Se cunoaşte povestea
acestor copii care la scurtă vreme au rămas orfani şi de mamă… Orfanii de la
Părău, aşa li se zicea. Este poate cea mai tristă pentru satul nostru. Ei au
ştiut de mici ce înseamnă munca, lipsurile şi greutăţile. Au învăţat să se
ajute unul pe celălalt, să se încurajeze, să se susţină. Au învăţat singuri să
înţeleagă că viaţa e viaţă aşa cum este şi că trebuie preţuită şi trăită…</span></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">- Cu curaj, demnitate şi iubire!</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZKJ5wcdxEcp9wpJqvSMmTf-ZGzIF-s3cuO9hV2ToERJ-cfvO6236kMjeYm1QxsBHBEEv0L6yXYKKgjyKENZ0SCjBeAImAL_Iilod3e7OVte74jTvwCEnndTc9F7tq-znqkc9HeSUcGJRrJ34xVguKcwlC-j4cLm1xtlMz4xbgLBNkgjpmM7nfko3R_bwq/s2518/1980%20famDA.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1544" data-original-width="2518" height="245" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjZKJ5wcdxEcp9wpJqvSMmTf-ZGzIF-s3cuO9hV2ToERJ-cfvO6236kMjeYm1QxsBHBEEv0L6yXYKKgjyKENZ0SCjBeAImAL_Iilod3e7OVte74jTvwCEnndTc9F7tq-znqkc9HeSUcGJRrJ34xVguKcwlC-j4cLm1xtlMz4xbgLBNkgjpmM7nfko3R_bwq/w400-h245/1980%20famDA.jpg" width="400" /></a></div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhpJ9aOxi9ZyLPSflfwJOpucx7W2JFBZHr6-v5O5UjnswcFNg2bChcp0NfS3zVu7xIwdrjyfoZigYtWk-l_820rvhyOJKjeBCGltYy997_VTzaYSLMi6HpDvtmH_u8oSyzAAlemxDrPPZYHqWgkox1geuLaV-Bi71W9PPbnzgsRvbEnJRHwY1GYWSte3qkC/s1913/coperta%20Suras.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1913" data-original-width="1361" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhpJ9aOxi9ZyLPSflfwJOpucx7W2JFBZHr6-v5O5UjnswcFNg2bChcp0NfS3zVu7xIwdrjyfoZigYtWk-l_820rvhyOJKjeBCGltYy997_VTzaYSLMi6HpDvtmH_u8oSyzAAlemxDrPPZYHqWgkox1geuLaV-Bi71W9PPbnzgsRvbEnJRHwY1GYWSte3qkC/w285-h400/coperta%20Suras.jpg" width="285" /></a></div><br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2011/05/surasul-amintirilor.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2011/05/surasul-amintirilor.html</a></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2012/02/fascinantul-fenomen-al-dainuirii.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2012/02/fascinantul-fenomen-al-dainuirii.html</a></span></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2018/03/ideal-speranta-jertfe-si-implinire.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2018/03/ideal-speranta-jertfe-si-implinire.html</a> </span></div><o:p></o:p></span></div>
<p class="MsoNormal" style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0in;"><span lang="IT"><o:p> </o:p></span></p>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-11343141964135961662024-02-08T22:27:00.000-08:002024-02-09T04:15:39.079-08:00NICOLAE BUCUR - Confesiuni – Spovedanii<div style="text-align: left;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> <span style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"> <img alt="" data-original-height="200" data-original-width="144" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEimVKWcQT3IKEj_KaNV6cwiBBG0k4cBHV5vCHn8IXVMWBPVNdr5WAW6uago-vycBN8Pdr4C5T3QMzq1FgZ_S9SzZvCakdSvuVQrD7ghwdtM_vwwrwx3ewOdRs4xZdwBXTs1x31FU8lD5vkoWOVeCCz5hCRzktkM-NKxZyjvyP7dyVTnquGVSJSX3Ubi-g=w231-h320" width="231" /><i style="text-align: justify;"><span lang="RO"><span> </span><span> </span><span> </span></span></i><i style="text-align: justify;"><span lang="RO"> </span></i></span></b></span></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-align: justify;"><span lang="RO"><span> </span></span></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"> </span></b><b><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">„Omul la tinereţe trăieşte cu speranţe şi la </span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">bâtrâneţe cu suveniruri”</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></i></b></span><i style="font-family: verdana; font-size: large; text-align: justify;"><span lang="RO"><span>(I. Ghica)</span></span></i><i style="font-family: verdana; font-size: large; text-align: justify;"><span lang="RO"> </span></i><i style="font-family: verdana; font-size: large; text-align: justify;"><span lang="RO"> </span></i></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><span> </span>Se spune şi am constatat că natura omenească este tot aceeaşi în toate părţile pământului, fericirile şi necazurile sunt aceleaşi pretutindeni.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Deosebirile vin numai de la felurimea vârstei în care a ajuns omul şi de la starea de civilizaţie în care se află societatea.<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></i></span><span lang="RO"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><o:p></o:p></span><span lang="RO"><span> </span>Vieţuiesc în permanent dialog cu mine şi cu lumea...Mi-a plăcut frumosul uman ca şi cel din natură. A te întoarce necontenit la izvoarele inspiraţiei, la acele locuri de taină şi de farmec, acolo unde creatorii iau contact cu Divinitatea, ar putea deveni o necesitate, mai ales în zilele noastre. Împătimit de neliniştea pictorului, a poetului, a compozitorului ...am încercat să-i invoc şi să-i provoc la dialog. Am fost atras, încă din tinereţe, de personalităţile cu sufletele însetate de culori, de taine şi de armonii... Meditaţiile şi eseurile distinşilor condeieri mi-au deschis acele orizonturi, precum n-ar trebui să existe bariere între etnii, religii, naţiuni... Să apelăm la la acele statornice şi mereu reîmprospătate <i style="mso-bidi-font-style: normal;">punţi</i> de comunicări prin cultură, prin artă, prin prietenie. Demersul literar şi artistic al autorilor ar putea îndulci sufletele oamenilor, doritori de mai multă iubire şi armonie.<br /></span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span> </span>Încercaţi să fiţi lumini, nu umbre... </span></i><span lang="RO">era mottoul care-l adresam studenţilor mei. Se zice că e foarte importantă părerea pe care o ai despre tine, dar e mult mai important ceea ce cred alţii despre tine. Şi mult mai adevărat, în cele din urmă. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ceea ce e frumos în noi e faptul căutării </i>(Mircea Eliade). Îmi rămân atât de proaspete şi la aceşti înaintaţi ani, vorbele alintătoare ale părinţilor mei...<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Învaţă să deschizi aripile, cu cât încerci din timp, atât de repede vei putea zbura. </i><span style="mso-spacerun: yes;"> <br /></span><o:p></o:p></span><span lang="RO"><span> </span>Vremurile acelea au trecut...Am intrat într-o epocă în care nu valoarea dă măsura lucrului făcut. Succesul unei cărţi, de pildă, nu depinde neaparat, (cu excepţiile de rigoare), de valoarea ei, ci de relaţii,...mai elegant spus. Astăzi, în epoca non-discernerii globale rămâne cea mai de preţ calitatea spiritului, dar foarte puţini oameni îl mai au. Mă regăsesc şi-n acest pasaj contemporan: „Îmi pare uneori că evoluez către o bunătate spontană. Aş vrea tot timpul să fac binele, fără să am însă tot timpul energia necesară pentru asta. Fiind tot mai „astenic”, mai „fără vlagă”. Sunt foarte conştient de faptul, mă şi consolez dealtfel cu gândul că trebuie să am grijă şi de mine. Adică, ca să faci binele, trebuie să fii în formă. Inţeleptă-i vorba arabă: „<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Când faci un bine, uită-l de îndată. Când ţi se face un bine, nu-l uita niciodată</i>.”<br /></span><span lang="RO"><span> </span>Decenii la rând am activat ca dascăl şi ca „personaj” în cultură. Am rămas cu acea concepţie reală că nu putem evita frumoasele „scenarii” ale relaţiilor avute şi existente între maeştri şi discipoli. Nu mă feresc să evidenţiez că printr-un proces interactiv, osmotic, magistrul învaţă de la discipol în timp ce el predă. Îmi place să cred că „intensitatea dialogului zămisleşte prietenie, în cel mai nobil sens al cuvântului. Ea poate conţine deopotrivă luciditatea şi iraţionalul iubirii.” (<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Maeştri şi discipoli</i>).<br /></span><span lang="RO"><span> </span>Citându-l pe Nichita „<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Încercam să îndoi lumina ca pe o ramură a cărei singură frunză era soarele...</i>” meditez la faptul că multe lucruri ne despart, credinţa şi cultura însă ne pot uni. Să crezi în ştiinţă e altceva decât să crezi în ce îţi spune religia. Cineva, care crede în naraţiunea religioasă cu privire la originea vieţii poate să creadă, în acelaşi timp, în povestea ştiinţifică a creaţiei? Dacă un om de ştiinţă poate să creadă în Dumnezeu, răspunsul e da! Spre exemplu, Einstein, ar fi spus că Dumnezeu nu joacă zaruri. Dar Dumnezeul lui era unul al filosofiei, nu un Dumezeu propriu religiei. Ştiinţa, simplu spus, îţi cere să respecţi nevoia de dovezi. Scriptura (scrierea bisericească – Vechiul şi Noul Testament, Biblia) îţi cere o credinţă...Privitor la Ştiinţă, nu poţi să te ocupi de ea dacă nu ai imaginaţie, evident ţinând cont de dovezi. Se străduiesc savanţii şi nu numai, să comunice conceptele esenţiale ale ceea ce descoperă. Gândirea ştiinţifică a progresat imens, mai ales în ultimul secol prin literartura de popularizare a ştiinţei.<span style="mso-spacerun: yes;"> <br /></span></span><span lang="RO"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Aş mai zice spre final meditând la această întrebare: Când nu va mai fi cărare de la vecin la vecin... la cine te mai duci?... Să încercăm să ne mai simpatizăm unii pe alţii, să nu ne pierdem credinţa, originea... Să nu mai ocolim adevărul, să ne străduim a cunoaşte istoria, aşa cum a fost ea. Să mai găsim şi acel timp spre a înţelege că arta nu e doar o expresie a instinctului, a gestului spontan. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Artele şi literatura frumoasă trebuie să fie oglinzi de aur ale realităţii în care se mişcă</i> <i style="mso-bidi-font-style: normal;">poporul</i>. (M. Eminescu).<br /></span><span lang="RO"><o:p> </o:p></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><o:p><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2013/07/nicolae-bucur-ademenirea-timpului-2013.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2013/07/nicolae-bucur-ademenirea-timpului-2013.html</a></o:p></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><br /></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2016/09/iubirea-si-prietenia-i-au-fost-calauze.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2016/09/iubirea-si-prietenia-i-au-fost-calauze.html</a></span></span></div>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-56204408064590749042024-02-02T22:02:00.000-08:002024-02-03T02:58:06.380-08:00 VASILE DOBREAN, La aniversarea a 65 de ani: 1959 - 2024<div style="text-align: left;"><b style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEglZHxs1b0iCaJKLTbhj47alzZ0t1JANYezVSwwH9npAouL7Ti7i19ithuOc6zpYdBluB8cPdA4rdVw0sA7SBFaiPFeDcBEefAHlMGObjJYi8r8L02lSOfwpfpHfhBHMfeCxq_ukNp-sGXOduTBwI3jIajOZRH5jt0RszH5wlwPmTIbQxqzRb7vjgIvtiJB" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><img alt="" data-original-height="1035" data-original-width="1024" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEglZHxs1b0iCaJKLTbhj47alzZ0t1JANYezVSwwH9npAouL7Ti7i19ithuOc6zpYdBluB8cPdA4rdVw0sA7SBFaiPFeDcBEefAHlMGObjJYi8r8L02lSOfwpfpHfhBHMfeCxq_ukNp-sGXOduTBwI3jIajOZRH5jt0RszH5wlwPmTIbQxqzRb7vjgIvtiJB" width="237" /></span></a></div></b></div><div style="text-align: right;"><b style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Din Jurnalul de zaț</span></b></div><div style="text-align: right;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-align: justify;"><span lang="RO">Cu</span></b><b style="text-align: justify;"> gândul la fratele meu</b></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p> <br /></o:p></span></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">3.02 2019.</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> <b>Duminică</b>.<br /><o:p></o:p></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span><span>„</span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Un gând frumos poate fi ca o biserică în care omul își odihnește sufletul.” </i><span>(Regina Maria)</span><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p> <br /></o:p></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span> </span>Am avut o noapte bună, odihnitoare. E firesc! Ieri
a fost o zi de sărbătoare, fiindcă i-am avut oaspeți pe ai mei la masă. L-am
sărbătorit pe fratele meu, la 60 de ani, anticipat, ziua lui de naștere fiind
azi, dar azi fiica lui se întoarce la Cluj pentru ultimul examen din sesiunea
aceasta. Momentele petrecute împreună întăresc coeziunea familiei. Darul meu,
pentru fiecare, este câte un bilet la concertul „<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Tu ești primăvara mea</i>”, susținut de cvartetul AD LIBITUM VOICES”,
la Cluj-Napoca, în data de 8 martie a.c., concert la care mi-ar face plăcere să
particip, dacă mi-ar îngădui durerile artrozice.<br /></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span> </span>Recitesc din „<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Micul
prinț</i>”, de Antoine de Saint-Exupéry… Când micul prinț o invită pe vulpe să
se joace cu el, aceasta răspunde:<br /></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>„-<i style="mso-bidi-font-style: normal;"> Nu pot să mă joc cu tine. Nu sunt îmblânzită (…) Dacă tu mă
îmblânzești, vom avea nevoie unul de altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn
în lume… Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim. Oamenii nu mai au timp să
cunoască nimic (…) oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei un prieten,
îmblânzește-mă! (…) Trebuie să ai foarte multă răbdare (…)</i></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"><span> </span></span>Mai frumos era dacă veneai și astăzi la aceeași oră. Dacă
tu, de pildă, vii la ora 4 d.a., eu încă de la ora 3 voi începe să fiu
fericită. Pe măsură ce ora va trece, și mai fericită mă voi simți. La ora 4, mă
vor cuprinde un freamăt și o neliniște: voi descoperi cât prețuiește fericirea!
Dar, dacă vii la voia întâmplării, eu niciodată nu voi ști la care ceas să-mi
împodobesc sufletul. Ne trebuie rituri (…) E ceea ce face ca o zi să se
deosebească de celelalte zile (…) Iată care-i taina mea: limpede nu vezi decât
cu inima…Ochii nu pot pătrunde în miezul lucrurilor (…) Numai timpul petrecut
cu floarea ta face ca ea să fie atât de prețioasă(…) Devii răspunzător de-a
pururi pentru ceea ce ai îmblânzit</span></i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">.”<br /><o:p></o:p></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Am citit fragmentul, de
multe ori, în original, l-am tradus și comentat cu elevii. Cartea se citește cu
bucurie la orice vârstă, deși pare o poveste pentru copii. Atâtea situații pe
care le trăim pot fi explicate prin cheia textului. Se întâmplă să eșuăm în
căsătorie, în prietenie…, fiindcă nu avem răbdare să ne „îmblânzim”, fiindcă nu
am descoperit ce înseamnă fericirea, fiindcă nu știm să ne facem fiecare zi
altfel. Întâlnirea mea cu familia la masa de duminică este tot un fel de
„îmblânzire” a relațiilor noastre. Dacă ai nevoie de prieteni, dedică-le mai
mult timp, pentru a avea nevoie unul de altul, și fă ca fiecare întâlnire să
fie deosebită, pentru a ne prețui mai mult valoarea.<br /></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span> </span>Să ne împodobim sufletul în așteptarea fiecărei
întâlniri și să descoperim cât prețuiește fericirea de a fi împreună!<br /></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span> </span>Uneori, în simplitatea unui gest vezi importanța
unei persoane.<br /></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p> <br /></o:p></span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">3.02.2020. Luni.<br /></span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">„<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Umple-ți
sufletul de bine, ca răul să nu aibă pe unde intra!”<br /><o:p></o:p></i></span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p> <br /></o:p></span></i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Azi vremea este tristă…
plouă… Picurii de ploaie strălucesc pe crengile prunului de la fereastră. În afară
de plânsetul molcom al ploii nu se aude nimic… Avem o iarnă neobișnuit de
caldă. Ploaia a topit repede firavul strat de zăpadă care se așternuse pentru
scurtă vreme. Toto se cere afară, dar vrea imediat înăuntru, alungat de ploaie,
apoi somnorește în continuare. Amândoi suntem moleșiți, fără chef de nimic…<br /> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span> </span>Ciripitul unei păsărele, la fereastră, îmi dă de veste
că ploaia s-a oprit. Profităm de momentul acesta trecător, ca să ne plimbăm
nițel în aerul purificat de precipitații.<br /></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span> </span>Citesc îngândurată felurite postări pe internet
despre virusul ucigaș depistat în China…<br /></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span> </span>Îl aștept pe fratele meu pentru a-i oferi
îmbrățișarea fraternă în ziua lui aniversară. Împlinește 61 de ani. La mulți
ani cu sănătate, cu bucuria realizărilor personale și ale copiilor!<br /></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span> <span> </span></span>Urmăresc emisiunea „Profesioniștii”, în care
Eugenia Vodă îl are invitat pe dr. OVIDIU BOJOR, angajat ONU prin 1980,
împreună cu care, PAVEL MUREȘAN, colegul meu din liceu, doctor în psihologie, în
prezent universitar în Montreal, a făcut, în 1984, prima expediție românească în
Himalaya.<br /> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span> </span>După audiția unui concert de Haydn și un ceai de
păducel, la recomandarea fitoterapeutului Ovidiu Bojor, pentru un somn bun,
adorm, gândindu-mă a respecta în continuare regula celor trei de opt, propusă
de specialist: opt ore de muncă, opt ore de recreere și opt ore de somn. La
vârsta mea, e important să pot respecta acest program.</span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><br /> </span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2020/07/la-multi-ani-pavel-muresan-doctor-in.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2020/07/la-multi-ani-<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">pavel-muresan</b>-doctor-in.html</a></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><div style="text-align: center;"><span style="color: #0000ee; font-family: verdana; font-size: medium; text-decoration-line: underline;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhawzeGzC8V_TUTGWRp6wl5Xn8I9dyIBaVcy3SSE4Y3jXThx9RroeXv1nP9VO8QQxfbWfNgNF3wlq-S3yLksKpIdoV5rN_u58jLtdXeGr86RdAL3PMQPB5V0VPCiIe_ACJcd_pbez-23HmD4typRa7zZA51RUV03C1OrZgBBXi8JTdXmyQBGQ6gwHIS5Wwu" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2048" data-original-width="1536" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhawzeGzC8V_TUTGWRp6wl5Xn8I9dyIBaVcy3SSE4Y3jXThx9RroeXv1nP9VO8QQxfbWfNgNF3wlq-S3yLksKpIdoV5rN_u58jLtdXeGr86RdAL3PMQPB5V0VPCiIe_ACJcd_pbez-23HmD4typRa7zZA51RUV03C1OrZgBBXi8JTdXmyQBGQ6gwHIS5Wwu=w300-h400" width="300" /></a></div></span></div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"><br /> </span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><b>3.02.2021. Miercuri.</b><br /></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span> </span>„<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Dacă n-ar fi iubirea, m-aș teme de
viață.” </i>(Grigore Vieru)<br /></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> <br /> </span></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span> </span>Ce noapte binecuvântată cu liniște, pace, vise
frumoase, somn odihnitor am avut! În parte se datorează vizitei nepoților mei.
Ne-am salutat prin atingerea coatelor, fără îmbrățișări, am purtat mască și am
păstrat distanța. Au venit acasă pentru a-l sărbători pe tatăl lor<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>și pe fratele meu drag. Împlinește 62 de ani.
L-am sunat de dimineață să-l felicit. Am fost invitată la masa de familie. Ana
mi-a propus să mă ia cu mașina, știindu-mă în perioada de recuperare după o
artroplastie de șold. Încerc să fiu circumspectă. Urmează să fac, la început de
martie ,următoarea intervenție chirurgicală, ca atare, grija este maximă spre a
evita întâlnirea cu coronavirusul buclucaș.<br /></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Vremea este umedă, fără
soare… Îmi amintesc de iarna geroasă, cu zăpezi imense, în care s-a născut
fratele meu, în 1959. Îmi amintesc câteva ipostaze din povestea acelor zile în
care, mama fiind la maternitate, am locuit la bunicii mei paterni. Cărarea
dintre casa noastră și a bunicilor devenise inaccesibilă, acoperită fiind de o
mare de zăpadă, casa noastră devenise neprimitoare din cauza frigului care
pusese stăpânire pe ea, tata fiind ocupat cu treburile gospodărești. Traseul
meu spre școală se schimbase, în compania altor copii. Mă văd în fața scenei
Căminului Cultural, împreună cu mulți copii de seama mea, participând la sărbătorirea
Centenarului Unirii Principatelor Române printr-un <i style="mso-bidi-font-style: normal;">grandios</i> spectacol, așa cum îl percepeam la cei opt ani ai mei, prezentat
de formații artistice de amatori din comuna noastră și din cele vecine.
Tristețea acelor zile în care viața mea se schimbase total s-a transformat în
mare bucurie când m-am întors acasă, unde aveam să-l găsesc pe fratele meu, o
minune de copil ca un îngeraș - blond, gingaș și cuminte.</span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg-agIQz9DxmtFE5JWapC9Z9QsfmRTsVI7-nxTQUKg1rFWIXmKbN0WF-eb6EFbYTVHl8eSyO-Fu1LbAZoP5a10xE4WIx4UDu9qS7qn3kURUrWYARa3iMs5bNzCsvAATyrtAaeBfhXS2Clci6RuoeQBiGDrE6UuWpPaRGPQ83dVo_lyVpngwwcPY9vJvb9wr" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><img alt="" data-original-height="280" data-original-width="463" height="279" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg-agIQz9DxmtFE5JWapC9Z9QsfmRTsVI7-nxTQUKg1rFWIXmKbN0WF-eb6EFbYTVHl8eSyO-Fu1LbAZoP5a10xE4WIx4UDu9qS7qn3kURUrWYARa3iMs5bNzCsvAATyrtAaeBfhXS2Clci6RuoeQBiGDrE6UuWpPaRGPQ83dVo_lyVpngwwcPY9vJvb9wr=w459-h279" width="459" /></span></a></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><br /></span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">3.02.2022, joi</span></b><br /><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span> </span><span> </span><span> </span>„Ochii-s doi și-s triști,</i></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><o:p></o:p></i></span><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>d-apoi inima singură?”</span></i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> (Grigore Vieru)</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span> <span> </span></span>Azi, fratele meu împlinește 63 de ani. E încă
profesor de fizică și înformatică, director al Liceului „Miron Cristea” din
Subcetate, din anul 2000.</span><br /><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span> </span>„<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ei, dascălii
– cioplitori în marmura sufletului – sunt mințile fără astâmpăr ale omenirii
peste care Dumnezeu a expirat suflu de sapiență și cumpătare. Sunt domnii și doamnele
Trandafir cu portul ușor desuet dar întotdeauna cu arcuri de lumină pe sub gene
și în obraji cu un pic de roșu zdravăn din Focul purificator al lui Sumedru.
Sunt păpușarii în mâinile cărora învață să se miște aducătorii de glorie de
mâine. De-acolo și-au rupt ițele toți cei care astăzi și-au aflat întruparea în
cinste și onoare și au ales să trăiască în slujba Binelui.” </i>(Liana Ganea,
„Eseuri de week-end”)</span><br /><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span> </span>Iată un omagiu frumos adus dascălului - învățător, profesor -, omagiu care este potrivit și fratelui meu!</span><br /><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span> </span>Încerc să trec cu vederea durerile lombare și
încropesc un aluat fraged pentru niște cornulețe… În felul acesta îl
sărbătoresc pe fratele meu, dăruind din timpul meu cu dragoste, spre bucuria
lui și a nepoților mei.</span><br /><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span> </span><span> </span>La amiază, când ies la plimbare, trec pe la
cireșul din curte, să-l îmbrățișez. Simt atâta liniște care-mi pătrunde trupul!
Mi-amintesc versuri din poezia lui Lucian Blaga, „Gorunul”:</span><br /></span></div><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;">„<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Gorunule
din margine de codru,<o:p></o:p></i></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;">de ce
mă-nvinge</span></i></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;">cu aripi
moi atâta pace</span></i></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;">când zac în
umbra ta</span></i></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;">și mă
dezmierzi cu frunza-ți jucăușă?”</span></i></div></blockquote><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><i><br /></i></span><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2022/05/a-inflorit-din-nou-ciresul-doina.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2022/05/a-inflorit-din-nou-<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">ciresul</b>-doina.html</a></span><br /></span><div style="text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEi3IVoWxfIqOaUFjfDLMslfql87X3H50Sw8VhsxofId3Li-XCY2_E9-mjqYiLqxB8LYJrQq6Y5BtG0QlbpVlKdUVJHWfK8Is6ysAi-JJizcGDkGOajTII4HLgWuYuxgCTscqETtHzuiR7oOgH7VJ4clXZrVfs8HPucvCFIml-JcghlPn8iVkn_-BmVM7wCb" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2048" data-original-width="1536" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEi3IVoWxfIqOaUFjfDLMslfql87X3H50Sw8VhsxofId3Li-XCY2_E9-mjqYiLqxB8LYJrQq6Y5BtG0QlbpVlKdUVJHWfK8Is6ysAi-JJizcGDkGOajTII4HLgWuYuxgCTscqETtHzuiR7oOgH7VJ4clXZrVfs8HPucvCFIml-JcghlPn8iVkn_-BmVM7wCb=w300-h400" width="300" /></a></div><br /></span></div><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;"><b>3.02.2023. Vineri</b></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;"><b> </b> „<i>De DOR nu te vindeci, nu-l uiți, doar te împrietenești cu el și îl accepți, înveți să trăiești cu el.” </i>(Octavian Paler)<br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><b> </b> E din nou aniversarea fratelui meu. Invitat la Cluj de copiii lui, râmân cu sufletul pustiit de singurătate și neliniște. Deși sunt aproape mereu singură, alta e starea mea de spirit când îi știu în apropiere: mă simt ocrotită, în siguranță. </span><span>Poza primită de la ei îmi bucură și liniștește toată ființa. Îi simt aproape. Zâmbetul lor este tămăduitor. </span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;"><span> </span>Mă bucur de ceea ce am la îndemână: plimbarea în împrejurimile casei, admirând cromatica schimbătoare a cerului, când închis, când azuriu, cu avalanșe de nori alb-gri; inerentele probleme administrative, lecturi ușoare, crâmpeie de emisiuni recreative tv.</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span><span> </span>R</span>eîntâlnirea cu Cetatea Rășnov, într-o emisiune tv., mi-a produs bucurie și emoție. Am vizitat-o în 1982, când era o ruină. A fost reabilitată după anul 2000, redevenind o bijuterie a Transilvaniei. Începută în scolul al XIII-lea și c</span>onstruită timp de patru secole, cetatea rămâne o lecție de supraviețuire.</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEh2vkckOrXY4-Wf5u8LfLJH6mF_323K1Y45xkpe29MYtAGQGHTYTrwRh1vnA1mNvynx5mBpYbwm9E-qSAOIOkS--m7G8rxCQWAlx6yD3VhOJHrKydzq4WqzVFeZgVyBkxGjWpCaHn_HM9XeBseSYuJBDUMu7VGJ7TPjBLSAdU2BgBVkKIPUtgwcGddIUpR4" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1973" data-original-width="1728" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEh2vkckOrXY4-Wf5u8LfLJH6mF_323K1Y45xkpe29MYtAGQGHTYTrwRh1vnA1mNvynx5mBpYbwm9E-qSAOIOkS--m7G8rxCQWAlx6yD3VhOJHrKydzq4WqzVFeZgVyBkxGjWpCaHn_HM9XeBseSYuJBDUMu7VGJ7TPjBLSAdU2BgBVkKIPUtgwcGddIUpR4=w350-h400" width="350" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiWzxQzmzROgglc0IaPtHOfCt1n2EySLB1mcPbXGKtW2BeiAeYCaOoli8vwwi2XEk-QJSbOGOjbIkwutw1U4Axp4T6Q6T-bAkAQEMS2yHI2UIQSNc8Ku86st-hQpGXE68NxJIfmd5h6Kjk8Vf1PSD4Bm6nrwyhz-HkfBtcSjFLiI-xJ3b_VSiG8Ovwu_l23" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1581" data-original-width="1728" height="366" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiWzxQzmzROgglc0IaPtHOfCt1n2EySLB1mcPbXGKtW2BeiAeYCaOoli8vwwi2XEk-QJSbOGOjbIkwutw1U4Axp4T6Q6T-bAkAQEMS2yHI2UIQSNc8Ku86st-hQpGXE68NxJIfmd5h6Kjk8Vf1PSD4Bm6nrwyhz-HkfBtcSjFLiI-xJ3b_VSiG8Ovwu_l23=w400-h366" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhLU-sfSEH1Qs_nZx83OWJKA11BjH7R_uiGyCRSzKRsJ2O7uEDXYpzD1vv4gDSgj3lTIVctsh-zXNsH22dsE_Bz9NnpqjWKgAVdSn-Hqa3vWZlFsjton0ayTwu04zdrG8-S2ZsVzCop8BdbjCI4-quzjvqVusPM5tqojsLeOn83BCylrIZhjSf8Qmowv-il" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1536" data-original-width="2048" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhLU-sfSEH1Qs_nZx83OWJKA11BjH7R_uiGyCRSzKRsJ2O7uEDXYpzD1vv4gDSgj3lTIVctsh-zXNsH22dsE_Bz9NnpqjWKgAVdSn-Hqa3vWZlFsjton0ayTwu04zdrG8-S2ZsVzCop8BdbjCI4-quzjvqVusPM5tqojsLeOn83BCylrIZhjSf8Qmowv-il=w400-h300" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiMgiA0GMKoufOr_ah47C5zx5I8hSK27F6GoeGzjjnvoYzP7YtPiPcddcurpS3eGnYoJgopdWvn9BYxB-mfLLJqoAKkwA_blvEIzcoVLm6SqFRRd2HlI6VRib4EFWVWwQvrnGYfbBrVHKlqOA_zYubTfjH8sEaEjz_3E6s9HiKG0UyuDY_IfvikzHClpSXq" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2048" data-original-width="1536" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiMgiA0GMKoufOr_ah47C5zx5I8hSK27F6GoeGzjjnvoYzP7YtPiPcddcurpS3eGnYoJgopdWvn9BYxB-mfLLJqoAKkwA_blvEIzcoVLm6SqFRRd2HlI6VRib4EFWVWwQvrnGYfbBrVHKlqOA_zYubTfjH8sEaEjz_3E6s9HiKG0UyuDY_IfvikzHClpSXq=w300-h400" width="300" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhr3FmZoKeq_EAygo3Ip_Ktw3GrFCoh7jGx_E0UtyHmaW6NABsHRJ-ccX95yt0wcOB96V1wuE5D_9DO6eMjz8JzY92jdFvZT3g91VZKq1CtNjm6oRNbdfgYFa98xx8xaIUfFn_WqudpnU5C8nrkiQXgIYtmus3q0tZM0VXOiQpGStmObencHOYFtdBGcjPK" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2048" data-original-width="1536" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhr3FmZoKeq_EAygo3Ip_Ktw3GrFCoh7jGx_E0UtyHmaW6NABsHRJ-ccX95yt0wcOB96V1wuE5D_9DO6eMjz8JzY92jdFvZT3g91VZKq1CtNjm6oRNbdfgYFa98xx8xaIUfFn_WqudpnU5C8nrkiQXgIYtmus3q0tZM0VXOiQpGStmObencHOYFtdBGcjPK=w300-h400" width="300" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjoMiQnM5EAkGfgOhmi_McWzqtOwnj4o6ft7RTWErmZlT3yFKC9BfNMaHSyktDteKVEFG2FCj4X-WSGDk8kDGITPiF6rgbaAtsDF7SOvoriGqYEJ3yFA2HQD9FDtSUrf3s2Eveq3_mD28ncbMcstY15ZTwNOk3bjMScdfWNuW-Lls1Cv20SVB0bKVaatqMU" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1841" data-original-width="1591" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjoMiQnM5EAkGfgOhmi_McWzqtOwnj4o6ft7RTWErmZlT3yFKC9BfNMaHSyktDteKVEFG2FCj4X-WSGDk8kDGITPiF6rgbaAtsDF7SOvoriGqYEJ3yFA2HQD9FDtSUrf3s2Eveq3_mD28ncbMcstY15ZTwNOk3bjMScdfWNuW-Lls1Cv20SVB0bKVaatqMU=w345-h400" width="345" /></a></div></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEh207bU-4kIxR6oS3X_qjdOBJUEENBPw3H9ln6mlJcTBk0Q1nIJdhHjnB0N_NDpyL7v4-4a3ySBPEbdiFBRYgO39w6NcWIDJGB3umr575CeJ4n3w2wmChWo-5gNjok1Q9qovSJW3giwj1tCGLATJlKJjYmlF6wVkS8vtCTO7YjUOCc75uhXxFt5t9sEWY32" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2048" data-original-width="1636" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEh207bU-4kIxR6oS3X_qjdOBJUEENBPw3H9ln6mlJcTBk0Q1nIJdhHjnB0N_NDpyL7v4-4a3ySBPEbdiFBRYgO39w6NcWIDJGB3umr575CeJ4n3w2wmChWo-5gNjok1Q9qovSJW3giwj1tCGLATJlKJjYmlF6wVkS8vtCTO7YjUOCc75uhXxFt5t9sEWY32=w320-h400" width="320" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiu5A3BoGteUOO2FLbFK7PJV_nkZ3LroIrMfn5qCn3vxkyiUzgqbg7TTrwlmyUxDSvNhhh79RLcoShMGDbSglzoeyKg6tR05N8TnlQMBHJljTeE8udtoHzX4292aDiklqv_UD44WqXqa85ka6Vj5Dt_UGtgYva6PfeZHwzujmSWYOpDVc99OeRv_AhXaeWM" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1324" data-original-width="1237" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiu5A3BoGteUOO2FLbFK7PJV_nkZ3LroIrMfn5qCn3vxkyiUzgqbg7TTrwlmyUxDSvNhhh79RLcoShMGDbSglzoeyKg6tR05N8TnlQMBHJljTeE8udtoHzX4292aDiklqv_UD44WqXqa85ka6Vj5Dt_UGtgYva6PfeZHwzujmSWYOpDVc99OeRv_AhXaeWM=w373-h400" width="373" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiNPFsWp1rwhz3LavMGhdqr6H0_RVMRBrh1CEaoSN7CaMkjvtshOwhqeT1k0robDHeQPQEMEhdkg-Ct70A-mWkwpLGf6_G2Sc77Xh9hWEM324JZ0XfKLKarN5WsSh4-7GXUIFkCRlruddQf-o6JWPUq2v0ItcU4R5_0Ksmgi4jnDMj4p4glStR_SzdYYLlC" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2048" data-original-width="1599" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiNPFsWp1rwhz3LavMGhdqr6H0_RVMRBrh1CEaoSN7CaMkjvtshOwhqeT1k0robDHeQPQEMEhdkg-Ct70A-mWkwpLGf6_G2Sc77Xh9hWEM324JZ0XfKLKarN5WsSh4-7GXUIFkCRlruddQf-o6JWPUq2v0ItcU4R5_0Ksmgi4jnDMj4p4glStR_SzdYYLlC=w499-h640" width="499" /></a></div><br /></div></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;"><span><b> 3.02.2024. Sâmbătă</b></span><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> „<i>Mamă, tu ești patria mea!”</i> (Grigore Vieru)<br /></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span> </span><br /></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span> </span>Mlădițe ale părinților noștri, Aurel și Ioana, crescuți cu multă iubire, adesea jertfelnică, suntem împreună, la bine și la greu, de 65 de ani, fratele meu! Suntem nu doar frați și prieteni, am fost și colegi de muncă zeci de ani - profesori la aceeași școală, în localitatea natală. Ne-am întors amândoi acasă, după finalizarea studiilor universitare. Familia, școala, satul au reprezentat, pentru noi, patria. Am fost bucurie și sprijin părinților noștri. Ei nu au cunoscut singurătatea la bătrânețe.</span></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span> Împreună am dăruit câte o monografie liceului și localității, apoi „Cântecele obârșiei” - cele 5 volume de „Convorbiri la Subcetate”...</span><br /></span></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span><span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span> Avem permanent destule motive de bucurie, între care întâlnirile noastre aproape zilnice. Și întâlnirea cu un om frumos nu poate fi decât o bucurie. Ce înseamnă să fii OM FRUMOS? </span><br /></span></span></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span><span><span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> „<i>Un om frumos a cunoscut greutățile, suferința, înfrângerea, pierderea și a trecut prin aceste momente cu ochii în lacrimi și cu sufletul îndurerat, însă a găsit în interiorul lui curajul și puterea să meargă mai departe. Un om frumos a învățat lecțiile pe care viața i le-a dat și nu a lăsat ca greutățile să-i înnegrească mintea și sufletul. Trecerea prin toate momentele neprielnice l-au făcut să aducă la lumină, din interiorul lui, cele mai minunate atribute umane: sensibilitate, blândețe, înțelegerea existenței în toate formele ei care-l face să privească viața cu compasiune și cu o preocupare plină de iubire. Oamenii frumoși nu apar pur și simplu... ei devin frumoși pentru că permit vieții să-i șlefuiască în diamante care reflectă Lumina.” (Ursula Yvonne Sander)</i><br /></span></span></span></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span><span><span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><br /></i></span></span></span></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span><span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i> <b> </b></i><b> La mulți ani frumoși și buni, cu sănătate și bucurii, fratele meu drag!💓</b><br /></span></span></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;"><b><br /></b></span></div>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: RO;"></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhPX5F520EfD2W1TzRRgDLL5Bd5Kc9xx21BBPNffOqnQiSSxbMEPSVT0LBQubXVzXaxwrp6XyUrZrMXdA9t65hbJ96OeLhDWxiotws66jxpHcjGtUXAXhke5EMfS0qiu0yr1nY-N3UNpvTxqoBG2ArYKlUV0mQ132Amfx047uDO8IwXscQ-CMvD1PdaAKgv" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1836" data-original-width="1216" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhPX5F520EfD2W1TzRRgDLL5Bd5Kc9xx21BBPNffOqnQiSSxbMEPSVT0LBQubXVzXaxwrp6XyUrZrMXdA9t65hbJ96OeLhDWxiotws66jxpHcjGtUXAXhke5EMfS0qiu0yr1nY-N3UNpvTxqoBG2ArYKlUV0mQ132Amfx047uDO8IwXscQ-CMvD1PdaAKgv=w265-h400" width="265" /></a></div>1980<br /> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjNtj6ajyXlANkcKTSITfZOomnKMddotRs1XIlz_lhUHJUQIWdsHGcInXyoKYzFSljaRn09mYh-TXpXEeBK-dDawAdbPb5kcQD1yGo678UPOOxeMZqzWZZtPeYiVbW1W9JXtlwNoVLM8aSm2AD0LqQ6ysjQKE4XbcsHVrd2Ul8NwfXMB8-4QtDxRaoIKgko" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="965" data-original-width="1197" height="322" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjNtj6ajyXlANkcKTSITfZOomnKMddotRs1XIlz_lhUHJUQIWdsHGcInXyoKYzFSljaRn09mYh-TXpXEeBK-dDawAdbPb5kcQD1yGo678UPOOxeMZqzWZZtPeYiVbW1W9JXtlwNoVLM8aSm2AD0LqQ6ysjQKE4XbcsHVrd2Ul8NwfXMB8-4QtDxRaoIKgko=w400-h322" width="400" /></a></div>2006<br /> </span></div><p></p>
Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-68113816976821746112024-01-28T10:04:00.000-08:002024-01-29T02:43:41.712-08:00REMEMBER 28 IANUARIE<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><b><span lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">„ Viața nu este ce ai trăit, ci ce îți amintești că ai trăit
și cum ți-o amintești pentru a o povesti.” Gabriel Garcia Marquez<o:p></o:p></span></span></b></p><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"></div><p style="text-align: left;"></p><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Însemnări în „Jurnalul meu de zaț”</span></span></b></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></span></b></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: center; text-indent: 0.5in;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg6E8ZHxUwsBUTQchdoSzzaci7ZDy4OMAGf022ntSFvS3jaewYxIM9fLk2QQbRWWlXMbOgBxcj8czXTBXnW6P2-MUuM7qbEfE9XuX2ltspjNdZR8BRweF5OomximBP0hzHys-exs9gOEs3LeqdosRjX5rBZYG2UEgKy1nN1IudKN9XojeUri5eSWa3xkKmR" style="font-weight: 400; margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><img alt="" data-original-height="1388" data-original-width="2048" height="271" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg6E8ZHxUwsBUTQchdoSzzaci7ZDy4OMAGf022ntSFvS3jaewYxIM9fLk2QQbRWWlXMbOgBxcj8czXTBXnW6P2-MUuM7qbEfE9XuX2ltspjNdZR8BRweF5OomximBP0hzHys-exs9gOEs3LeqdosRjX5rBZYG2UEgKy1nN1IudKN9XojeUri5eSWa3xkKmR=w400-h271" width="400" /></span></a></span></span></b></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><o:p> 28.01.</o:p></span><b style="text-indent: 0.5in;"><span lang="RO">2019</span></b><span lang="RO" style="text-indent: 0.5in;">. Unde e odihna
nopților de altădată? Adormeam repede, cum mă culcam așa mă sculam, nopțile îmi
păreau o clipită, nu simțeam perturbările atmosferice, căci organismul funcționa
impecabil și se regla rapid. Nu știam că am inimă… O, tempora!<br /></span><span lang="RO"><span> </span>Mă caut și greu mă regăsesc. De mă uit în oglindă, mi se pare că în fiecare zi întâlnesc pe altcineva.
Prietenul meu Toto mă iubește necondiționat, căci noi comunicăm suflet de la
suflet, ori sufletul meu este același. Nemulțumirea lui vine din aceea că
nu-mi pot permite preumblări cât și-ar dori.</span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><br /></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgUd-MjDSonyaNsQ19bpYXiIpoY0TTLj-JGcAbDjBuTLprzaE2QU-XhbjRVkBEANxppUPgjC7Xnco040vKibwC5m2LpBs7xfoUZUG_wSE55vpR-PSLDQ9IqOmyB9U2HOzAME8znl9r3hLvTgVdw1QZWeQlobroStnLZ1liV6LWBzBOCmOiUm6YUkWNVB_56" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2048" data-original-width="1536" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgUd-MjDSonyaNsQ19bpYXiIpoY0TTLj-JGcAbDjBuTLprzaE2QU-XhbjRVkBEANxppUPgjC7Xnco040vKibwC5m2LpBs7xfoUZUG_wSE55vpR-PSLDQ9IqOmyB9U2HOzAME8znl9r3hLvTgVdw1QZWeQlobroStnLZ1liV6LWBzBOCmOiUm6YUkWNVB_56=w300-h400" width="300" /></a></div><br /></span><span lang="RO"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>Cu
toate că e multă zăpadă în jur, temperaturile au fost suportabile până în
prezent, chiar plăcute pentru omul sănătos. Chiar de am sănătatea șubredă, <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>nu am voie să mă lamentez: lemne am
suficiente, mă descurc singură și sunt în locuința mea. Mi-amintesc de iarna
1991-1992, când ne deplasam săptămânal la Cluj-Napoca, cu Mitruț, pentru cele
două ședințe de dializă, la Clinica de Nefrologie. Naveta permanentă schimbând
ambulanța, trenul și taxiul m-au făcut să detest pregătirea bagajelor, plecările,
călătoriile… Existența mea se derula ritmic: muncă, menaj, călătorii,
așteptări, neliniști, emoții… somn, dacă puteam dormi de tristețe și oboseală.</span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="RO">„…
<i style="mso-bidi-font-style: normal;">am certitudinea că toți sunt în mine:
părinții, amintiri, Dumnezeu. Toți sunt înghesuiți în mine. Ce minune! Mi-e dor
atunci de minunea din mine, pe care câteodată o uit, o pierd… În mine e mare
înghesuială! Tot universul e înghesuit în mine</i>.” (Oana Pellea)<br /></span><span lang="RO"><o:p> <br /></o:p></span><span lang="RO"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></span><span>28.01.</span><b style="mso-bidi-font-weight: normal; text-indent: 0.5in;">2020.</b><span style="text-indent: 0.5in;"> „</span><i style="mso-bidi-font-style: normal; text-indent: 0.5in;">Pentru a fi tu însuți într-o lume care vrea mereu să te schimbe este una
din cele mai mari realizări din viața ta.”</i></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><o:p></o:p></i></span><span lang="RO">Când omul nu
are ce face, își găsește. O sun pe I… după o pauză de două săptămâni. Mi-a
închis telefonul atunci spunându-i că tema abordată pentru o convorbire la oră
de seară îmi tulbură somnul. Îi dăruiesc astăzi o oră matinală, cu speranța că
va evita să vorbească despre vechile-i frustrări, pe care le macină mereu și-și
înnegurează sufletul. Se miră că e tot mai singură…</span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="RO">Afară,
pentru o clipită, se deschid cerurile și o lumină bine făcătoare invadează
încăperea mea. În casă e plăcut și cald, atmosferă propice pentru citit. Tocmai
am primit de la Marie-Thérèse cartea IN SINU JESU/ La sânul lui Isus, cu titlul
în limba română CÂND INIMA VORBEȘTE INIMII, jurnalul unui preot în rugăciune,
călugăr benedictin.<br /></span><span lang="RO"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span>„<i style="mso-bidi-font-style: normal;">O, dulce Fecioară Marie, sunt copilul tău. Păstrează
mâinile mele în mâinile tale și inima mea în inima ta, în toată această zi și
chiar în timpul nopții. Astfel doresc să trăiesc și să mor. Amin!” </i>(In sinu
Jesu)<br /></span><span lang="RO"><o:p> <br /></o:p></span><span lang="RO"><span style="mso-tab-count: 1;"> </span></span></span><span>28.01.</span><b style="mso-bidi-font-weight: normal; text-indent: 0.5in;">2021. </b><span style="text-indent: 0.5in;">Urmăresc emisiunea „Nocturne”,
reluare din 2005.</span><b style="mso-bidi-font-weight: normal; text-indent: 0.5in;"> </b><span style="text-indent: 0.5in;">Invitatul Marinei
Constantinescu a fost ADRIAN CODRESCU</span><span style="mso-spacerun: yes; text-indent: 0.5in;">
</span><span style="text-indent: 0.5in;">(n. la Sibiu, în 1946), poet, prozator, eseist, traducător, jurnalist.
Din 1966 trăiește în SUA. A fost reporter , în 1989, la Evenimentele din
România și a scris cartea GAURA DIN DRAPEL. A predat la universitate arta
scrisului. L-a cunoscut pe Cioran, l-a tradus pe Blaga, l-a admirat pe Tristan
Tzara. Fiii lui se numesc Lucian și Tristan.</span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO">Dorm cu
intermitența din cauza fibrilațiilor. Un ceai cald cu lămâie și miere îmi face bine…<br /></span><span lang="RO">Găsesc o
cugetare a lui Gabriel Garcia Marquez – un adevărat poem în proză despre iubire:
A face dragoste presupune mai întâi o comunicare de la suflet la suflet, prin
privire, cuvânt, strângere de mână care, atunci când există comuniune, să
conducă spre îmbrățișare… eternă.<br /></span><span lang="RO"><o:p> <br /></o:p></span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><span style="font-weight: 400;"><span> </span>28.01.</span>2022.</span></b><span lang="RO"> Începe o zi cu
temperaturi blânde (-2…-4 grade C). Ninge liniștit, cu fulgi minusculi.<br /><o:p></o:p></span><span lang="RO">Încerc să
ignor disconfortul fizic și postez pe blogul „Viața la Subcetate”, interviul cu
Lucreția Checec. Bucuria ei este enormă. Povestea ei de viață oferă un model de
reușită școlară și de viață a copiilor proveniți dintr-o familie tradițională,
copii care au beneficiat de o educație corespunzătoare în familie și în școală.
Noi, la Subcetate, am avut șansa să avem profesori minunați.</span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><a href="https://viatalasubcetate.blogspot.com/2022/01/profesor-lucretia-checec-n-urzica.html">https://viatalasubcetate.blogspot.com/2022/01/profesor-lucretia-checec-n-urzica.html<br /></a></span><span lang="RO"><span> </span>Un documentar
(TV5) mă plimbă azi prin Alsacia, în câteva localități rurale, cu scopul de a
ne reînvăța să ne împrietenim cu natura, să ne bucurăm de frumusețile ei, de
plantele care pot completa hrana noastră, precum leurda, frunze de tei și
tătăneasă. Este magică plimbarea în barca cu fundul plat de-a lungul unui râu
liniștit și puțin adânc. Barca îmi amintește de cea descrisă de consăteanul
meu, etnograful Zorel Suciu, folosită până în urmă cu 50 de ani pe Mureș, la
pescuit, aici, la Subcetate, pe Valea Superioară a Mureșului. Era utilizată și
pentru a trece apa de pe un mal pe celălalt, în absența unui pod.<br /></span><span lang="RO"><span> </span>Îmi reține
atenția „teoria” maestrului Radu Beligan privind longevitatea, legată de capacitatea
de a iubi: „<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Orice… dar să iubești cu
adevărat. Cred că acesta este marele mister: IUBIREA. Dacă oamenii ar putea
să-și însușească asta, lumea ar fi o bucurie</i>.”</span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span lang="RO">Maestrul Radu Beligan a
fost un nonagenar, la fel ca mama. Și mama a trăit prin iubire; iubire pentru
familie, pentru tot ce a înconjurat-o, prin pasiunea cu care s-a împlinit prin
orice activitate de creație, începând cu cultura pământului, îngrijirea
animalelor, pregătirea hranei, îngrijirea casei, a gospodăriei, continuând cu
pregătirea îmbrăcămintei pentru familie și locuință (tors, țesut, tricotat,
cusut). Răbdarea cu noi a fost mărturia iubirii, Răbdarea arătată celorlalți a
venit din respect. Răbdarea cu sinele i-au justificat încrederea și puterea,
virtuți pe care ni le-a cultivat și nouă, copiilor, prin puterea exemplului.<br /></span><span lang="RO"><span> </span>Dragii de ei,
părinții noștri, să aibă parte de Împărăția lui Dumnezeu și să se bucure de
lumina cea fără de sfârșit!<br /></span><span lang="RO">În memoria
unchiului Victor, fratele tatei, postez pe blogul Asociației Culturale Dobreanu
convorbirea cu Vlad, vărul meu, despre pasiunea tatălui său pentru albinărit.<br /></span><span lang="RO"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2022/01/victor-dobrean-1938-2020-in-memoriam.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2022/01/victor-dobrean-1938-2020-in-memoriam.html<br /></a></span><span lang="RO"><o:p> <br /></o:p></span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><span style="font-weight: 400;"><span> </span>28.01.</span>2023</span></b><span lang="RO">. Ieri și noaptea
trecută a nins aproape permanent cu fulgi mărunți, dar care s-au așezat
într-un strat de 20 cm. Aseară nu mi-am putut înfrâna plăcerea de a străbate ulița
până la casa părintească. Cum la recenta sărbătoare a Crăciunului a plouat, am
retrăit bucuria din Ajunul Crăciunului de altădată. Zăpada, care tocmai a căzut,
acum este prima din iarna aceasta și </span></span>mai consistentă<span style="text-indent: 0.5in;">. Mă așteptam să întâlnesc
copiii cu săniile pe ulița mea, ușor în pantă… Să fie mai presus tentațiile
internetului?</span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><o:p></o:p></span><span lang="RO"><span> </span>De dimineață, ies
din nou, cu Toto. Simt cum copilul din sufletul mine se bucură de albul
imaculat, pur, al zăpezilor nesfârșite. Caut cadre mai deosebite spre a le imortaliza
cu telefonul meu. Le postez în albumul meu de pe FB, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ianuarie 2023</i>, spre a-mi surprinde și bucura prietenii mei de
pretutindeni, pentru a le da binețe și a-i îmbrățișa.</span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhLa1GGQXvyaiD_Y4GxcHQ5xksPCYP1brASeRa6pW7n6_1b9lE8K7QGC4fu6JljLOpYhSOmE9XeQ1lCuyBd0u1OyC_wOpeKYzRBmOQq7BYd9bCKFpR15hEq8hzRjkwVF-KaXBVEWr5NyYWgtq-ZHJ19Vr4I5wk6OFGN5MOc7UYuHtv9DUVkLsCSPN-gD81U" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-indent: 0.5in;"><img alt="" data-original-height="1579" data-original-width="2048" height="309" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhLa1GGQXvyaiD_Y4GxcHQ5xksPCYP1brASeRa6pW7n6_1b9lE8K7QGC4fu6JljLOpYhSOmE9XeQ1lCuyBd0u1OyC_wOpeKYzRBmOQq7BYd9bCKFpR15hEq8hzRjkwVF-KaXBVEWr5NyYWgtq-ZHJ19Vr4I5wk6OFGN5MOc7UYuHtv9DUVkLsCSPN-gD81U=w400-h309" width="400" /></a></div></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEif1QOKpKBVBYNw8YCsKuEL4N3B5HrRW73Tpa5dDmRdihlGkxpIfYdMGWzWxpjiIH4veb_Qd3Fd5HfACnIdWawUN1w9PqfhsGEwhPpfDA1yA7972fCl8DBED2uNz5-kgu0Hmm8Ykc3h64cZSK9R65kSgsnIdgctaQX6qnOEa-er2MRdXolNfImWE3eFVbae" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1998" data-original-width="1605" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEif1QOKpKBVBYNw8YCsKuEL4N3B5HrRW73Tpa5dDmRdihlGkxpIfYdMGWzWxpjiIH4veb_Qd3Fd5HfACnIdWawUN1w9PqfhsGEwhPpfDA1yA7972fCl8DBED2uNz5-kgu0Hmm8Ykc3h64cZSK9R65kSgsnIdgctaQX6qnOEa-er2MRdXolNfImWE3eFVbae=w322-h400" width="322" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEi7nixIxgJM4Bezeulr9X9qvz5VA8vPWZL4H7vj2s0iDbVcV5__XNUKwr2d-v2Nnz7TzpdsSkSJor4njXSXGEmjV5M1IEASBKRU-krhW3lR72c7GiaJI5ZRWukcA8oXYG630r_P4Nj2v8A-eQmAn3kP6zA-_3uSrv3IRqjXVDaMwAQUOjWC9IZzZo1YGaxg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1458" data-original-width="2048" height="285" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEi7nixIxgJM4Bezeulr9X9qvz5VA8vPWZL4H7vj2s0iDbVcV5__XNUKwr2d-v2Nnz7TzpdsSkSJor4njXSXGEmjV5M1IEASBKRU-krhW3lR72c7GiaJI5ZRWukcA8oXYG630r_P4Nj2v8A-eQmAn3kP6zA-_3uSrv3IRqjXVDaMwAQUOjWC9IZzZo1YGaxg=w400-h285" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgyqzxXjHe5KL_r6BF5JDzdELilBwDDh98bx9_p1V0tJuOxlXuaejK2pqRz88e0tJaFj4mgfWspqcqA42bVVGDCGcgSlSnsRxIsSt195-4DpNwUhChO7wPfQ_XREdKQGnRwstFIrC1abjKjOfLJGymumSajwTX4P6BLW3z65hLinCjS8oTSPmwIgEdtcVv6" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2048" data-original-width="1601" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgyqzxXjHe5KL_r6BF5JDzdELilBwDDh98bx9_p1V0tJuOxlXuaejK2pqRz88e0tJaFj4mgfWspqcqA42bVVGDCGcgSlSnsRxIsSt195-4DpNwUhChO7wPfQ_XREdKQGnRwstFIrC1abjKjOfLJGymumSajwTX4P6BLW3z65hLinCjS8oTSPmwIgEdtcVv6=w313-h400" width="313" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgu0Ch0mPrTr71ktS3HilZR3LxRb661FzOkSvvmHqrBPTTkYhsOQjJtyqlGXffbtb53SIxoBFJACmfpuWRivhSI0qwWyYdbQSurU97lL545kQZZbTh8m661GDRHeL48nJYDtrzqPd1SzifEeGCs6TRrBooYvdd6F1dWWmjhOweQjEHARJAbW-H34YO1TNnK" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2048" data-original-width="1536" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgu0Ch0mPrTr71ktS3HilZR3LxRb661FzOkSvvmHqrBPTTkYhsOQjJtyqlGXffbtb53SIxoBFJACmfpuWRivhSI0qwWyYdbQSurU97lL545kQZZbTh8m661GDRHeL48nJYDtrzqPd1SzifEeGCs6TRrBooYvdd6F1dWWmjhOweQjEHARJAbW-H34YO1TNnK=w300-h400" width="300" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgwNJJw5TiE6bXffUYPCDv28qavO-kGpmBV0oipbgAwVaYDb0Qh5wPNLzd6Nyxe9UWCaAWABlhPZVDb4X0hWLdzpVBW9f_OPBcoHOwr2wX3jFdaT4u-fYbQ1QTSeCJL9Ci2CsaX31eTAqKKba3WGq3648XrY1cEBIBYmUtcNzsD2EnU5MgrKTBtSbE-h0fQ" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="960" data-original-width="720" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgwNJJw5TiE6bXffUYPCDv28qavO-kGpmBV0oipbgAwVaYDb0Qh5wPNLzd6Nyxe9UWCaAWABlhPZVDb4X0hWLdzpVBW9f_OPBcoHOwr2wX3jFdaT4u-fYbQ1QTSeCJL9Ci2CsaX31eTAqKKba3WGq3648XrY1cEBIBYmUtcNzsD2EnU5MgrKTBtSbE-h0fQ=w300-h400" width="300" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhHoKV1rTKZRteFS37ge-vPMle_553vVE8lllDOUGKiaxZXLH_PIi-zmpw3fhZmCAElwtRcO4tnTVCHf_6iCvsU8oazJcpqQYJWQMYjQD8V0sgegtIePzFVvtWnpjmehdI2ww85e3lGH0FKR03Wacy_KGGK40cqQBLVdW3PybqNo80X8tfySHav5R1RmBNB" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1335" data-original-width="2048" height="261" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhHoKV1rTKZRteFS37ge-vPMle_553vVE8lllDOUGKiaxZXLH_PIi-zmpw3fhZmCAElwtRcO4tnTVCHf_6iCvsU8oazJcpqQYJWQMYjQD8V0sgegtIePzFVvtWnpjmehdI2ww85e3lGH0FKR03Wacy_KGGK40cqQBLVdW3PybqNo80X8tfySHav5R1RmBNB=w400-h261" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjlIv6_gMAzI8LkfW-2Y05iEGZM5gpW3OdwYGikln57Jvfj-B02CYe_SlZW03ji-LZyn_YBs0_V0tXm8yPZzxtY8uVXR2ca3X8eiTLjF2S5YDa_1EMl8WY33N6SbugmIDS593wIIZNsO9D2J5AfqV9tMG0X4yeG4MzGOYeG3hn0S1VnMC1ghGw617BNdsvu" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2048" data-original-width="1436" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjlIv6_gMAzI8LkfW-2Y05iEGZM5gpW3OdwYGikln57Jvfj-B02CYe_SlZW03ji-LZyn_YBs0_V0tXm8yPZzxtY8uVXR2ca3X8eiTLjF2S5YDa_1EMl8WY33N6SbugmIDS593wIIZNsO9D2J5AfqV9tMG0X4yeG4MzGOYeG3hn0S1VnMC1ghGw617BNdsvu=w280-h400" width="280" /></a></div></div></div></div></span><span lang="RO"><o:p><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="text-indent: 0.5in;"><b><br /></b></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="text-indent: 0.5in;"><span style="text-indent: 0.5in;">28.01.</span><b>2024</b>. </span><span lang="RO" style="text-indent: 0.5in;">Mă trezesc, nu prima
dată, la orele 5, când mai pun lemne pe foc și deschid larg fereastra, să intre
aerul proaspăt și răcoros al dimineții, cu speranța că voi readormi. De afară
se aud cântând cocoșii. O fi primul lor cântat? În frageda-mi copilărie, nici
ceasul, nici radioul nu făceau parte din dotarea locuinței noastre, lipsită și
de energie electrică. Ne duceam traiul într-o simplitate desăvârșită. Învățam
să mă orientez după semnele naturii. Primul cântat al cocoșilor , eu nu-l
auzeam, fiindcă dormeam bine, protejată de grija și iubirea părinților mei,
vrednici, curajoși și optimiști, care primiseră, la început de drum în viața de
familie, darul cel mai prețios: miracolul cel mai prețios al iubirii lor –
copilul care eram EU. Aflasem doar că primul cântat al cocoșilor anunța
apropierea zorilor de ziuă.</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="text-indent: 0.5in;">Îmi amintesc
cum vara, la primul cântat al cocoșilor, tata se scula, își lua coasa ,
trăistuța cu ciocanul și ilăul, ceva de mâncare și pleca la cosit, astfel ca
atunci, când se crăpa de ziuă, să ajungă la locul nostru cu iarbă deasă, departe de
casă și de sat, pe Filpea, pe Duda, la Făgițel, la distanță de o oră și
jumătate sau două de mers…</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="text-indent: 0.5in;">Învăluită de
dragi aduceri-aminte și de aerul primenit și cald </span><span style="text-indent: 0.5in;"> </span><span style="text-indent: 0.5in;">din încăpere, timpul curge domol. Descopăr fereastra,
să văd în zori păsărelele - vrăbii și pițigoi – grăbindu-se să ia micul dejun
de pe pervaz.</span></div></o:p></span></span><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0.1in 0.0001pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></p></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><o:p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiu6_VgRS9ZxWm-Xxx4Qz7ZJkBJGsF3wGaLkQOpcoF2N3Kwg_bbECGN9REXAPET2fvPI9AOYoNAAOsQy17q6h6yAFU8OYhbfu81YDrsJ6YoC0-VBGL6DE7avAYnp_BR2Lu5EaEEaMGhxN3jvncHxdXaBx1Emec4T48XkVFuWmIq5nfdY0RnwmyQYaC9XScB" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="480" data-original-width="698" height="275" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiu6_VgRS9ZxWm-Xxx4Qz7ZJkBJGsF3wGaLkQOpcoF2N3Kwg_bbECGN9REXAPET2fvPI9AOYoNAAOsQy17q6h6yAFU8OYhbfu81YDrsJ6YoC0-VBGL6DE7avAYnp_BR2Lu5EaEEaMGhxN3jvncHxdXaBx1Emec4T48XkVFuWmIq5nfdY0RnwmyQYaC9XScB=w400-h275" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhzHDfWH_xfYZzpeQfUvfTKMPbJ8VTqZbd2rdvTJO6MtIFp4MXVPKmwiu2yvHx0H8fPdD6rBdgcCdJd-AceyViNWbRNCPyQrcv2JsZhv_oa56JCGXLvBS3a4yXQEFugx1Jj-B7jLWwOLKON82SkEu1fRSNXbfkC-WhC8rnNLQSDJG3Qiy0E-34dxHvYoPMH" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="307" data-original-width="431" height="285" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhzHDfWH_xfYZzpeQfUvfTKMPbJ8VTqZbd2rdvTJO6MtIFp4MXVPKmwiu2yvHx0H8fPdD6rBdgcCdJd-AceyViNWbRNCPyQrcv2JsZhv_oa56JCGXLvBS3a4yXQEFugx1Jj-B7jLWwOLKON82SkEu1fRSNXbfkC-WhC8rnNLQSDJG3Qiy0E-34dxHvYoPMH=w400-h285" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">În singurătatea mea, mă bucur de vietățile cerului precum Sfântul Francisc de Assisi…</span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"></span><p class="MsoNormal" style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium; line-height: normal; margin: 0in 0.1in 0.0001pt;"><span lang="RO"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">„<i>Dragele mele surioare, sunteți făpturi ale raiului, ale lui Dumnezeu, ale Creatorului nostru. În fiecare bătaie de aripi și în fiecare notă a cântecelor voastre îi aduceți laudă Lui. El v-a dat vouă cel mai mare dintre daruri: libertatea cerului.”</i> Sunt spusele Sfântului Francisc dintr-o povestire medievală.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium; line-height: normal; margin: 0in 0.1in 0.0001pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO">De la vrăbiuțele de la fereastră, gândul mă duce la Bazilica Sfântul Francisc din Assisi, decorată cu fresce din viața sfântului de către GIOTTO (din patrimoniul UNESCO), bazilică pe care am vizitat-o în anul 2000.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></p></div><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRrE-scMdSrbRmGn2wVQAK0zNYvNlmRTHl_GWxaN7I1Q6SkCdd2ACaFxVV1ombZknYjWKVjka6wNthkWgdJ7dvsyLkhJpSCZ-z4BEs17b2GVcez-Mbbzp3C7mT0PyW-TJUABT5F_UtoxirovkROTajnmhqxCrQG-lBtvB656pXfYj5MdCM4m4WuGZF_O9A/s2211/IMG_20240129_123505.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2211" data-original-width="1383" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRrE-scMdSrbRmGn2wVQAK0zNYvNlmRTHl_GWxaN7I1Q6SkCdd2ACaFxVV1ombZknYjWKVjka6wNthkWgdJ7dvsyLkhJpSCZ-z4BEs17b2GVcez-Mbbzp3C7mT0PyW-TJUABT5F_UtoxirovkROTajnmhqxCrQG-lBtvB656pXfYj5MdCM4m4WuGZF_O9A/w400-h640/IMG_20240129_123505.jpg" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_mrHFQy86seden1QxFGYRhmpXWvJr1gfve7pxNlhjwd3kG2ds-yWH_pkzfekOtZ_L3ryW_0iH6mX51qKYd2DnzTRvBREHTjhwyKTr-hl1Wg5BKdZku3MhkIYTyKp02SLYwcVkLhhLv1EpAHIO0tYQF-ux7f8ZLkpuyt2moXygRI3VZs9qRNVakzwU9_As/s2144/IMG_20240129_123433.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2144" data-original-width="1489" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_mrHFQy86seden1QxFGYRhmpXWvJr1gfve7pxNlhjwd3kG2ds-yWH_pkzfekOtZ_L3ryW_0iH6mX51qKYd2DnzTRvBREHTjhwyKTr-hl1Wg5BKdZku3MhkIYTyKp02SLYwcVkLhhLv1EpAHIO0tYQF-ux7f8ZLkpuyt2moXygRI3VZs9qRNVakzwU9_As/w444-h640/IMG_20240129_123433.jpg" width="444" /></a></div><br /><div style="text-align: left;"><span style="text-align: justify;"> Prezența păsărelelor mă face să-mi păstrez optimismul, să le zâmbesc și să mă bucur, împreună cu ele, de fiecare răsărit de soare.</span></div></div><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj_4Yx9s9OHY1uB8q_TlLeAogwiv4HE7t7XKmrwlUb7nNrtCF7z2QluJ96F7w-IJ9M3fIPnx4Rg5jRSKYF2tmfuGGHLLoI8lGfyNlftDmAUo1nJ-DVfkLBE_KGy-5OUrMw1myZODXjZ6Jo6p2Xx0W6w_Bt3LWDO0FRaxd2v24Z7I-DM0h4DyPrtGirFl3ZB" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1536" data-original-width="2048" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj_4Yx9s9OHY1uB8q_TlLeAogwiv4HE7t7XKmrwlUb7nNrtCF7z2QluJ96F7w-IJ9M3fIPnx4Rg5jRSKYF2tmfuGGHLLoI8lGfyNlftDmAUo1nJ-DVfkLBE_KGy-5OUrMw1myZODXjZ6Jo6p2Xx0W6w_Bt3LWDO0FRaxd2v24Z7I-DM0h4DyPrtGirFl3ZB=w400-h300" width="400" /></a></div><br /><br /></div><br /><br /></o:p></span><span lang="RO"><o:p> <br /></o:p></span><span lang="RO"><o:p> </o:p></span></span></div><p style="text-align: left;">
<br /></p>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-19081455669946003912024-01-12T01:44:00.000-08:002024-01-12T01:52:08.950-08:00Convorbiri la Subcetate cu preotul protopop IONEL - ADRIAN LUNG<div style="text-indent: 0in;"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXSO0aB4etY0tVg2KMoH96nwaK9uULIPzr85agGPVJPH9HKvPlwtOUyOZcMvZrJONFrzWK9ufJ7OpzxiQmEYDoo4ztijLsR3Uql3fYkc39K4dtGXCvT3Ut8oIeXrGodA12Qi4SJ5xIX2m-FHNgMT3qP_pIE7GWkw4HvnaNNVrX6KETtsvxYrqdVVrEqoPl/s877/lung%20a.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="877" data-original-width="618" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXSO0aB4etY0tVg2KMoH96nwaK9uULIPzr85agGPVJPH9HKvPlwtOUyOZcMvZrJONFrzWK9ufJ7OpzxiQmEYDoo4ztijLsR3Uql3fYkc39K4dtGXCvT3Ut8oIeXrGodA12Qi4SJ5xIX2m-FHNgMT3qP_pIE7GWkw4HvnaNNVrX6KETtsvxYrqdVVrEqoPl/w225-h320/lung%20a.jpg" width="225" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a name="_Toc438155742" style="text-align: left; text-indent: 0in;"><div style="display: inline; text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="text-indent: 0in;">Născut la Luduș, în anul1970, domiciliul actual:
Subcetate</span></div></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a name="_Toc438155742" style="text-align: left; text-indent: 0in;"><div style="display: inline; text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="text-indent: 0in;"><br /></span></div></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a name="_Toc438155742" style="text-align: left; text-indent: 0in;"><div style="display: inline; text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="text-indent: 0in;"><div style="background-color: white; color: #222222; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 13.2px; text-align: right;"><span style="color: #2b00fe;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Text publicat în cartea </span></span></div><div style="background-color: white; color: #222222; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 13.2px; text-align: right;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="color: #2b00fe; text-align: left;">LA </span><b style="color: #2b00fe; text-align: left;">OBÂRȘIE, LA IZVOR... CONVORBIRI LA SUBCETATE</b><span style="color: #2b00fe; text-align: left;">, </span></span></div><div style="background-color: white; color: #222222; font-family: Arial, Tahoma, Helvetica, FreeSans, sans-serif; font-size: 13.2px; text-align: right;"><div><span style="color: #2b00fe;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="text-align: left;">vol. 3, 2015, </span><span style="text-align: left;">Editura Cezara-Codruța Marica, Târgu-Mureș, </span></span></span></div><div><span style="color: #2b00fe;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Autori: DOINA DOBREANU, VASILE DOBREANU</span></span></div></div></span></div></a></div></span></span></div><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><o:p><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"> </span></div></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><b>Doina Dobreanu:</b> <i>Părinte Adrian Lung, sunteți preot la
Subcetate din anul 1995, în parohia greco-catolică reînființată nu cu mult timp
înainte. Pentru început, permiteți-mi să vă întreb: De ce preot? De ce preot
greco-catolic? De ce la Subcetate? Cunoșteați această localitate înainte de
numirea dvs. aici?</i></span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><b>Ionel-Adrian Lung:</b> La aceste întrebări, pe care și eu mi
le-am pus adeseori, răspunsurile se află aici, la Subcetate, un loc pe care
l-am considerat dintotdeauna ca fiind acasă. Acasă pentru că aici mi-am
petrecut o bună parte din copilărie, acasă pentru că aici a fost plantat și s-a
maturat sâmburele vocației mele la preoție, acasă pentru că aici am găsit de
cuviință să mă întorc la sfârșitul studiilor și să contribui la reînfiițarea
Parohiei greco-catolice, desființată abuziv de regimul comunist ateu în 1948,
acasă pentru că aici este familia mea</span><a name="_GoBack" style="text-indent: 0in;"></a><span style="text-indent: 0in;">.</span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><span> </span>Dar pentru mine Subcetate-acasă își află sensul deplin
doar în legătură cu personalitatea de excepție a părintelui <b>Petru Dobrean</b>, un
preot care a reușit să-și împlinească vocația și ministerul sacerdotal în condiții
de grele încercări pentru Biserică și pentru neamul său. În pofida tuturor
tentațiilor sau a amenințărilor și-a păstrat credința moștenită de la părinți
și aprofundată în celebrele școli ale Blajului care se aflau pe atunci în plină
dezvoltare, mai ales prin Academia de teologie, cu profesorii săi de excepție.
După numai zece ani de activitate pastorală ca paroh, la Posmuș (Bistrița-Năsăud),
a fost obligat să renunțe la aceasta pentru că nu a acceptat compromisul propus
de autoritățile comuniste și nu și-a trădat Biserica. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><br /></span></div><div style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXp0dmTEd9SOxNHtbfmRJ3Tvto94AV1_Tsk6OCU23LDMIdVesMb9saXLQ34ZpccUAfH5tV3R0u7c0bNwnSRwahUb4tg15w1A0wDdF4yoKIbPnEP2NqxMtiXYothaCpaJgpLZ3n6aCw26RLCsRSKG8sxGwLPbMPS7Ba154s_300nK8no6me6jkTxjPp1enx/s933/pr%20dpgris-18.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="933" data-original-width="693" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXp0dmTEd9SOxNHtbfmRJ3Tvto94AV1_Tsk6OCU23LDMIdVesMb9saXLQ34ZpccUAfH5tV3R0u7c0bNwnSRwahUb4tg15w1A0wDdF4yoKIbPnEP2NqxMtiXYothaCpaJgpLZ3n6aCw26RLCsRSKG8sxGwLPbMPS7Ba154s_300nK8no6me6jkTxjPp1enx/w298-h400/pr%20dpgris-18.jpg" width="298" /></a></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0339GCysMBs_iBIzpgN6Ocd2WrsRlCND1pZFOicUyUYUIrAaR_c_XzHbRhgstHYg_M2hCZtJ0OQDFJf5VBytcNOPKO5Swj7WHgcO2NBhCePHHGUUptknefc29-aIaxLhx6owv5VIpiBiVtu2ekBfdvVlkNYnLO5AVE4I9X7KP0H3eJz2sSAZ_ocT2iYKv/s1508/Scan10005%20-%20Copy.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1508" data-original-width="864" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0339GCysMBs_iBIzpgN6Ocd2WrsRlCND1pZFOicUyUYUIrAaR_c_XzHbRhgstHYg_M2hCZtJ0OQDFJf5VBytcNOPKO5Swj7WHgcO2NBhCePHHGUUptknefc29-aIaxLhx6owv5VIpiBiVtu2ekBfdvVlkNYnLO5AVE4I9X7KP0H3eJz2sSAZ_ocT2iYKv/w366-h640/Scan10005%20-%20Copy.JPG" width="366" /></a></div><div style="text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijedwttSgl4uwXr4onzdEuIWh0EoxT0FYgR-jaW9CiF_um7Hmb8l3qqjNIbJOtcePm2suptKzsus-N4432Y8-hKDWCaSDJASn-grxSRtKcNR7UofvXHVVzpSfLShteIaRtgIWvpVXOs4-ewVB4VW8s9od7ZdllYBKUqlvqci-liYyhJfEhTwcz_JPofGRU/s884/Scan10035.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="508" data-original-width="884" height="230" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijedwttSgl4uwXr4onzdEuIWh0EoxT0FYgR-jaW9CiF_um7Hmb8l3qqjNIbJOtcePm2suptKzsus-N4432Y8-hKDWCaSDJASn-grxSRtKcNR7UofvXHVVzpSfLShteIaRtgIWvpVXOs4-ewVB4VW8s9od7ZdllYBKUqlvqci-liYyhJfEhTwcz_JPofGRU/w400-h230/Scan10035.JPG" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgV2_mRgZ3n08S18ZSGPP0kHpbjTMrKfskZ4Q619wXSLgw706gARRiPqgfZU3VHbBEDbEF4_eV65oDvER8tNtwUpwFYNsJ-BGPbOZHxX4t3tH3kz8woR_8hHMQbA3Fy4E13NmHesvlDnv7sNHvVJGPAQDrkV2jxtvg3hubwMRVtbneYY8kn5Uyn0Is-0oXr/s886/Scan10031.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="580" data-original-width="886" height="261" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgV2_mRgZ3n08S18ZSGPP0kHpbjTMrKfskZ4Q619wXSLgw706gARRiPqgfZU3VHbBEDbEF4_eV65oDvER8tNtwUpwFYNsJ-BGPbOZHxX4t3tH3kz8woR_8hHMQbA3Fy4E13NmHesvlDnv7sNHvVJGPAQDrkV2jxtvg3hubwMRVtbneYY8kn5Uyn0Is-0oXr/w400-h261/Scan10031.JPG" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTW09nIN69N6ww5LrVHWQULZQMMDaADt9uIn5WM8bXzDhhFOZ2WAL9a83kDpKJdAB5GO5AaC1SX4FwBrSSMykayQbf5O6e31KLU05y5ZFM-mroZ3dx8F0bqjvz1d1dlXtPlydfV7ouerJGUoTy8jIvB0-vNzom9ZCnvLGM_0edu1URWIudTVQx8Rc95Oi_/s900/8.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="900" data-original-width="616" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTW09nIN69N6ww5LrVHWQULZQMMDaADt9uIn5WM8bXzDhhFOZ2WAL9a83kDpKJdAB5GO5AaC1SX4FwBrSSMykayQbf5O6e31KLU05y5ZFM-mroZ3dx8F0bqjvz1d1dlXtPlydfV7ouerJGUoTy8jIvB0-vNzom9ZCnvLGM_0edu1URWIudTVQx8Rc95Oi_/w438-h640/8.JPG" width="438" /></a></div><span style="text-indent: 0in;"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><br /></span></div> </span><span style="text-indent: 0in;">Alegerea a fost începutul
unei lungi perioade de vicisitudini, de șicane, de frământări în care singurele
mângâieri au venit de la sprijinul necondiționat al soției sale, Otilia Dobrean
și de la strânsa legătură cu preoții și ierarhia greco-catolică din
clandestinitate, în special cu energicul Episcop Alexandru Todea, cardinalul de
mai târziu, cel care prin exemplul personal de suferință în lungii ani de
închisoare a păstrat vie flacăra credinței în mulți preoți și credincioși.</span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">Astfel, alegerile sale de viață au constituit pentru mine
și pentru alți tineri din anturajul său (cinci suntem preoți) exemple concrete
care ne-au canalizat pe drumul spre preoție. Părintele Petru Dobrean</span><a href="#_ftn1" name="_ftnref1" style="text-indent: 0in;" title=""><span lang="RO">[1]</span></a><span style="text-indent: 0in;"> a dat un nou sens expresiei ecclesia
domestica, folosită de Conciliul Vatican al II-lea în Constituția dogmatică
despre Biserică. Textul conciliar spune: ” În ceea ce s-ar putea numi biserica
familială (ecclesia domestica), părinții trebuie să fie pentru copiii lor, prin
cuvânt și exemplu, primii vestitori ai credinței și să vegheze la vocația
proprie fiecăruia, acordând atenție specială vocației sacre”</span><a href="#_ftn2" name="_ftnref2" style="text-indent: 0in;" title=""><span lang="RO">[2]</span></a><span style="text-indent: 0in;">. Sensul inedit vine din
faptul că părintele a trecut dincolo de exemplul de viață și a făcut din căsuța
sa cu două încăperi o biserică la propriu, celebrând Sfânta Liturghie și
celelalte Sacramente pentru credincioșii care îi cereau asistența spirituală.
Îmi amintesc de faptul că de foarte multe ori, copil mic fiind, mă trezeam și
îl priveam celebrând în încăperea alăturată, transpus de misterul euharistic la
care participa plenar, o celebrare majestuoasă demnă de orice catedrală. Mai
târziu când îl secondam în timpul Sfintei Liturghii, oferindu-i răspunsurile, rugăciunea
devenea o adevărată lecție de teologie liturgică.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBmhPZPfTzfO2IgUD98F295UBT_LamqL96Hr0wqou9pAPl3ZWeNkwjW74uJw-DOmnJ6vejR7dZthwlOilMaF5EG7iMmZWFtAXMDpZ2PDD3hdOANeGqksQiblUDhGIl0RAhdHtfNHxnaexWwQHAtMcqBELa_E22h3sb4vHvcUbDdT6iXPzoP_w7fZH8FLbG/s1230/1990%20agris-14.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="616" data-original-width="1230" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBmhPZPfTzfO2IgUD98F295UBT_LamqL96Hr0wqou9pAPl3ZWeNkwjW74uJw-DOmnJ6vejR7dZthwlOilMaF5EG7iMmZWFtAXMDpZ2PDD3hdOANeGqksQiblUDhGIl0RAhdHtfNHxnaexWwQHAtMcqBELa_E22h3sb4vHvcUbDdT6iXPzoP_w7fZH8FLbG/w400-h200/1990%20agris-14.jpg" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3mbfyinsicUy7SbdZNnJqzuSwvlFU1nD1uvywqelZ9L7frqzdAKioJxouTeUEHAc1LEs-PU4Q6TbkaWCh8o7PQmnbXINF5of1pmWcUvHJpL-DAHqiNQ8doa9zZQUondugthLkERh_MO8v3gI4aOWey0Le8OVZ_LPRZnpp30Epi_7Vqur-IHw-QxZjZlOr/s1162/1990%20gris-13.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="834" data-original-width="1162" height="288" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3mbfyinsicUy7SbdZNnJqzuSwvlFU1nD1uvywqelZ9L7frqzdAKioJxouTeUEHAc1LEs-PU4Q6TbkaWCh8o7PQmnbXINF5of1pmWcUvHJpL-DAHqiNQ8doa9zZQUondugthLkERh_MO8v3gI4aOWey0Le8OVZ_LPRZnpp30Epi_7Vqur-IHw-QxZjZlOr/w400-h288/1990%20gris-13.jpg" width="400" /></a></div><span style="text-indent: 0in;"><br /></span></div> </span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">Biserica trăiește din Euharistie (Ecclesia de Eucharistia
vivit)” afirmă Sfântul Papa Ioan Paul al II-lea în ultima sa Scrisoare
Enciclică</span><a href="#_ftn3" name="_ftnref3" style="text-indent: 0in;" title=""><span lang="RO">[3]</span></a><span style="text-indent: 0in;">, o afirmație care a fost pe
deplin confirmată de Biserica greco-catolică și de preoții săi care, chiar dacă
au fost despuiați de toate bunurile, au rezistat timp de cincizeci de ani prin
celebrarea euharistică în case particulare sau chiar în închisori.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><span> </span>Iată de ce preot, preot greco-catolic, la Subcetate!</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDOUkvB-nG5GFsSfzFSHzS-4AvZTyNatd5JJowAkeYAmBz33A3TcoWDvohV6QCXhrNfJfyRGqGb9JoKqcFHaOPDevo1rAdPmlv9tPIRp3v3Ib83OLEYLsdpWcq3-_C2V4vnGvHF9LuiQOS6Zz9Juex4aQ1Oe5OB9fFiKTozA6vA7-DcBwbPNiL3EDyyxd6/s936/Save0039.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="936" data-original-width="624" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDOUkvB-nG5GFsSfzFSHzS-4AvZTyNatd5JJowAkeYAmBz33A3TcoWDvohV6QCXhrNfJfyRGqGb9JoKqcFHaOPDevo1rAdPmlv9tPIRp3v3Ib83OLEYLsdpWcq3-_C2V4vnGvHF9LuiQOS6Zz9Juex4aQ1Oe5OB9fFiKTozA6vA7-DcBwbPNiL3EDyyxd6/w266-h400/Save0039.JPG" width="266" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpaKXp5Koo8ruw62vPO-CHVW3k1tMEcOy-wvhuBve1rMD-7SwwAIg5YZVIlfQumrRtRSUFcKKrV9XftHtFOYFpfhVA-V5_AcPwLlvEZl9FeUkiA3vKFRWgIbRkDO69wvr1ggJG6LQ9DwGdB-D_HN2BhGUzyRx4jo6_CS5AEi94rDLKmCqBKu4ddhavgMMw/s1256/Save0030.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1124" data-original-width="1256" height="358" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpaKXp5Koo8ruw62vPO-CHVW3k1tMEcOy-wvhuBve1rMD-7SwwAIg5YZVIlfQumrRtRSUFcKKrV9XftHtFOYFpfhVA-V5_AcPwLlvEZl9FeUkiA3vKFRWgIbRkDO69wvr1ggJG6LQ9DwGdB-D_HN2BhGUzyRx4jo6_CS5AEi94rDLKmCqBKu4ddhavgMMw/w400-h358/Save0030.JPG" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh4-PUDIrQuZypX7pe7PsOpkWZPqpX7PvR5Dq2ldW4Z509gr6U4oergOJ_DGkSMy_uoXYC_awCa33TAsxyAxdMxUDnLuVgkSoidB06JIPoMDztQT3APzjRWbd0Wyw2JkiFsPkrnMC7e7Y0El65SMlqh_W3EQwjljV1sF0P0F8A0CTkoVRKOKrn9mMa0goRL/s1648/12.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="942" data-original-width="1648" height="269" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh4-PUDIrQuZypX7pe7PsOpkWZPqpX7PvR5Dq2ldW4Z509gr6U4oergOJ_DGkSMy_uoXYC_awCa33TAsxyAxdMxUDnLuVgkSoidB06JIPoMDztQT3APzjRWbd0Wyw2JkiFsPkrnMC7e7Y0El65SMlqh_W3EQwjljV1sF0P0F8A0CTkoVRKOKrn9mMa0goRL/w470-h269/12.JPG" width="470" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijVAmG1xkmvanonm2ewEexr_56oq_otI-bbDyQXrxUEu9x9pHB7O2nIMpHnAjU3wM8pBUoxZhPVrqn2cECq4T5mn8f9G-RoamGGL7x1TVCk9RcjwDfYtF9k7lUb0ekAIhQCQ27kKQ3RIVCEIvq25YEj25l-2cbcytl9_5M9txEsV60bnFg0GC7RW1wXqS5/s3264/IMG_4514.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2448" data-original-width="3264" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijVAmG1xkmvanonm2ewEexr_56oq_otI-bbDyQXrxUEu9x9pHB7O2nIMpHnAjU3wM8pBUoxZhPVrqn2cECq4T5mn8f9G-RoamGGL7x1TVCk9RcjwDfYtF9k7lUb0ekAIhQCQ27kKQ3RIVCEIvq25YEj25l-2cbcytl9_5M9txEsV60bnFg0GC7RW1wXqS5/w400-h300/IMG_4514.JPG" width="400" /></a></div><br /></div></span></span><span style="font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0in;">Doina Dobreanu:</b><span style="text-indent: 0in;"> <i>În luna ianuarie, între 18-25, în calendarul
Bisericii greco-catolice este prevăzută octava de rugăciune pentru unitatea
creștinilor. Este o rugăciune ecumenică?</i></span></div> </span><i><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">În anul 1999, Vizita Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea
în România este considerată drept un eveniment cu o mare valoare ecumenică.
Pentru prima dată, un suveran pontif este primit într-o țară ortodoxă. Această
vizită trebuie privită ca o expresie a dorinței de unitate între catolici și
ortodocși, chiar dacă drumul pe care îl au de parcurs Bisericile-surori trebuie
să continue la lumina Evangheliei și sub suflarea Duhului Sfânt.</span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">Cum este ecumenismul azi? Cum se realizează la nivelul
parohiilor?</span></div></span></i></span><span style="font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0in;">Ionel-Adrian Lung: </b><span style="text-indent: 0in;">Teologii vorbesc astăzi despre timpul Spiritului
Sfânt. Avem un timp al Tatălui, constituit de Primul Legământ, în care
Dumnezeu-Tatăl este în legătură nemijlocită cu omul prin poporul ales, apoi
putem vorbi despre timpul Fiului, adică Noul Legământ în care îl cunoaștem pe
Dumnezeu-Fiul ca Mântuitor și despre timpul Spiritului Sfânt, început în
duminica Rusaliilor și care se va încheia cu a doua venire a Mântuitorului,
Dreptul Judecător.</span></div> </span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">Ecumenismul trebuie să fie o lucrare a Spiritului Sfânt
în timpul nostru, care, prin suspine negrăite (cf. Romani 8,26), vine în
ajutorul slăbiciunilor și meschinăriilor noastre. Divizarea creștinilor este
împotriva tuturor învățăturilor evanghelice și împotriva bunului simț. Cei care
perpetuează aceste diviziuni nu fac altceva decât să profite de ignoranța
multor creștini care nu își cunosc propriile valori religioase și nu reușesc astfel
să identifice și să valorifice punctele comune cu cei care trăiesc altfel
credința. Este incredibil cât de mulți tineri care au studiat religia în școală
afirmă că pentru ei manifestarea religioasă este legată doar de obiceiul
locului sau de conveniență.</span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">Acțiunea ecumenică trebuie să înceapă deci cu o culturalizare
religioasă, iar întâlnirile din octava anuală de rugăciune pentru unitatea
creștinilor să respecte schema de rugăciune acceptată de toate confesiunile
participante. Celebrarea în forma de azi a fost inițiată în anul 1908 de
reverendul anglican Paul Francis Wattson, iar textul pe care creștinii sunt
invitați să-l aprofundeze este pregătit în fiecare an de comunități creștine
din diferite țări. Perioada de rugăciune este în mod obișnuit cuprinsă între
18-25 ianuarie și are o semnificație simbolică deoarece este perioada dintre
sărbătoarea Catedrei Sfântului Petru și cea a Convertirii Sfântului Apostol
Pavel.</span></div> </span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">Două evenimente importante din perspectivă ecumenică
privesc România: vizita Papei Ioan Paul al II-lea în țara noastră din 1999 și
organizarea la Sibiu a celei de-a treia Adunări Ecumenice Europene în 2007,
ambele dovedind interesul creștinilor de bunăvoință în a căuta noi căi care să
conducă spre adevărata unitate a tuturor creștinilor.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEinnJAiMjFm1SXq6E4Y3AkqNokyumEDoLHnOpkYaX1iw9ekdon2zzyj5OW7BszHB8tr53PxGuRBb12SAVrp5PLp-7JpX2PEnZGdMz7d127QnAstrCYOu1MjUqz6CNY9ok02Uz_ExJelNAsmRoMDY7PYNzNKbmHihrfKvrULZyrZvGeD1_CidTDNbhxe6xSB" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="960" data-original-width="720" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEinnJAiMjFm1SXq6E4Y3AkqNokyumEDoLHnOpkYaX1iw9ekdon2zzyj5OW7BszHB8tr53PxGuRBb12SAVrp5PLp-7JpX2PEnZGdMz7d127QnAstrCYOu1MjUqz6CNY9ok02Uz_ExJelNAsmRoMDY7PYNzNKbmHihrfKvrULZyrZvGeD1_CidTDNbhxe6xSB=w480-h640" width="480" /></a></div></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjgSN9_bZ4lNOtJLNEB42ORNFqoLt-gG-GCQo42fkcUKkGPmZwSfvj5a25tmti8ABtpJaLAquP7mct-MLW4pJo2kUcLtDRDjZ4hsA8LrnHsFDAiJ1iMHVL6eauVdjujojEAGj_C6hWl2rv0JU80XfayziawIbMgz6xAJRvRmTUF0GX5EhI8Hxsx8-2IKUuG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1458" data-original-width="1944" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjgSN9_bZ4lNOtJLNEB42ORNFqoLt-gG-GCQo42fkcUKkGPmZwSfvj5a25tmti8ABtpJaLAquP7mct-MLW4pJo2kUcLtDRDjZ4hsA8LrnHsFDAiJ1iMHVL6eauVdjujojEAGj_C6hWl2rv0JU80XfayziawIbMgz6xAJRvRmTUF0GX5EhI8Hxsx8-2IKUuG=w400-h300" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjb6vlQwReEqdVOrsxTNzvmKaK_xsJy3w3ln-31poSNUfUIPX7aztA0q5C6U1v0-5GDEPWheXxsBErU8f4xcSdUnIMBPh7M58o8txHrbeRqryMLtfXPhVRS-TQHMzuvkex9JeNJ_P2J1AOnRvyzPnDesgQ-EnCyAzGfcLp2Y8fFrlD9Zz5bH8NMus45_ZEe" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1458" data-original-width="1944" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjb6vlQwReEqdVOrsxTNzvmKaK_xsJy3w3ln-31poSNUfUIPX7aztA0q5C6U1v0-5GDEPWheXxsBErU8f4xcSdUnIMBPh7M58o8txHrbeRqryMLtfXPhVRS-TQHMzuvkex9JeNJ_P2J1AOnRvyzPnDesgQ-EnCyAzGfcLp2Y8fFrlD9Zz5bH8NMus45_ZEe=w400-h300" width="400" /></a></div></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="text-align: justify; text-indent: 0in;">Ecumenism la Schitul</span><span style="text-align: justify; text-indent: 0in;">
</span><span style="text-align: justify; text-indent: 0in;">carmelitan „Sfânta Cruce” din Stânceni</span></div></div></span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"> </span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">În acest context este de remarcat la noi, pe valea
Mureșului superior, fondarea în 1995 a Schitului carmelitan de la Stânceni</span><a href="#_ftn4" name="_ftnref4" style="text-indent: 0in;" title=""><span lang="RO">[4]</span></a><span style="text-indent: 0in;">, schit dependent de
Mănăstirea Sf. Ilie de la Saint Remy (Franța), un loc ecumenic în adevăratul
sens al cuvântului, un loc de întâlnire și de celebrare a comuniunii pentru
preoți și creștini greco-catolici, ortodocși, romano-catolici, protestanți.
Aici mesajul comun al celor doi mari lideri religioși Papa Ioan Paul al II-lea
și Patriarhul Teoctist cu ocazia vizitei celui din urmă la Roma în octombrie
2002 își găsește întreaga semnificație: ”Evanghelizarea nu se poate baza pe un
spirit de competitivitate, ci pe respectul reciproc și pe cooperarea care
recunoaște fiecăruia libertatea de a trăi potrivit propriilor convingeri, în
respectul apartenenței religioase”</span><a href="#_ftn5" name="_ftnref5" style="text-indent: 0in;" title=""><span lang="RO">[5]</span></a><span style="text-indent: 0in;">.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><br /></span></div></span></span><span style="font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0in;">Doina Dobreanu:</b><span style="text-indent: 0in;"> <i>„Rugați-vă neîncetat!”, îi îndemna Apostolul Pavel pe
tesalonicieni. Rugăciunea este dialogul, contactul cu Dumnezeu.</i></span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><i>„Dacă Îl pui pe Dumnezeu în tot ceea ce faci, Îl vei găsi
în tot ceea ce ți se întâmplă”. (Fericitul Vladimir Ghika). Vorbiți-ne,
părinte, despre puterea rugăciunii.</i></span></div></span></span><span style="font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0in;">Ionel-Adrian Lung:</b><span style="text-indent: 0in;"> Rugăciunea în tradiția catolică este „așezarea
înaintea lui Dumnezeu, în solitudine și liniște, pentru un timp mai îndelungat
sau mai scurt, cu dorința de a intra într-o comuniune intimă de iubire cu el.
Îndeletnicirea de a te ruga, adică de a apela în mod regulat la această formă
de dialog, este considerată de toți maeștrii spirituali un mijloc privilegiat
și indispensabil pentru înaintarea către o viață creștină autentică, în scopul
de a-l cunoaște și a-l iubi pe Dumnezeu și de a fi în măsură să răspundem</span><span style="text-indent: 0in;"> </span><span style="text-indent: 0in;">la chemarea către sfințenie pe care el o
adresează fiecăruia în parte”</span><a href="#_ftn6" name="_ftnref6" style="text-indent: 0in;" title=""><span lang="RO">[6]</span></a><span style="text-indent: 0in;">. Iată o definiție scolastică
a rugăciunii într-o tradiție liturgică bazată pe disciplină și corectitudine a
atitudinilor și a afectelor. De remarcat totuși că rugăciunea nu este doar o
tehnică, ea este un har care se obține prin efortul de a căuta prezența lui Dumnezeu,
o dorință ce presupune înțelegerea acestuia. În această cunoaștere și apropiere
de misterul divin, în răsăritul creștin, un rol important îl are duhovnicul sau
îndrumătorul spiritual, cel care descoperă ucenicului, treptat, iubirea. Într-o
lume agitată și tehnologizată, rugăciunea și conștientizarea prezenței divine
poate fi punctul de echilibru moral, spiritual și uman indispensabil unei vieți
sociale armonioase.</span></div> </span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">Izvorul unei rugăciuni bune este Sfânta Scriptură. Textul
biblic asumat și asimilat trebuie să fie baza meditației noastre, acea lectio
divina din mediul monastic, adică alegerea unui fragment scripturistic,
lecturarea lui atentă pentru a extrage mesajul pe care Dumnezeu ni-l transmite
și aplicarea învățăturii în viața de zi cu zi. Evident însă că rugăciunea poate
fi și spontană, bazată pe trăirile și emoțiile personale.</span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">Tradițiile de rugăciune apuseană și răsăriteană s-au
dezvoltat destul de diferit, dar există și puncte comune care trebuie să fie
evidențiate.</span></div> </span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">Nu este forțată alăturarea Rozariului catolic de
Rugăciunea lui Isus sau rugăciunea inimii din mediul ortodox. Ambele sunt
rugăciuni simple, jaculatorii, bazate pe meditație, pe interiorizare. Numele
lui Isus și al Mariei sunt invocate repetitiv astfel încât rugăciunea poate
coborî din minte în inimă. Sunt metode de rugăciune legate de spiritualitatea
numelui divin care își are rădăcinile în tradiția iudaică vetero-testamentară.
”Mir vărsat este numele tău” (Cântarea cântărilor, 1,3). Numele lui Dumenzeu
ajunge să locuiască permanent în inimă, iar acolo unde locuiește Dumnezeu se
instalează pacea și iubirea.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><br /></span></div> </span></span><span style="font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0in;">Doina Dobreanu:</b><span style="text-indent: 0in;"> <i>Și dacă tot vorbim despre rugăciune, vreau să
amintesc de uimirea ce am trăit-o în anul 1999, aflând că, înainte să viziteze
România, Papa Ioan Paul al II-lea, a recitat în Piața Sfântului Petru din Roma,
în limba română, poezia lui Mihai Eminescu, „Rugăciune”, apoi că El însuși,
Suveranul Pontif este poet, în a cărui viziune „Poezia este călăuza către
Dumnezeu.”</i></span></div></span><i><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">Voi cita „Rugăciunea” lui Mihai Eminescu și una din creațiile
poetice ale lui Karol Wojtyła, „Ador”.</span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"> </span><span style="text-indent: 0in;">„Noi ce din mila
Sfântului/</span><span style="text-indent: 0in;"> </span><span style="text-indent: 0in;">Facem umbră pământului,/
Rugămu-ne'ndurărilor,/ Luceafărului mărilor./ Ascultă-a nostre plângeri,/
Regină peste îngeri;/ Din neguri te arată,/ Lumină dulce, clară,/ O, Maică Preacurată/
Și pururea Fecioară,/Marie!/ Crăiasă alegându-te,/ Îngenunchem rugându-te/ Înalță-ne,
ne mântuie/ Din valul ce ne bântuie./ Fii scut de întărire/ Și zid de
mântuire./ Privirea-ți adorată/ Asupră-ne coboară,/ O, Maică Preacurată/ Și
pururea fecioară,/ Marie!”</span><a href="#_ftn7" name="_ftnref7" style="text-indent: 0in;" title=""><span lang="RO">[7]</span></a></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">„Pe tine te-ador, fân mirositor,/ căci în tine nu găsesc/
mândria spicelor coapte./ Pe tine te-ador, fân mirositor, ce ocrotești/ tălpile
goale ale copiilor.// Pe tine te-ador, copac aspru,/ căci în frunzele căzute
din coroana ta/ nu găsesc jalea./ Pe tine te-ador, copac aspru, căci spatele
Lui l-ai acoperit/ atunci când sângele din el a șiroit.// Pe tine te-ador,
firavă lumină din pâine,/ căci veșnicia sălășluiește aici o clipă,/ plutind
spre malul nostru/ pe-o cale tainică.”</span><a href="#_ftn8" name="_ftnref8" style="text-indent: 0in;" title=""><span lang="RO">[8]</span></a></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">Poeziile „smeritului și fericitului slujitor al lui
Dumnezeu”, Papa Ioan Paul al II-lea, sunt „adorație și doxologie, marca marii
poezii a lumii creștine de două mii de ani. (…) Fiecare poezie este legătură
intimă cu trecerea Lui, a lui Hristos, prin lume în cea mai sporită simplitate
prin care ne-a cucerit pe toți până la sfârșitul veacurilor.”</span><a href="#_ftn9" name="_ftnref9" style="text-indent: 0in;" title=""><span lang="RO">[9]</span></a></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">Eminescu și Papa Ioan Paul al II-lea - două spirite
universale apropiindu-se prin puterea rugăciunii.</span></div></span></i></span><span style="font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0in;">Ionel-Adrian Lung:</b><span style="text-indent: 0in;"> Prin puterea rugăciunii și prin inspirația poetică
remarcabilă sau chiar genială. Papa Ioan Paul al II-lea a fost un om al
simbolului, al gesturilor semnificative pe care unii le numesc profetice.
Vizita sa în România se încadrează în seria acestora, iar reacțiile participanților
au fost pe măsură. ”Unitate! Unitate!” am scandat minute în șir, emoționați,
mii de credincioși catolici și ortodocși la Liturghia Papei de la București, în
1999. Viitorul și mijlocirea Sfântului Ioan Paul al II-lea Papa ne vor arăta
dacă vizita de atunci și gesturile celor doi venerabili episcopi, Papa și
Patriarhul Teoctist, au fost cu adevărat profetice. Mihai Eminescu folosește
simbolul în creația sa poetică și filosofică așa cum nimeni altul nu a reușit
vreodată.</span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">Un punct comun celor doi, Eminescu și Ioan Paul al
II-lea, este poezia și mai ales accentele mistice care pot fi relevate. Ambii
dau dovadă de un profund atașament față de Fecioara Maria. Dacă Eminescu ne-a
lăsat emoționanta ”Rugăciune” în care Maria este asemănată „Luceafărului
mărilor” (stella maris), amintind de un vechi cântec gregorian</span><a href="#_ftn10" name="_ftnref10" style="text-indent: 0in;" title=""><span lang="RO">[10]</span></a><span style="text-indent: 0in;">, și o numește „scut de
întărire”, Papa a ales să așeze simbolul Mariei pe scutul său papal ca o
subliniere a motto-ului pontificatului său: Totus tuus ego sum, Maria, et omnia
mea tua sunt</span><a href="#_ftn11" name="_ftnref11" style="text-indent: 0in;" title=""><span lang="RO">[11]</span></a><span style="text-indent: 0in;">.</span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">Alt loc de întâlnire al celor doi este filosofia și mai
ales încercarea de a accede la contemplarea adevărului. Constantin Noica în
eseul Haos și neant la Eminescu</span><a href="#_ftn12" name="_ftnref12" style="text-indent: 0in;" title=""><span lang="RO">[12]</span></a><span style="text-indent: 0in;"> scoate în evidență efortul
poetului de a înțelege și explica poetic și filosofic neantul dinaintea creației,
însă și elementele cărora noi nu le mai dăm importanță de după creație, lumile (credințele)
pierdute, dar al căror ecou îl moștenim: De atunci și până astăzi colonii de
lumi pierdute / Vin din sure văi de haos pe cărări necunoscute. O deschidere față
de căutarea adevărului în alte culturi, unele apuse, o întâlnim la Ioan Paul al
II-lea într-un document ce face parte din magisteriul său, Enciclica Fides et
ratio: ”O simplă privire asupra istoriei străvechi arată, cu claritate dealtfel,
că în diferite părți ale lumii, marcate prin culturi diferite, nasc, în același
timp, întrebări fundamentale care caracterizează parcursul existenței umane: Cine
sunt? De unde vin și unde merg? De ce există răul? Ce există după această viață?
(...) Aceste întrebări au un izvor comun: căutarea sensului existenței, căutare
care dintotdeauna a fost presantă în inima omului. Printre diversele servicii
pe care trebuie să le ofere umanității, [Biserica] are o responsabilitate
particulară: diaconia adevărului” (…)</span><a href="#_ftn13" name="_ftnref13" style="text-indent: 0in;" title=""><span lang="RO">[13]</span></a><span style="text-indent: 0in;">,
misiunea de a face părtașă comunitatea credincioșilor la efortul comun pe care
umanitatea îl face pentru a ajunge la adevăr.</span></div> </span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">Am putea să ne imaginăm cum ar decurge o întâlnire între
aceste două mari spirite care au marcat istoria prin pasiunea cu care au trăit
și și-au slujit idealurile. În literatură sau filosofie, astfel de ”întâlniri”
au dat naștere la opera nemuritoare. Citind Divina comedie a lui Dante sau Mon
testament philosophique al lui Jean Guitton, ne putem da seama de profunzimea
spiritului uman și realizăm că, într-adevăr, suntem mult mai mult decît țărâna
care ne condiționează atât de mult în viața aceasta și că neliniștile noastre
metafizice au nevoie de răspunsul credinței şi de dialogul inteligenţelor.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><br /></span></div></span></span><span style="font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0in;">Doina Dobreanu:</b><span style="text-indent: 0in;"> <i>Trăim într-o societate secularizată, caracterizată,
în general, prin indiferentism față de celălalt, de lângă noi, o societate în
care auzim la tot pasul îndemnuri de felul: „Fii tu însuți!”, „Iubește-te pe
tine însuți!”, „Fii mulțumit așa cum ești!”, „Trăiește clipa!”. Chiar mass
media creează adesea o realitate mincinoasă, un univers despiritualizat, fără
credință, rușine și morală, în care iubirea este identificată cu erotismul, în
care s-a pierdut relația cu Dumnezeu, iar consumatorul, tentat de amuzamente
ieftine, ajunge să se complacă într-o stare de indiferență culturală și
spirituală.</i></span></div> </span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><i>Creștinismul cultivă relația cu celălalt… Prezența credinței
ne poate salva. Care este miza lecturii și puterea cuvântului în demersul de
respiritualizare?</i></span></div></span></span><span style="font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0in;">Ionel-Adrian Lung:</b><span style="text-indent: 0in;"> Viața spirituală reprezintă modul în care se
manifestă Spiritul Sfânt în noi. Spiritul Dumnezeului celui viu care vine în
noi pentru</span><span style="text-indent: 0in;"> </span><span style="text-indent: 0in;">acționa și pentru a ne
conduce la cunoaștere. Este vorba despre dimensiunea verticală, Spiritul Sfânt
care coboară, întâlnind dimensiunea orizontală a istoriei umane pe care o
animă, în măsura în care omul nu pune obstacole lucrării divine. Se stabilește
o colaborare ce presupune o continuă transformare în bine, o cizelare a
caracterului, un altruism în total contrast cu egoismul hedonist al societății
contemporane. Legătura cu Dumnezeu, conștientă și respnsabilă, poate restabili
ordinea firească a lucrurilor și a priorităților.</span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">Cultura transmisă în Biserică și școală poate transforma
omul într-un mod radical și poate contracara relativismul agresiv pe care îl
putem percepe în mass media, oferind o alternativă la acesta. Creștinismul
cultivă relația cu celălalt, o relație bazată pe valori transcendentale,
universal valabile, care stabilesc un echilibru social ce permite dezvoltarea
armonioasă a societății la toate nivelele sale.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><br /></span></div> </span></span><span style="font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0in;">Doina Dobreanu:</b><span style="text-indent: 0in;"><i> Pacea, bucuria și fericirea sunt aspirațiile oricui.
Vedem că nu găsim adevărata fericire nici în bogățiile, nici în plăcerile, nici
în onorurile de care avem parte. Fericirea este o stare sufletească, ori
sufletul este spiritual și, ca atare, hrana lui trebuie să fie de natură
spirituală.</i></span></div> </span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><i>Despre fericire, despre setea după fericire a omului să
ne vorbiți, părinte.</i></span></div></span></span><span style="font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0in;">Ionel-Adrian Lung:</b><span style="text-indent: 0in;"> Fericirea este dorința naturală de liniște și
împlinire sădită în inima omului de Creator, o dorință pe care noi o
personalizăm conform standardelor noastre de bunăstare și de împlinire.
Fericirea din punct de vedere creștin depășește însă inteligența și puterile
omenești deoarece ea presupune să devenim „părtași la firea dumnezeiască” (2 Petru,
1,4), o împărtășire la care accedem prin harul complet gratuit al lui Dumnezeu.
Isus, în predica de pe munte (cf. Matei 5, 2-13) ne ghidează în drumul spre
împlinirea creștină prin fericiri, aceste „făgăduințe paradoxale care susțin
speranța în încercări și vestesc binecuvântările și răsplățile anticipate deja
în chip tainic ucenicilor”</span><a href="#_ftn14" name="_ftnref14" style="text-indent: 0in;" title=""><span lang="RO">[14]</span></a><span style="text-indent: 0in;">. Ele, fericirile
evanghelice, ne pun în fața alegerilor morale definitorii și determină
criteriile de discernământ în folosirea bunurilor terestre în conformitate cu
scopul creației.</span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">În afara concepției creștine, fericirea poate fi greșit
înțeleasă. Nietzsche sintetizează într-un aforism: „Primejdia fericirii. – Acum
toate îmi reușesc din plin, de-acum înainte orice soartă mi-e pe plac: - cine
are chef să fie soarta mea?”</span><a href="#_ftn15" name="_ftnref15" style="text-indent: 0in;" title=""><span lang="RO">[15]</span></a><span style="text-indent: 0in;"> O concepție egocentrică în
total contrast cu realitatea supranaturală propusă de Isus Christos și cu mulțumirea
pe care noi o simțim atunci când dăruim și ne dăruim aproapelui. Este mult mai
important să oferim decât să primim pentru că dăruind vei dobândi, cum spune
Nicolae Steinhardt.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><br /></span></div></span></span><span style="font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0in;">Doina Dobreanu:</b><span style="text-indent: 0in;"><i> Pe lângă misiunea parohială, desfășurați activitate
și la Liceul din Subcetate, la Centrul de Documentare și Informare. În ce fel
sprijiniți bunul mers al procesului educativ din școală?</i></span></div></span></span><span style="font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0in;">Ionel-Adrian Lung:</b><span style="text-indent: 0in;"> Școala din Subcetate este fără îndoială instituția
locală care a avut și are în continuare cea mai mare pondere în dezvoltarea
culturală a localității. Instituție ancorată în realitate, ea oferă educație și
ghidează tinerii în alegerile de viață pe care le fac. O misiune în care am
fost implicat și care este complementară vocației pe care am ales să o
împlinesc. Prin abilitățile tehnice pe care le-am dobândit încerc să contribui
la menținerea bunei reputații pe care școala o are.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><br /></span></div></span></span><span style="font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0in;">Doina Dobreanu:</b><span style="text-indent: 0in;"><i> Împliniți anul acesta 20 de ani de preoție la
Subcetate: 1995-2015. Trecerea timpului este vizibilă mai ales prin schimbul
generațiilor. Copiii dvs., care s-au născut în acest interval de timp, sunt
deja mari: Alexandru este student, Marian e în clasa a XI-a, iar Ana Maria,
mezina, a ajuns și ea la liceu.</i></span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><i>Vă gândeați, în urmă cu 20 de ani, că vă veți stabili la
Subcetate? Ce proiecte de viitor aveți?</i></span></div></span></span><span style="font-size: medium;"><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0in;">Ionel-Adrian Lung:</b><span style="text-indent: 0in;"> Timpul este și el o creație a lui Dumnezeu. Trecerea
timpului poate fi un etalon al lucrului bine făcut. Dumnezeu însuși în momentul
creației își privește cu un ochi critic opera din cele șase zile (timpul creației)
– „și a văzut Dumnezeu că este bine” (Geneza 1, 8) – și apoi se odihnește (ziua
a șaptea – timpul odihnei). Și noi ne bucurăm de acest privilegiu al trecerii
timpului și al bilanțului, cu realizările și regretele proprii. Intrând în
logica mântuirii, ne putem da seama de importanța vieții fiecăruia dintre noi
în parte și de faptul că avem un rol de împlinit din momentul în care am fost
chemați la viață și, prin participarea și acordul părinților, ni s-a permis să
ne bucurăm de aceasta.</span></div><div style="text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjbEyf_osWdCn7ttpu7y3CENKqXAmWTd0gGx55XN7sXksR_6jcobhbCyHqt7pP6g-eRYwh8yKeKuJg7DkN2XkS0gkAzN10SOgWRcVjX_-NznCVE9GRS3XWEx3A3D93okYNAELy7YwRpgY7_WtyOkAIKfRg00CkK-CZ9vPG1E9IhwM1yI4THXElq8sqzK3A_/s533/fam2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="485" data-original-width="533" height="291" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjbEyf_osWdCn7ttpu7y3CENKqXAmWTd0gGx55XN7sXksR_6jcobhbCyHqt7pP6g-eRYwh8yKeKuJg7DkN2XkS0gkAzN10SOgWRcVjX_-NznCVE9GRS3XWEx3A3D93okYNAELy7YwRpgY7_WtyOkAIKfRg00CkK-CZ9vPG1E9IhwM1yI4THXElq8sqzK3A_/w320-h291/fam2.jpg" width="320" /></a></div><span style="text-indent: 0in;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMBCPqqgTtbH9Q2wdVcTypG0sX2GkZQER0hcG0KZsdj3YxGni0HYAP_b15O2UkG_eP1o7KuWvP82DadPfTAO5cDJq16WGiK05kQT0Zo0_neiM9VUvLxMgupGEH9S74HOmBlrKWVsbP7xhPuOH9pys2dt2VIUwvsfYFiR8Ki9k8vvH6HFOU_Q8nMaKdRq7a/s1392/Save0009.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1392" data-original-width="1096" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMBCPqqgTtbH9Q2wdVcTypG0sX2GkZQER0hcG0KZsdj3YxGni0HYAP_b15O2UkG_eP1o7KuWvP82DadPfTAO5cDJq16WGiK05kQT0Zo0_neiM9VUvLxMgupGEH9S74HOmBlrKWVsbP7xhPuOH9pys2dt2VIUwvsfYFiR8Ki9k8vvH6HFOU_Q8nMaKdRq7a/w315-h400/Save0009.JPG" width="315" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWx_DlQOcDq8LqV3BanXLnL5anagjc3MSQbu9wHLAAqy4MAaV3FaZuGR-n1L1_lmBDEbLKyJ3nZT7_8rmbluaHMiRmsNXl0dgrE6PI5il7rsTxQXSyHCI6N0XIEBvt08O9WvdWpbf97gSBfVFww6kfqKydNHyYlsb0kjyRc1eq1r1tND_UwPyL9qCSVAob/s2265/alex.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2265" data-original-width="1873" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWx_DlQOcDq8LqV3BanXLnL5anagjc3MSQbu9wHLAAqy4MAaV3FaZuGR-n1L1_lmBDEbLKyJ3nZT7_8rmbluaHMiRmsNXl0dgrE6PI5il7rsTxQXSyHCI6N0XIEBvt08O9WvdWpbf97gSBfVFww6kfqKydNHyYlsb0kjyRc1eq1r1tND_UwPyL9qCSVAob/s320/alex.jpg" width="265" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjCWG8cEW92_5rU8wo-cDpFcX32r8X1gqwtOEXeAHOjy12X6iLxkeKRa5tVpza5aBPuNGzdJ662DV3FSeIDXOMqrXlhtBZM5j7Ef_yL1Y1rWC3sHamfBbEMEA9Pj43-ENt5ovMvy4o0LtMc4W0btu_Yf9sm91szfYdzdSh15jYuHParX-LeBdTDSxerZJCi/s3846/marian.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="3846" data-original-width="3152" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjCWG8cEW92_5rU8wo-cDpFcX32r8X1gqwtOEXeAHOjy12X6iLxkeKRa5tVpza5aBPuNGzdJ662DV3FSeIDXOMqrXlhtBZM5j7Ef_yL1Y1rWC3sHamfBbEMEA9Pj43-ENt5ovMvy4o0LtMc4W0btu_Yf9sm91szfYdzdSh15jYuHParX-LeBdTDSxerZJCi/s320/marian.jpg" width="262" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjHyEerpqssSQv6Sbt1hQQ6t7HDD2B4RL11v-146V_npwkg6stV-vAiywAc6ljZU_LLt3u24gkIb93NpZcfgdbabstCzxsUwDlk1opZScxFGxOnfFwoZlLER5yoqNC920yEjLVfmEbFRPeHF-kfYljiAqlCJFRe8hmZcE9uy6IkwE1jK6YdEjXnYukvVKQV/s2336/IMG_0002.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2336" data-original-width="1752" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjHyEerpqssSQv6Sbt1hQQ6t7HDD2B4RL11v-146V_npwkg6stV-vAiywAc6ljZU_LLt3u24gkIb93NpZcfgdbabstCzxsUwDlk1opZScxFGxOnfFwoZlLER5yoqNC920yEjLVfmEbFRPeHF-kfYljiAqlCJFRe8hmZcE9uy6IkwE1jK6YdEjXnYukvVKQV/s320/IMG_0002.jpg" width="240" /></a></div><div style="text-align: center;"><span face="Verdana, sans-serif" style="text-align: justify; text-indent: 0in;">Părinții și copiii Alexandru, Maran și Ana Maria</span></div></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"> </span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">Întemeind împreună cu Simona, soția mea, o familie, ne-am
asumat deplin, la rândul nostru, misiunea de părinți, iar satisfacțiile aduse
de copii sunt încununarea vieții împreună. Intenția noastră, venind la
Subcetate, a fost aceea de a ne stabili aici și credem că am făcut o alegere
inspirată. Azi, în „satul global” în care trăim, Subcetate este un punct în rețeua
informatizată plină de oportunități, dar, mai mult decât atât, este o
comunitate cu o identitate bine definită pe care o putem păstra și îmbogăți fiecare
prin recuperarea trecutului și prin construirea viitorului.</span></div> </span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">„O societate este un ansamblu de persoane legate în mod
organic între ele printr-un principiu de unitate care le depăşeşte pe fiecare.
Adunare în acelaşi timp vizibilă şi spirituală, o societate dăinuie în timp: ea
moşteneşte trecutul şi pregăteşte viitorul. Prin ea, fiecare om este constituit
moştenitor, primeşte talanţi care îi îmbogăţesc identitatea şi care trebuie să
fie fructificaţi</span><a href="#_ftn16" name="_ftnref16" style="text-indent: 0in;" title=""><span lang="RO">[16]</span></a><span style="text-indent: 0in;">. Pe drept cuvânt, fiecare
datorează devotament comunităţilor din care face parte şi respect autorităţilor
care au răspunderea binelui comun”</span><a href="#_ftn17" name="_ftnref17" style="text-indent: 0in;" title=""><span lang="RO">[17]</span></a><span style="text-indent: 0in;">.</span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;">Proiectele de viitor sunt legate de această comunitate la
a cărei bunăstare materială și spirituală aș vrea să contribui, cu convingerea
că Subcetate poate rămâne un loc unde este bine de trăit.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgVWsZd73WihAGCaeaKId-KrC8v53Hf8h7G29gjB-GbNWwoM5jP9B1A762LCmownDjfHfdyPVc6GWCHgbAbl_EX0YOdhtFAoleYdzbathNmyBAUeBkFk-9Vdu0zzwcA1e9o3-SA_zs4MtacyfaP6MteMKZEwQIJHuX5DTkqbqfUPaZO5-9Samtrry-E9Iz7" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="289" data-original-width="285" height="373" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgVWsZd73WihAGCaeaKId-KrC8v53Hf8h7G29gjB-GbNWwoM5jP9B1A762LCmownDjfHfdyPVc6GWCHgbAbl_EX0YOdhtFAoleYdzbathNmyBAUeBkFk-9Vdu0zzwcA1e9o3-SA_zs4MtacyfaP6MteMKZEwQIJHuX5DTkqbqfUPaZO5-9Samtrry-E9Iz7=w369-h373" width="369" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="text-align: justify; text-indent: 0in;">2015 – Ultimul clopoțel pentru Alexandru Lung</span></div></span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"> </span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0in;"> </span></div></span></span></span><hr size="1" style="text-align: left;" width="33%" /><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="#_ftnref1" name="_ftn1" style="text-indent: 0in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[1]</span></span></span></span></a><span lang="RO" style="text-indent: 0in;"> </span><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;">Petru
Dobrean (1910-1992), căsătorit cu Otilia Cioloca, preot gr. catolic la Posmuș,
jud. Bistrița - Năsăud (1937-1948)</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="#_ftnref2" name="_ftn2" style="text-indent: 0in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="RO"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[2]</span></span></span></span></a><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;"> <i>Lumen gentium</i>, nr. 11, Conciliul Ecumenic Vatican II, Arhiepiscopia
romano-catolică de București, Nyiregyhaza, 1990.</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="#_ftnref3" name="_ftn3" style="text-indent: 0in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="RO"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[3]</span></span></span></span></a><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;"> Scrisoarea enciclică <i>Ecclesia de Eucharistia</i>, nr. 1
disponibilă la adresa:
http://w2.vatican.va/content/john-paul-ii/fr/encyclicals/documents/hf_jp-ii_enc_20030417_eccl-de-euch.html</span><span lang="RO" style="text-indent: 0in;"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="#_ftnref4" name="_ftn4" style="text-indent: 0in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="RO"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[4]</span></span></span></span></a><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;"> </span><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;"><a href="http://www.schitulstanceni.blogspot.ro"><span lang="IT">www.schitulstanceni.blogspot.ro</span></a></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="#_ftnref5" name="_ftn5" style="text-indent: 0in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="RO"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[5]</span></span></span></span></a><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="IT" style="text-indent: 0in;">
Declarația comună a Sanctității sale Papa Ioan Paul al II-le și a Preafericirii
sale Patriarhul Teoctist, Roma, 12 octombrie 2002, disponibilă la adresa: http://w2.vatican.va/content/john-paul-ii/fr/speeches/2002/october/documents/hf_jp-ii_spe_20021012_john-paul-ii-teoctist.html</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="#_ftnref6" name="_ftn6" style="text-indent: 0in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="RO"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[6]</span></span></span></span></a><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="IT" style="text-indent: 0in;">
PHILIPPE, J., p. 3.</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="#_ftnref7" name="_ftn7" style="text-indent: 0in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="RO"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[7]</span></span></span></span></a><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="IT" style="text-indent: 0in;">
Mihai Eminescu, <i>Rugăciune</i>, în </span><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;">EMINESCU, M., 1990,</span><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;"> </span><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="IT" style="text-indent: 0in;">p.
160</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="#_ftnref8" name="_ftn8" style="text-indent: 0in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="RO"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[8]</span></span></span></span></a><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;"> </span><i style="text-indent: 0in;"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="EN-GB" style="mso-ansi-language: EN-GB;">Ador</span></i><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="EN-GB" style="text-indent: 0in;">, în </span><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;">WOJTIŁA, K., 1992, </span><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="EN-GB" style="text-indent: 0in;">p.
19</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="#_ftnref9" name="_ftn9" style="text-indent: 0in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="RO"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[9]</span></span></span></span></a><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="IT" style="text-indent: 0in;">
Ioan Alexandru, <i>Adorație și doxologie,</i>
op. cit., p. 3-4</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="#_ftnref10" name="_ftn10" style="text-indent: 0in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="RO"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[10]</span></span></span></span></a><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;"> </span><i style="text-indent: 0in;"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="IT" style="mso-ansi-language: IT;">Ave, maris stella,/ Dei mater alma,/ atque semper virgo,/
felix coeli porta.</span></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="#_ftnref11" name="_ftn11" style="text-indent: 0in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="RO"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[11]</span></span></span></span></a><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;"> </span><i style="text-indent: 0in;"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Îți aparțin cu totul, Maria, și tot ce am îți apaține.</span></i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="#_ftnref12" name="_ftn12" style="text-indent: 0in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="RO"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[12]</span></span></span></span></a><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;"> </span><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="IT" style="text-indent: 0in;">NOICA,
C., 1992, </span><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;">p.
316-320</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="#_ftnref13" name="_ftn13" style="text-indent: 0in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="RO"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[13]</span></span></span></span></a><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;"> Papa Ioan Paul al II-lea,
Scrisoarea enciclică <i>Fides et ratio</i>,
nr. 2-3, disponibilă la adresa web:
http://w2.vatican.va/content/john-paul-ii/fr/encyclicals/documents/hf_jp-ii_enc_14091998_fides-et-ratio.html</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="#_ftnref14" name="_ftn14" style="text-indent: 0in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="RO"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[14]</span></span></span></span></a><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;"> </span><i style="text-indent: 0in;"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="IT" style="mso-ansi-language: IT;">Catehismul Bisericii Catolice</span></i><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="IT" style="text-indent: 0in;">,
Arhiepiscopia Romano-Ctolică de București, Libreria Editrice Vaticana, 1993,
nr. 1717.</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="#_ftnref15" name="_ftn15" style="text-indent: 0in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="RO"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[15]</span></span></span></span></a><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;"> </span><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;">NIETZSCHE, 1992, </span><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="IT" style="text-indent: 0in;">p.
77.</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="#_ftnref16" name="_ftn16" style="text-indent: 0in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="RO" style="mso-bidi-font-size: 11.0pt;"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[16]</span></span></span></span></a><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;"> </span><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="IT" style="letter-spacing: -0.1pt; text-indent: 0in;">Cf. Lc 19, 13. </span><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="letter-spacing: -0.1pt; text-indent: 0in;">15.</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana;"><a href="#_ftnref17" name="_ftn17" style="mso-footnote-id: ftn17;" title=""><span style="font-size: medium;"></span></a><span style="font-size: medium;"><a href="#_ftnref17" name="_ftn17" style="text-indent: 0in;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" lang="RO"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO">[17]</span></span></span></span></a><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;"> Catehismul Bisericii Catolice,
nr. 1880.</span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><span face=""Arial Narrow", sans-serif" lang="RO" style="text-indent: 0in;"><br /></span></span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">---------------------------------</span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b>DE URMĂRIT ȘI:</b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2022/01/preot-petru-dobrean-1910-1993-in.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2022/01/preot-petru-dobrean-1910-1993-in.html</a></span></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><a href="https://viatalasubcetate.blogspot.com/2018/07/sfintirea-bisericii-parohiale-sfintii.html"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">https://viatalasubcetate.blogspot.com/2018/07/sfintirea-bisericii-parohiale-sfintii.html</span></a></div></div><p>
</p><div style="text-align: justify;"><!--[if !supportFootnotes]--><br clear="all" />
<!--[endif]-->
</div><p></p>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-14471247652325466982024-01-01T05:58:00.000-08:002024-01-02T03:05:35.938-08:00VIRGELUL, obiceiul moșilor și strămoșilor noștri de petrecere a revelionului <div style="margin-bottom: 0in; margin-left: .1in; margin-right: .1in; margin-top: 0in; margin: 0in 0.1in; text-align: justify;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">MOTO:</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> <i>„Atâta timp cât avem amintiri, trecutul rămâne viu. Atâta timp cât avem speranțe, viitorul așteaptă la rând.”</i></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> </span></div><div style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjt1K_3x7neE4gqPhNDPCyd4ns8Bd-5r-yhnySQd17caUJ05vv0W4Z-AKAMGy8ECVnb-woDQ64Ym7M4lodHrujySO7_UKu2Hp6lh4MhwsuJ9BdKJ8mwWpwwPZ_Ri9CJVAOc6bIOv5KJV8SXXnNA-Enum0DiTXaAnoYoavPGpQjqDvEOKTST0Zj_wQu21KFP" style="font-family: verdana; font-size: large; margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><img alt="" data-original-height="216" data-original-width="379" height="264" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjt1K_3x7neE4gqPhNDPCyd4ns8Bd-5r-yhnySQd17caUJ05vv0W4Z-AKAMGy8ECVnb-woDQ64Ym7M4lodHrujySO7_UKu2Hp6lh4MhwsuJ9BdKJ8mwWpwwPZ_Ri9CJVAOc6bIOv5KJV8SXXnNA-Enum0DiTXaAnoYoavPGpQjqDvEOKTST0Zj_wQu21KFP=w464-h264" width="464" /></a></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Jocul caprei adus pe scenă</span></div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><o:p> <br /></o:p></span><span lang="RO"><span> </span>Este vremea colindelor! Propun nepoţilor mei,
Ana-Alexandra şi Aurel-Dan, să facem o vizită bunicilor lor din Gălăuţaş: Ioana
şi Alexandru Buzilă. Bunicul Alexandru este bucuros oricând să povestească
despre vremurile de altădată, despre copilăria şi tinereţea sa. Trebuie doar
incitat şi ascultat. Este octogenar, dar încă vioi la minte, sănătos şi
curajos. Îţi poţi da seama lesne că fusese un bărbat vrednic, puternic, aprig,
demn, integru. Scopul tacit al vizitei mele este de a-i cere să ne povestească
despre obiceiurile vechi legate de înnoirea anului, aşa cum le-a cunoscut
dumnealui, profitând de prezenţa nepoţilor săi, încă la vârsta neştiutoare a
copilăriei, spre a le trezi în felul acesta curiozitatea.<br /> </span><span lang="RO"> <b> </b><b>Doina Dobreanu</b>: <i>Am fost surprinsă anul trecut când aţi povestit
despre vergelat… Auzisem şi eu în tinereţe despre vergel. Însemna petrecerea de
Anul Nou, revelionul arhaic, specific satului tradiţional. Aţi participat la un
asemenea revelion? La ce vârstă? Cum vi-l amintiţi?</i><br /> </span><span lang="RO"> <b> </b></span></span><span face=""Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif" style="background-color: #e7f3ff; color: #050505; font-size: 15px; text-align: left;"> </span><span style="background-color: #e7f3ff; color: #050505; text-align: left;"><span face=""Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif" style="font-size: 15px;"> </span><div class="separator" style="clear: both; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEizwgeRZDfEmLf7p-pkmKvQLgNqV0w344PBk88pAV4-ko4dq6YIS4UsMh9YMbrYHar_usiYtPVt6onidNpKPdumTDoExAFIEEDFe9015JNeXlwmEmnZUmknwGDjmxVAPoa4il_rnb2MtoyMxwqBTxod3NAheeDt2uRrb5DnZOV2J-PGB6fZAOr7yr-xuoVR/s142/1450Familia.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="142" data-original-width="99" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEizwgeRZDfEmLf7p-pkmKvQLgNqV0w344PBk88pAV4-ko4dq6YIS4UsMh9YMbrYHar_usiYtPVt6onidNpKPdumTDoExAFIEEDFe9015JNeXlwmEmnZUmknwGDjmxVAPoa4il_rnb2MtoyMxwqBTxod3NAheeDt2uRrb5DnZOV2J-PGB6fZAOr7yr-xuoVR/w223-h320/1450Familia.jpg" width="223" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; font-family: "Segoe UI Historic", "Segoe UI", Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 15px; text-align: justify;"><b style="background-color: transparent; font-family: verdana; font-size: large;"><br /></b></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="background-color: transparent;"> Alexandru Buzilă</b><span style="background-color: transparent;">: Eram copil… Am fost cu părinţii mei la </span><b style="background-color: transparent;">virgel</b><span style="background-color: transparent;">.
Erau şi ei tineri atunci…</span></span></div></span></div><div style="margin-bottom: 0in; margin-left: .1in; margin-right: .1in; margin-top: 0in; margin: 0in 0.1in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><span> </span><span> </span>DD: <i>Asta se întâmpla înaintea celui de-al doilea
război mondial…</i><br /></span><span lang="RO"><span> </span>AB: Da, atunci… Se adunau mai multe familii, de obicei
<st1:personname productid="la Ioana Sofii." w:st="on">la Ioana Sofii.</st1:personname>
Fiecare ducea de-acasă mâncare şi băutură. Tocmeau şi ceteraş. Oamenii se
veseleau şi jucau până spre <st1:time hour="9" minute="0" w:st="on">dimineaţa</st1:time>
de Sfântul Vasile.<br /></span><span lang="RO"><span> </span>DD: <i>Vergelatul este un obicei foarte vechi şi foarte
răspândit la români. Vergelatul este amintit şi de Dimitrie Cantemir în
lucrarea sa „Descrierea Moldovei”, scrisă în limba latină în anul 1715, la
cererea Academiei din Berlin. „Este un fel de ghicire - explica Dimitrie
Cantemir - prin care moldovenii, punând nişte nuiele într-un chip ştiut în <st1:time hour="23" minute="0" w:st="on">noaptea</st1:time> dinspre întâi ianuarie, se
încumetă să ghicească toată norocirea şi năpasta pe care le va aduce anul
întreg.” Jocul acesta de premoniţie era realizat cu ajutorul unor nuiele sau vergele,
de unde şi numele lui. Este cunoscut în mai multe variante. Dumneavoastră cum
vi-l amintiţi?</i><br /></span><span lang="RO"><span> </span>AB: Era nevoie de mai multe obiecte. Fiecare
participant la joc trebuia să pună un gaj (tabachera, amnarul, pipa, ceasul ş.a.)
Se puneau toate acestea într-o covată cu grâu.<br /> </span><span lang="RO"><span> </span>DD:<i> Cine conducea jocul?</i><br /></span><span lang="RO"><span> </span>AB: Un bărbat pe care eu îl vedeam isteţ şi priceput la
vorbă… Se scotea din grâu, pe rând, câte un gaj, în timp ce se rosteau
cuvintele: </span></span></div><div style="margin-bottom: 0in; margin-left: .1in; margin-right: .1in; margin-top: 0in; margin: 0in 0.1in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><i><br /></i></span></span></div><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-bottom: 0in; margin-left: .1in; margin-right: .1in; margin-top: 0in; margin: 0in 0.1in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><i>"Ce sună, ce răsună </i></span></span></div><div style="margin-bottom: 0in; margin-left: .1in; margin-right: .1in; margin-top: 0in; margin: 0in 0.1in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><i>Răsună văile, </i></span></span></div><div style="margin-bottom: 0in; margin-left: .1in; margin-right: .1in; margin-top: 0in; margin: 0in 0.1in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><i>Răsună luncile, </i></span></span></div><div style="margin-bottom: 0in; margin-left: .1in; margin-right: .1in; margin-top: 0in; margin: 0in 0.1in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><i>Trece
Dumnezeu cu slugile, </i></span></span></div><div style="margin-bottom: 0in; margin-left: .1in; margin-right: .1in; margin-top: 0in; margin: 0in 0.1in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><i>Şi cu Sfântul Vasile</i>".</span></span></div></blockquote><div style="text-align: left;"> </div><div style="margin-bottom: 0in; margin-left: .1in; margin-right: .1in; margin-top: 0in; margin: 0in 0.1in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><span> </span>DD: <i>Şi posesorul obiectului respectiv îşi afla
viitorul… Sunt curioasă să aflu cum…</i><br /></span><span lang="RO"><span> </span>AB: Se deschidea cartea… Un zodiac… Uneori ce scria
acolo se şi potrivea.<br /></span><span lang="RO"><span> </span>DD: <i>Şi în final?</i><br /></span><span lang="RO"><span> </span>AB: La urmă se aruncau boabe de grâu peste toţi din
casă, cu urări de sănătate şi belşug pentru noul an.<br /></span><span lang="RO"><span> </span>DD: <i>Un fel de sorcovire: </i></span></span></div><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-bottom: 0in; margin-left: .1in; margin-right: .1in; margin-top: 0in; margin: 0in 0.1in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><i>„Să trăiţi, să înfloriţi</i></span></span></div><div style="margin-bottom: 0in; margin-left: .1in; margin-right: .1in; margin-top: 0in; margin: 0in 0.1in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><i>Ca
merii, ca perii </i></span></span></div><div style="margin-bottom: 0in; margin-left: .1in; margin-right: .1in; margin-top: 0in; margin: 0in 0.1in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><i>În mijlocul verii!”</i></span></span></div></blockquote><div style="margin-bottom: 0in; margin-left: .1in; margin-right: .1in; margin-top: 0in; margin: 0in 0.1in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><span> </span>Dar mai bine să-i lăsăm pe nepoţii noştri să ne
sorcovească!...</span></span></div><div style="margin-bottom: 0in; margin-left: .1in; margin-right: .1in; margin-top: 0in; margin: 0in 0.1in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><br /></span></span></div><div style="margin-bottom: 0in; margin-left: .1in; margin-right: .1in; margin-top: 0in; margin: 0in 0.1in; text-align: justify;"><div style="text-align: right;"><a name="_Toc344208419" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: verdana; font-size: medium;">Cu Alexandru Buzilă, <b>Despre vergel şi vergelare, </b></span></a></div><div style="text-align: right;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a name="_Toc344208419" style="text-align: justify;"><span lang="RO">text publicat în cartea </span></a><span><b>CÂNTECUL OBÂRȘIEI</b>,</span></span></div><div style="text-align: right;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"> autor <b>DOINA DOBREANU</b>, </span><span style="font-family: verdana;">2011</span></span></div><span style="font-family: verdana;"><div style="text-align: center;"><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEimfOnIrowtOhBDOW5ehtc_jYzFKRpDENMyFY1H5wB96fR-M26TDiqDI-VRHsil6Oc63Mj1VddTkBw92aqtjv2rGsk99Oiud0oi_3bjEfarqKc0bLQQ4dmRnR3kbRee37hIyL2TpRBUudU9x_OaTFfRXacs7dxoRCtRC5zwuNmbXePz085dORpu0XlR3BhW" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-size: large;"><img alt="" data-original-height="399" data-original-width="278" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEimfOnIrowtOhBDOW5ehtc_jYzFKRpDENMyFY1H5wB96fR-M26TDiqDI-VRHsil6Oc63Mj1VddTkBw92aqtjv2rGsk99Oiud0oi_3bjEfarqKc0bLQQ4dmRnR3kbRee37hIyL2TpRBUudU9x_OaTFfRXacs7dxoRCtRC5zwuNmbXePz085dORpu0XlR3BhW=w278-h400" width="278" /></span></a></div><br /></div></span></div>
Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-63366374929859667392023-12-28T07:17:00.000-08:002023-12-29T03:03:00.840-08:0026 decembrie 2023: Două fenomene astronomice în aceeași seară: “Luna rece” și curcubeul lunar<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p></o:p></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: right;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 18.6667px;"><b>Cosmina Marcela OLTEAN</b></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: right;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 18.6667px;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJA8RNUR1lSjMoemxAm3vU-zEgzrL0Jfk1ah0Oy5Xlm4hP5oORwprCqly4kANTDYOMH5CqXeoUxBiUDw9Ig95erTdHHU7UPUwYxkF2ckNXDLmL0P9ZYnq-rx81_Vmok_jZVJa0F7k2ittC5bFo5cYSic87SovrBkIwHmmJHspXzW3i5xqTxkDW-kid62fL/s1948/curcubeu%20lunar3.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1948" data-original-width="1448" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJA8RNUR1lSjMoemxAm3vU-zEgzrL0Jfk1ah0Oy5Xlm4hP5oORwprCqly4kANTDYOMH5CqXeoUxBiUDw9Ig95erTdHHU7UPUwYxkF2ckNXDLmL0P9ZYnq-rx81_Vmok_jZVJa0F7k2ittC5bFo5cYSic87SovrBkIwHmmJHspXzW3i5xqTxkDW-kid62fL/w298-h400/curcubeu%20lunar3.jpg" width="298" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Încheiem anul cu două
fenomene astronomice spectaculoase, amblele întâlnite în aceeași seară de 26
decembrie, când luna plină, în condiții specifice, a produs un curcubeu lunar
spectaculos. Despre ultima lună plină a anului știam că se va numi “luna rece”
și că va coincide cu perioada Crăciunului.<br /> </span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>A doua seară de
Crăciun a fost însă nu numai una luminoasă, ci și colorată de un curcubeu lunar
superb, vizibil mai ales între orele 18-19, timp în care curcubeul a dispărut
și reapărut de câteva ori, în funcție de mișcarea masei norilor. Fenomenul
apare atunci când lumina trece prin cristalele de gheață din norii de la mare
altitudine. Curcubeele lunare se formează prin refracția luminii lunii și pot
fi văzute pe partea opusă a luminii lunii.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Se formează în
nopțile cu lună plină, când luna strălucește cel mai tare și depinde de o serie
de factori. Curcubeele lunare se formează relativ mai des decât le putem noi
observa, pentru că de cele mai multe ori acestea sunt insesizabile ochiului. Însă
curcubeul lunar din data de 26 decembrie a fost unul în care identificai cu
ușurință toate nuanțele spectrului. Culorile au fost foarte accentuate. Faptul
că a fost captat cu ușurință chiar și pe aparate foto neperformante dovedește
claritatea și intensitatea fenomenului.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Care sunt condițiile
optime apariției unui curcubeu lunar?<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Conform <a href="http://meteorologiaenred.com">meteorologiaenred.com</a>,
cei trei factori sunt umiditatea ridicată, lumina puternică a lunii și unghiul.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Umiditatea ambientală
ridicată. În general, primăvara și toamna, ploile sunt rare, iar presiunea
ridicată a aerului ajută la crearea băncilor de ceață densă și persistentă. La
contactul cu aceste mici picături suspendate, lumina lunii se refractă și se
sparge în diferite culori de-a lungul spectrului vizibil. Acest efect se
numește refracție.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Lumina lunii, suficient
de puternică. Pentru ca un curcubeu să se formeze și să fie surprins de
ochiul uman sau de cameră, acesta trebuie să fie în faza de lună plină, când
emite cea mai mare cantitate de lumină. De asemenea, cerul trebuie să fie
senin.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Unghiul de lumină
adecvat. Luna trebuie să fie foarte joasă, astfel încât lumina ei să
lovească ceața într-un unghi mai direct. Acest lucru se întâmplă de obicei la
amurg, intervalul de timp înainte de răsărit și după apus.</span></div><div style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgy-7HkNRTW_xCYAOefXQ01iyzED7KLR93HiE9-tcpT660GZ3-BC3Ac9gxH4zYGZ1Pzvpb5fIVaujO_uCpQlyKLF9PUB3yUsz2HjHctthKMiRY8lOmS4cgMg__6CSL23fulwEi02L0MGDuAHWmGDTUBM-CXpVIuh5oZ-z3PG74N5rPZAprzbF6BPXyD2Yjo/s2048/curcubeu%20lunar1.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1542" data-original-width="2048" height="301" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgy-7HkNRTW_xCYAOefXQ01iyzED7KLR93HiE9-tcpT660GZ3-BC3Ac9gxH4zYGZ1Pzvpb5fIVaujO_uCpQlyKLF9PUB3yUsz2HjHctthKMiRY8lOmS4cgMg__6CSL23fulwEi02L0MGDuAHWmGDTUBM-CXpVIuh5oZ-z3PG74N5rPZAprzbF6BPXyD2Yjo/w400-h301/curcubeu%20lunar1.jpg" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjReWdM6mkc-L4hdVy9Ld5dYx5Yi5C-bpp9CXayYk5YV2ZYXab31iGXAWQgEryhOCwqUQyjYGNEICOq0niy8ggKnwSpSIUXP4yaP_lwoSTGLB95O0m_TyTD531YxEzMWAukQXpIt9ZFfVtDL8CP-ou6ziZqjMaifcsN2bZEfMcG5tvwjMxUozV4xaqyz_pF/s2048/curcubeu%20lunar2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1542" data-original-width="2048" height="301" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjReWdM6mkc-L4hdVy9Ld5dYx5Yi5C-bpp9CXayYk5YV2ZYXab31iGXAWQgEryhOCwqUQyjYGNEICOq0niy8ggKnwSpSIUXP4yaP_lwoSTGLB95O0m_TyTD531YxEzMWAukQXpIt9ZFfVtDL8CP-ou6ziZqjMaifcsN2bZEfMcG5tvwjMxUozV4xaqyz_pF/w400-h301/curcubeu%20lunar2.jpg" width="400" /></a></div><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> </o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><div style="text-align: right;"><span style="font-size: 14pt;">Foto - <b>Cosmina M.
Oltean, Bogdan Urzică</b></span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><div style="text-align: right;"><span style="font-size: 14pt;">Locație -
Miecurea-Ciuc</span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> </o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p><br /></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Fotografiile noastre
au fost preluate de Antena3 CNN - <a href="https://www.antena3.ro/actualitate/inedit/curcubeu-circular-nocturn-al-doilea-fenomen-incredibil-cerul-romaniei-a-doua-zi-craciun-696313.html">https://www.antena3.ro/actualitate/inedit/curcubeu-circular-nocturn-al-doilea-fenomen-incredibil-cerul-romaniei-a-doua-zi-craciun-696313.html</a></span></div><p></p>
Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-31024996514589837032023-12-23T06:29:00.000-08:002023-12-23T22:19:16.447-08:00EMOȚII DE CRĂCIUN 2023. MNȚR: Calendarul OIȚA BÂRSANĂ 2024 și CASA DE-A CASA <p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"><span><span> </span></span><span><span> </span></span><span face="Verdana, sans-serif"> Calendarul pentru anul viitor: „<b>Oiță
bârsană</b>” și cartea apărută la Editura Martor a MNȚR, în 2023, „<b>Casa de-a casa</b>” le primesc în dar de Crăciun de la o </span></span><span style="font-family: verdana;">bună și statornică prietenă, doamna Carmen M.</span></span></div></div>
<div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif"> Calendarul
tematic despre oierit și transhumanță în România, „Oiță bârsană 2024”, este în
concordanță cu vestea bună că dosarul multinațional <b>Transhumanța,
strămutarea sezonieră a turmelor</b> a primit recunoașterea binemeritată la cea
de-a 18-a sesiune a Comitetului Interguvernamental pentru Salvagardarea
Patrimoniului Cultural Imaterial.<br /> </span><span face=""Verdana",sans-serif"><span> </span>Includerea transhumanței în contextul cultural al umanității, în UNESCO, subliniază
importanța și semnificația protejării și promovării moștenirii culturale
inestimabile a acestui obicei. </span></span></div>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> </span></p><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEja5MQN5nfjgvNxg2LRMh5MXgNqN_ZxrPG71M9XcYSBUUHlUMXWBvkBT0TSJyvyKSEr2N9TOem0Xk0H-Vbz4ydZ179D6fZB1R7MdVBGBTFpry8xtH-XWhwJKbs9AjLV8o_GpAAqWfeOUdR9LOxinokdYfeUP2Ssao7JtGjCv1cPgwIYf17HVnPP003Sdbpy/s4608/IMG_20231222_114639_BURST001_COVER.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><img border="0" data-original-height="4608" data-original-width="3456" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEja5MQN5nfjgvNxg2LRMh5MXgNqN_ZxrPG71M9XcYSBUUHlUMXWBvkBT0TSJyvyKSEr2N9TOem0Xk0H-Vbz4ydZ179D6fZB1R7MdVBGBTFpry8xtH-XWhwJKbs9AjLV8o_GpAAqWfeOUdR9LOxinokdYfeUP2Ssao7JtGjCv1cPgwIYf17HVnPP003Sdbpy/w300-h400/IMG_20231222_114639_BURST001_COVER.jpg" width="300" /></span></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhiP6DP4W09xHXgICnvrY6cskjL2gP3OTAVB9SFQFlX6br0VIo80-IJACHpiJhArLaK3_8t-92yY3vn9U6VekG1ZrMF7X7z4OymecWPQivF0mcFKUnaYHhKDjdtlotHjDx3_eYccskDPlrYjY8X8RRDdeIxRn50GiDq4FPGOh3k7DujFWIna-uZzqgngXL7" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><img alt="" data-original-height="1440" data-original-width="1080" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhiP6DP4W09xHXgICnvrY6cskjL2gP3OTAVB9SFQFlX6br0VIo80-IJACHpiJhArLaK3_8t-92yY3vn9U6VekG1ZrMF7X7z4OymecWPQivF0mcFKUnaYHhKDjdtlotHjDx3_eYccskDPlrYjY8X8RRDdeIxRn50GiDq4FPGOh3k7DujFWIna-uZzqgngXL7=w300-h400" width="300" /></span></a></div></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span> </span>La întrebarea „<i>Este păstoritul, în special cel transhumant, o ocupație de domeniul trecutului?</i>”, se răspunde prin cuvintele antropologului Vintilă Mihăilescu: „<i> Produs și creație a Modernității, tradițiile nu trebuie privite doar ca reminiscențe ale trecutului, ce trebuie conservate, ci ca și resurse ale viitorului, care trebuie promovate</i>.”</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span> Moto-ul ales ca argument pe pagina introductivă a calendarului justifică necesitatea perpetuării străvechii ocupații a oieritului:</span><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div></div><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><i>„Ce-i mai bun pe-acest pământ?</i></span></div></span></div></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><i>E mai bună oaia bună.</i></span></div></span></div></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><i>Că-ncălzește și-ndulcește</i></span></div></span></div></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><i>Și bine ne dăruiește:</i></span></div></span></div></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><i>La Sângeorz cu miel frumos,</i></span></div></span></div></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><i> La Ispas cu dulce caș.</i></span></div></span></div></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div style="text-align: justify;"><i>La Crăciun, cu lapte bun.”</i> (Folclor)</div></span></div></blockquote></blockquote><div style="text-align: right;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> <span><span> (Vorbe, verbe și proverbe: Carmen Mihalache)</span><span> </span></span></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjHjM8_T5Xd1_Y5Ra5w3nl65Y2iiGekYdayzbniiJ9gbN-TdAkANkFwmz7L_ZPGZDP_i2uMBGDSGsHHzdJwLtYbbVu1G7sUu0vsbJa03tksdlnBUNrL_uIdZsp3swBKlVDzYpCTm-dt7Uzk8zCPuWuLiPP3_KqXj5qUxH8yqoA62vxMjCF0PODkvB8BAYnn" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><img alt="" data-original-height="674" data-original-width="1300" height="303" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjHjM8_T5Xd1_Y5Ra5w3nl65Y2iiGekYdayzbniiJ9gbN-TdAkANkFwmz7L_ZPGZDP_i2uMBGDSGsHHzdJwLtYbbVu1G7sUu0vsbJa03tksdlnBUNrL_uIdZsp3swBKlVDzYpCTm-dt7Uzk8zCPuWuLiPP3_KqXj5qUxH8yqoA62vxMjCF0PODkvB8BAYnn=w582-h303" width="582" /></span></a></div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /><div style="text-align: justify;"><span> Prezentarea cărții „<b>Casa de-a casa</b>” se găsește accesând linkul următor:</span><br /></div></span><p></p><p><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> <a href="https://muzeultaranuluiroman.ro/show-item/casa-de-a-casa-exercitii-de-auto-etnografiere-in-pandemie/">https://muzeultaranuluiroman.ro/show-item/casa-de-a-casa-exercitii-de-auto-etnografiere-in-pandemie/</a></span></p><p style="text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">💕</span></p><p style="text-align: center;"><span style="font-family: verdana;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiQ3S2wzozbM2uJEKGA3s254le7SdYQSAa8Gog-SxZ6wehGaVt8IycR-mEJUvO2IDYL48VAJzBmgV0lW89YaR8P1B2_hKkNbkNJ47Z2klcNZM7zwm3mQj9c7eStRoAcAC3n8uHuzEImSoj45GR4na3H74UGlEz1nlhenI0UUMRqyzKjZYH8zvjAJI4fZN1P" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><img alt="" data-original-height="695" data-original-width="526" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiQ3S2wzozbM2uJEKGA3s254le7SdYQSAa8Gog-SxZ6wehGaVt8IycR-mEJUvO2IDYL48VAJzBmgV0lW89YaR8P1B2_hKkNbkNJ47Z2klcNZM7zwm3mQj9c7eStRoAcAC3n8uHuzEImSoj45GR4na3H74UGlEz1nlhenI0UUMRqyzKjZYH8zvjAJI4fZN1P=w485-h640" width="485" /></span></a></span></p><p style="text-align: center;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgDO-83ChPckvxPJElnvQFAnLnk-l-6XfqhdfLoy6IJViXV9-Sk5UDY87jYrNCwDPtFNXwFAPSw_QyWYgVR0PuYznkZQr-VDak-71Y-hToAJPBppfcGgr51j5C3AeN1n2fkNPH3K4DgX_E3hqFzC69q-LAtNZ4Blcf5iZtlV-XqPkyHyuvRb27G9TRjm5xv" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1440" data-original-width="1080" height="529" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgDO-83ChPckvxPJElnvQFAnLnk-l-6XfqhdfLoy6IJViXV9-Sk5UDY87jYrNCwDPtFNXwFAPSw_QyWYgVR0PuYznkZQr-VDak-71Y-hToAJPBppfcGgr51j5C3AeN1n2fkNPH3K4DgX_E3hqFzC69q-LAtNZ4Blcf5iZtlV-XqPkyHyuvRb27G9TRjm5xv=w397-h529" width="397" /></a></div><br /><br /><p></p><p style="text-align: center;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br /><br /><p></p><p><span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> </span></span></p>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-840507830745062122023-12-20T08:49:00.000-08:002024-01-11T23:05:34.502-08:00 Sărbătoarea Crăciunului și Bradul de Crăciun - Cosmina Marcela Oltean <div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: center;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"> <span> </span></span><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQrdkoA_pVzSHti_rZPLol8YYBQy6ibBQ7OejKJ5_YYOdgQ8Umdu1ErxGSXTMvxJhRq1HFUTREs00mgClbqCGLP1Qk3OpirnJ4RxKC8-_LtTW2T5NxrFVIp1hOD8JdYD5tgGcK71dH_YCVdD_a4CpnoTXw0J-oiS8ctbQbmscob5lT5mmuSP85LLqsFe5E/s950/Carol%20I%20si%20fam%20regala.png" style="font-family: verdana; font-size: large; font-weight: 700; letter-spacing: 0.333333px; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="950" data-original-width="650" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQrdkoA_pVzSHti_rZPLol8YYBQy6ibBQ7OejKJ5_YYOdgQ8Umdu1ErxGSXTMvxJhRq1HFUTREs00mgClbqCGLP1Qk3OpirnJ4RxKC8-_LtTW2T5NxrFVIp1hOD8JdYD5tgGcK71dH_YCVdD_a4CpnoTXw0J-oiS8ctbQbmscob5lT5mmuSP85LLqsFe5E/w274-h400/Carol%20I%20si%20fam%20regala.png" width="274" /></a></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; letter-spacing: 0.333333px;">Regele Carol I și familia regală</span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; letter-spacing: 0.333333px;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; font-family: verdana; font-size: medium; letter-spacing: 0.333333px;"><b><span> </span><span> </span><span> <span> </span><span> </span> </span>MOTO:</b></span></div></div><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><b>COLINDUL DE-AJUN!</b></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><b><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span>de Ionel Simota</b></span><span style="background-color: transparent; text-align: left;"> </span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><div style="text-align: left;"> </div><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><b>E cald în case și miroase-a brad,</b></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><b>A mere coapte și a cozonac,</b></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><b> A mâini făuritoare de colac,</b></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><span lang="FR"><b>Iar în colindători,
colinde ard…</b></span></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><span lang="FR"><o:p><b> </b></o:p></span></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><span lang="FR"><b>Peste ce-a fost
ninsorile s-au pus,</b></span></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><span lang="FR"><b>Copiii râd,
se-mpiedică-n cărare,</b></span></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><span lang="FR"><b>Și pentru noi, acum, în
fiecare,</b></span></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><b>E noaptea-n care s-a născut Iisus…</b></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><o:p><b> </b></o:p></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><span lang="FR"><b>E Sfânt Crăciunul, ni
se face dor</b></span></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><span lang="FR"><b>De cei ce nu-s, de cei
ce or să vină,</b></span></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><span lang="FR"><b>Aprindem în colaci
lumină</b></span></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><span lang="FR"><b>Și
busuioc așternem în pridvor…</b></span></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><o:p><b> </b></o:p></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><span lang="FR"><b>Apoi ne facem veghe
până-n zori</b></span></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><span lang="FR"><b>Și ne-șezăm cuminți la
sfânta masă,</b></span></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><span lang="FR"><b>Să fim aici, când Dumnezeu
prin casă</b></span></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><span lang="FR"><b>Va trece să ne-aducă
flori…</b></span></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: Dancing Script; font-size: x-large;"><span lang="FR"><o:p><b> </b></o:p></span></span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; font-size: x-large; letter-spacing: 0.333333px;"><div style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><b><span style="font-family: Dancing Script;"><span lang="FR">Dă, Doamne, pace, noi
nu vrem comori</span></span><span lang="FR" style="font-family: "inherit", serif;">!</span></b><span style="font-family: verdana; font-style: italic; letter-spacing: 0.333333px;"> </span></div></span></div></div></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><br /></div></div></blockquote></blockquote><div style="text-align: left;"> </div><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span><span style="color: #c27ba0; letter-spacing: 0.333333px;"></span></div></div><div style="margin-right: 0.1in; text-align: left;"><div style="text-align: center;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: large; text-align: justify;"> </span><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: large; text-align: justify;">1. </span><b style="color: red; font-family: verdana; font-size: large; text-align: justify;"><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.25pt;">Bradul și </span></b><b style="color: red; font-family: verdana; font-size: large; text-align: justify;"><span lang="RO" style="letter-spacing: 0.4pt; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: Roboto;">sărbătoarea Crăciunului în
spațiul rural</span></b></div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.25pt;"> </span></b></div></b><span style="letter-spacing: 0.4pt; mso-fareast-font-family: Roboto;"><div style="text-align: justify;"><span style="letter-spacing: 0.4pt;"><span> </span>“Cr</span><span lang="RO" style="letter-spacing: 0.4pt;">ăciun</span><span style="letter-spacing: 0.4pt;">”</span><span lang="RO" style="letter-spacing: 0.4pt;">, zeul solar de origine indo</span><span style="letter-spacing: 0.4pt;">-</span><span lang="RO" style="letter-spacing: 0.4pt;">europeană, era specific teritoriilor locuite de geto-daci, strămoșii
autohtoni ai românilor. Peste sărbătoarea dedicată zeului, creștinismul a
suprapus ulterior Nașterea Domnului. Sărbătoarea Crăciunului a fost adoptată și
integrată în comportamentul social (în case și în spațiul public) în moduri și
momente diferite din istorie, în funcție de țară și regiuni. Crăciunul sau Nașterea Domnului, așa cum toți știm, este sărbătoarea creștină celebrată la 25 decembrie (în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul iulian) în fiecare an, făcând parte din cele 12 sărbători domnești (praznice împărătești) ale Bisericilor bizantine.</span></div></span><span lang="RO" style="background: white; mso-ansi-language: RO; mso-fareast-font-family: "Segoe UI";"><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="background: transparent;"><span> </span>Data oficială a Crăciunului a fost stabilită prima oară pe 25 decembrie în
anul 336, la Roma, de către episcopul Papa Iuliu I. Conform tradiției,
împodobirea pomului de Crăciun trebuie să aibă loc în noaptea 24 spre 25
decembrie. </span><span lang="FR" style="background: transparent;">Bradul împodobit trebuie păstrat până la
Sfântul Ion, pe 7 ianuarie, pentru prosperitate.</span></div><o:p><div style="text-align: justify;"><span lang="FR" style="background: transparent;"><span> </span>Împodobitul bradului face parte din tradiţiile sărbătorilor de iarnă încă
de dinainte de Hristos. </span><span lang="RO" style="background: transparent;">S</span><span lang="FR" style="background: transparent;">ărbătoarea se numea <i>Saturnalia</i></span><span lang="RO" style="background: transparent;">, fiind marcată de romani la</span><span lang="FR" style="background: transparent;"> solstițiul</span><span lang="RO" style="background: transparent;"> de iarnă</span><span lang="FR" style="background: transparent;">, în onoarea lui Saturn,
zeul agriculturii. </span></div></o:p></span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><div style="text-align: justify;"><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.25pt;"><span> </span>Bradul este văzut ca un arbore sfânt pentru că
vârful său se îndreaptă </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.25pt;">către cer</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.25pt;">, iar ramurile </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.25pt;">îi </span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.25pt;">rămân
permanent verzi, făcând trimitere la viaţa veşnică.</span></div><o:p><div style="text-align: justify;"><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><span> </span>Bradul, dar și obiceiul cadourilor, au apărut în spațiul românesc abia în
urmă cu 15</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">7</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> de ani, datorită regelui
Carol I. </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">Consemnări de-a lungul timpului arată</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> că</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">,</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> mai ales la sat</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">,</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> oamenii aveau alte obiceiuri și preocupări, legate
în sprimul rând de aspectele religioase ale vieții, în preajma sărbătoririi
Crăciunului.</span></div></o:p></span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><div style="text-align: justify;"><span> </span>Săptămâna de dinaintea Crăciunului era marcată de o muncă susținută pentru
a pregăti gospodăria de sărbătoare. Cealaltă preopcuparea era legată de
curățenia spirituală a fiecăruia. </div><o:p><div style="text-align: justify;"><strong><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-weight: normal;"><span> </span>“Sărbătoarea încărcată de tradiţii şi simboluri este
însoţită de mireasma proaspătă a cetinei de conifere, bradul devenind cel mai
important pom în ritualul de Crăciun</span></strong><strong><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-weight: normal;">. </span></strong><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">Legenda spune că, odinioară,
toţi copacii îşi păstrau frunzele la venirea iernii. Dintre aceştia, numai
bradul a rămas, până în prezent, verde la venirea anotimpului rece.”<strong><span style="font-weight: normal;"> - prof.univ. Constantin Milică (Universitatea de
Ştiințe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV), Iași) - <i>ziarulmetropolis.ro </i></span></strong></span></div></o:p></span><div style="text-align: justify;"><strong style="font-weight: bold;"><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-weight: normal;"><span> </span>Cândva, în unele sate exista</span></strong><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.25pt;"> “<i>obiceiul butucului de Crăciun, azi dispărut, dar
atestat încă de la romani, care presupunea că un trunchi de brad tăiat
(jertfit) era ars pe vatră în noaptea de 24 spre 25 decembrie, pentru a
simboliza moartea şi renaşterea divinităţii. </i></span><i><a href="http://www.rador.ro/wp-content/uploads/2019/12/Revista-Radio-num%C4%83ri-de-Cr%C4%83ciun-1933.jpg" target="https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/istorie-filozofie-psihologie/_blank"></a><span style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.25pt;">Un
alt obicei moştenit de pe vremea dacilor era cultul pentru brad, pe care îl mai
găsim şi astăzi în unele zone ale ţării. Bradul era tăiat la nuntă sau la
înmormântare.</span><span style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> </span></i><span style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><i>Ritualurile legate de serbările Crăciunului diferă, de la o
zonă la alta, în funcţie de tradiţiile moştenite din generaţie în generaţie</i>”,
mai nota </span><strong style="font-weight: bold;"><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-weight: normal;">prof.univ. Constantin
Milică (</span></strong><strong><span style="font-weight: normal;"><i>ziarulmetropolis.ro ).</i></span></strong></div></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><div style="text-align: justify;"><span> </span>Bradul se încărca cu mere, nuci, dulciuri, apoi și cu figurine, jucării,
conuri aurite, globuri din sticlă, beteală, panglici colorate și ghirlande.</div></span><strong><div style="text-align: justify;"><strong><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><br /></span></strong></div><div style="text-align: justify;"><strong><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><span> </span>Prezent în toate momentele vieţii</span></strong></div></strong><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><div style="text-align: justify;"><span> </span>Bradul era inclus în toate evenimentele importante ale vieţii, de la
naştere până la moarte.</div></span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><div style="text-align: justify;"><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><span> </span>“<i>Într-un obicei tradiţional, copilul primea, la naştere, un brad adus din
pădure, care se sădea în gr</i></span><i><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">ădină</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">. Din acel moment, bradul devenea protector al micuţului şi îl apăra de
rele în cursul vieţii. La nuntă exista obiceiul decorării unui brad cu fructe
şi hârtii colorate.</span></i></div></span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><div style="text-align: justify;"><i><span> </span>La moartea unui tânăr necăsătorit se mai păstrează şi astăzi ritualul
împodobirii unui brad, care se pune pe mormânt, pentru a trece împreună în
lumea de apoi.</i></div></span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><div style="text-align: justify;"><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><i><span> </span>Un alt obicei, des întâlnit, consta în punerea unor ramuri de brad la coama
casei în construcţie sau la hamurile cailor şi la căruţele care transportau
lemnul</i>” - </span><strong><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-weight: normal;">Constantin Milică (<i>ziarulmetropolis.ro</i>)</span></strong><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> Chiar şi sădit într-o livadă,
avea rol de a asigura roade bogate la final de an.</span></div></span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><div style="text-align: justify;"><span> </span>De asemenea, în arta decorativă populară, motivul bradului este printre
cele mai întâlnite, unul dintre simbolurile favorite. În țesături, cusături,
broderii, în pictura vaselor ceramice și în sculptura diferitelor tipuri de
obiecte.</div><o:p><div style="text-align: justify;">- - -</div></o:p></span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><span> </span>Materialul ilustrativ e alcătuit din fotografii culse anul acesta în cadrul
proiectului MNCR - </span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">“</span><span lang="IT">Fotografia etnografică de familie – mărturie vizuală a civilizației
tradiționale</span><span lang="FR">”</span><span lang="RO"> (echipa Florina Bănică, Cosmina M.
Oltean)</span></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjUR-QKphyGOKdHZttJpt5X4B7QAGdpmbXqvtgwBlvjT4H95mDPsE3-nGdE5CQFwkVxRGfnW6TAXihrWxevGkbB937gimEObx40zyG3dMdAqRNw-BBBPNreDake9EhXIfo4EnRFBhzpCo_RBzuRvdu80IMG8pVeBIQj4ujysiamDOVu1iG-8XMvJ68hcAPZ/s2040/UB2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2040" data-original-width="1420" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjUR-QKphyGOKdHZttJpt5X4B7QAGdpmbXqvtgwBlvjT4H95mDPsE3-nGdE5CQFwkVxRGfnW6TAXihrWxevGkbB937gimEObx40zyG3dMdAqRNw-BBBPNreDake9EhXIfo4EnRFBhzpCo_RBzuRvdu80IMG8pVeBIQj4ujysiamDOVu1iG-8XMvJ68hcAPZ/w279-h400/UB2.jpg" width="279" /></a></div><div style="text-align: center;"><span lang="FR"> Fotografie de familie din comuna
Subcetate, Harghita, datat</span><span lang="RO">ă </span><span lang="FR">“</span><span lang="RO">A doua zi de Crăciun, 1964</span><span lang="FR">”</span></div><div style="text-align: center;"><span lang="FR"><br /></span></div></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhYOItY45ZpOnhu0jAd-WDaOA3VdGXayFx-jVa9KjwpLSNlU6eXf9anD3FNpAu4wu_aT3951ZvadDTRyQUbAdc1iH_Uu7qHtI9POMIp-_0watzwAn7Dc4ViHjx_E3OB1iND08uWAkNPbVi3ZMVHFM7FlpzwvMod_p7rBFsKSw5grUBDQunVA3D09YksTMB4/s2132/UB9.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2132" data-original-width="1480" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhYOItY45ZpOnhu0jAd-WDaOA3VdGXayFx-jVa9KjwpLSNlU6eXf9anD3FNpAu4wu_aT3951ZvadDTRyQUbAdc1iH_Uu7qHtI9POMIp-_0watzwAn7Dc4ViHjx_E3OB1iND08uWAkNPbVi3ZMVHFM7FlpzwvMod_p7rBFsKSw5grUBDQunVA3D09YksTMB4/w278-h400/UB9.jpg" width="278" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span lang="FR" style="text-align: justify;">Fotografie </span><span lang="RO" style="text-align: justify;">de Crăciun, 1970, în </span><span lang="FR" style="text-align: justify;">Bal</span><span lang="RO" style="text-align: justify;">ș, județul Olt</span></div></div><o:p><div style="text-align: justify;"><span lang="RO"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7de1uK9f7QQ3_nj9CBY8FWU1_oOC6oOcPq8zgWS27vZMoPCeMQAAsWVBFwdYDxz7E-dpe3tDBcFeE13Bay5Q0C1sRYTkssRhPASDO07pS5S-p5225tOykDFQiSh-_QvwNBWJ-Azl5wfZBqYwz7wuwCceLlgmOpvG_H3I9yN8Ei08sNZk-82ox0KxV_Qi4/s1968/UB19.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1408" data-original-width="1968" height="286" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7de1uK9f7QQ3_nj9CBY8FWU1_oOC6oOcPq8zgWS27vZMoPCeMQAAsWVBFwdYDxz7E-dpe3tDBcFeE13Bay5Q0C1sRYTkssRhPASDO07pS5S-p5225tOykDFQiSh-_QvwNBWJ-Azl5wfZBqYwz7wuwCceLlgmOpvG_H3I9yN8Ei08sNZk-82ox0KxV_Qi4/w400-h286/UB19.jpg" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span lang="FR" style="text-align: justify;">Fotografie </span><span lang="RO" style="text-align: justify;">de Crăciun, Subcetate 1960</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span lang="RO" style="text-align: justify;"><br /></span></div></div></o:p></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhK0pBV_tWGx1gksggYt3KjIfDfrFmt6akLMqIlBeVQ353Q-javoYeVGQwLZ171jdg407r50uf-3fmygBW3l7w68K2S6ieEFRVByULkZQUeZUJ5AfR8UTum6ds1-7TGqMTGDH9HTxPJIbg0BHiE9FH9Yx9TezlEvRaFJwhtzmQJ2PhTe0Vb6dv6x-11tgl9/s2024/UB28.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2024" data-original-width="1460" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhK0pBV_tWGx1gksggYt3KjIfDfrFmt6akLMqIlBeVQ353Q-javoYeVGQwLZ171jdg407r50uf-3fmygBW3l7w68K2S6ieEFRVByULkZQUeZUJ5AfR8UTum6ds1-7TGqMTGDH9HTxPJIbg0BHiE9FH9Yx9TezlEvRaFJwhtzmQJ2PhTe0Vb6dv6x-11tgl9/w289-h400/UB28.jpg" width="289" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span lang="FR" style="text-align: justify;">Fotografie de familie din comuna Subcetate,
Harghita, datat</span><span lang="RO" style="text-align: justify;">ă </span><span lang="FR" style="text-align: justify;">“</span><span lang="RO" style="text-align: justify;">A doua zi de Crăciun, 1964</span><span lang="FR" style="text-align: justify;">”</span></div></div></span><b><div style="text-align: right;"><br /></div></b><i><div style="text-align: right;"><i><span lang="RO" style="letter-spacing: 0.4pt;">(surse:
Ioan Godea - Dicționar etnologic român;</span></i></div></i><i><div style="text-align: right;"><i><span lang="RO" style="letter-spacing: 0.4pt;">radioromaniacultural.ro,
timpul.md,</span></i></div></i><i><div style="text-align: right;"><i><span lang="RO" style="letter-spacing: 0.4pt;">ziarullumina.ro, ziarulmetropolis.ro)</span></i></div></i><div style="font-weight: bold; text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.25pt;"><span style="color: red;"><span> </span></span></span></b></div><div style="font-weight: bold; text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.25pt;"><span style="color: red;"><span> </span>2. Primul brad de
Crăciun din România și primele baluri de Anul Nou</span></span></b></div><div style="font-weight: bold; text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.25pt;"><span style="color: red;"><br /></span></span></b></div><div style="font-weight: bold; text-align: justify;"><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-weight: 400;"><span> </span>Tradiția bradului de Crăciun, veche </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-weight: 400;">de vreo</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-weight: 400;"> 500 de ani în Europa, a fost adusă în România de </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-weight: 400;">către </span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-weight: 400;">Regele Carol I</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-weight: 400;">, în urmă cu mai bine de 150 de ani.</span></div><div style="text-align: center;"><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.25pt;"><div class="separator" style="clear: both; font-weight: bold; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQrdkoA_pVzSHti_rZPLol8YYBQy6ibBQ7OejKJ5_YYOdgQ8Umdu1ErxGSXTMvxJhRq1HFUTREs00mgClbqCGLP1Qk3OpirnJ4RxKC8-_LtTW2T5NxrFVIp1hOD8JdYD5tgGcK71dH_YCVdD_a4CpnoTXw0J-oiS8ctbQbmscob5lT5mmuSP85LLqsFe5E/s950/Carol%20I%20si%20fam%20regala.png" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="950" data-original-width="650" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiQrdkoA_pVzSHti_rZPLol8YYBQy6ibBQ7OejKJ5_YYOdgQ8Umdu1ErxGSXTMvxJhRq1HFUTREs00mgClbqCGLP1Qk3OpirnJ4RxKC8-_LtTW2T5NxrFVIp1hOD8JdYD5tgGcK71dH_YCVdD_a4CpnoTXw0J-oiS8ctbQbmscob5lT5mmuSP85LLqsFe5E/w274-h400/Carol%20I%20si%20fam%20regala.png" width="274" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">Regele Carol I și familia regală</div><span style="color: red; font-weight: bold;"><br /></span></span></div><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> <span> </span>Mulți nobili au preluat apoi obiceiul. La fel ca toți cei care aveau
privilegiul de a călători în alte țări, unde au putut să observe acest obicei.
Astfel, </span><span lang="FR" style="letter-spacing: 0.4pt;">bradul de Crăciun a devenit<em> o tradiție</em> întâi
printre familiile bogate. Cu timpul, a fost preluat de toate clasele sociale și
a fost adus și în spațiul public.</span></div></span><span lang="FR" style="letter-spacing: 0.4pt; mso-ansi-language: FR; mso-fareast-font-family: Roboto;"><div style="text-align: justify;"><span lang="RO"><span> </span>Dar cât de departe în timp putem plasa
începutul tradiției împodobirii bradului? </span><span lang="RO" style="letter-spacing: 0.4pt;">Știm că prima atestare documentară a unui brad de Crăciun apare în orașele
Tallinn din Estonia (în 1441) și Riga din Letonia (în 1510). Ulterior, tradiția a intrat și în cultura altor popoare. </span><span lang="RO" style="letter-spacing: 0.4pt;">În piața din Riga există o plăcuță gravată cu nota “<strong>Primul
brad de Anul Nou</strong><i> în Riga în 1510</i>”.</span></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="letter-spacing: 0.4pt;"><span> În 1605 a fost înălțat primul brad de Crăciun într-un spațiu public: piața Strasbourg, fiind împodobit cu mere roșii. Demult, exista și obiceiul bradului atârnat de tavan, cu vârful în jos, asemeni unui candelabru.</span></span></div><div style="text-align: justify;"><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.4pt;"><span> </span>În anul 1866, în Palatul Regal de pe
Calea Victoriei din București </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.4pt;">se </span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.4pt;">împodob</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.4pt;">ea</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.4pt;"> primul brad de Crăciun din
România.</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.4pt;"> Obiceiul împodobirii bradului era
așadar un obicei al nobilimii. Bradul se decora cu fructe, dulciuri, ormanente
din hârtie și eventual beteală din argint, de creație germană. De altfel, l</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.4pt;">a mijlocul secolului al
XVI-lea</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.4pt;">,</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.4pt;"> apar</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.4pt;"> </span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.4pt;">în Germania primele târguri
specializate în vânzarea de cadouri </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.4pt;">și ornamente </span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.4pt;">pentru </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.4pt;">bradul de </span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; letter-spacing: 0.4pt;">Crăciun.</span></div></span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><span> </span>Ca alternativă la lumânările folosite
până atunci pentru iluminare, </span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">Edward Johnson</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">, asociatul lui Thomas Edison,</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> inventează </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">în 1882 </span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">prima instalație </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">cu beculețe colorate, cu care își decorează </span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">brad</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">ul, atrăgând atenția comunității din New
York</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">.</span></div><div style="text-align: justify;"><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><br /></span></div><div style="text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUl32FVbIZ3MqXlv2F-lBKLXbeyapU2BGxh6UnK_IHppn_ShyphenhyphenL8vJSZCb4qw0R4BmVJ-vDUO4EmklehzXIgebPZmwatuAPwo0KscybjhHT4-SuxCRVMJ2-g3LbEMJdzDS8y_tseXKoqSnxCTi8IzU_5cu_Gw6CmeU41YD6DmOa1YmXLVgXl2pdwgD1tHvE/s1054/HULTON%20ARCHIVE,%20GETTY%20IMAGES.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1054" data-original-width="825" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUl32FVbIZ3MqXlv2F-lBKLXbeyapU2BGxh6UnK_IHppn_ShyphenhyphenL8vJSZCb4qw0R4BmVJ-vDUO4EmklehzXIgebPZmwatuAPwo0KscybjhHT4-SuxCRVMJ2-g3LbEMJdzDS8y_tseXKoqSnxCTi8IzU_5cu_Gw6CmeU41YD6DmOa1YmXLVgXl2pdwgD1tHvE/w313-h400/HULTON%20ARCHIVE,%20GETTY%20IMAGES.jpg" width="313" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYhh9nzySfjntid9NlQSGhei_biEYwJE_wjiIfS9LurlzDQmJkUtab52Vs3eExIR-7WPIbjQRHvs-5fThicI0bHoQ3KHunHX-IVrjddVVopPk1U8mYL19MiRg2vPzXxZ1FZwsU4JqRT5BmvxJtJ68LPKlyPQN0WQQTJV3Ivj-MOX9j_i10ZLJKFWHvdrRd/s773/litograf.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="423" data-original-width="773" height="219" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiYhh9nzySfjntid9NlQSGhei_biEYwJE_wjiIfS9LurlzDQmJkUtab52Vs3eExIR-7WPIbjQRHvs-5fThicI0bHoQ3KHunHX-IVrjddVVopPk1U8mYL19MiRg2vPzXxZ1FZwsU4JqRT5BmvxJtJ68LPKlyPQN0WQQTJV3Ivj-MOX9j_i10ZLJKFWHvdrRd/w400-h219/litograf.jpg" width="400" /></a></div>litografie cu brad de Crăciun</div><div style="text-align: center;"><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBxgHiAN7RAnptaSI6WKIYTYU9TydBcPhXpA942fRndUpMbZxjkFrhoR5UKNlL6E-vtCMl_uDvzlSEzI_0iuVxy5F3pRCMK8l9iqrdKq9M2rf4VoxETFLFo7WiBIcnPdZJkRZ38fZuTfYbvCMtqny6wQmgb4QW01NaKg7_D7K9rmWn_KfBbGgzlQMho9e7/s815/litografie%20cu%20brad.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="500" data-original-width="815" height="245" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBxgHiAN7RAnptaSI6WKIYTYU9TydBcPhXpA942fRndUpMbZxjkFrhoR5UKNlL6E-vtCMl_uDvzlSEzI_0iuVxy5F3pRCMK8l9iqrdKq9M2rf4VoxETFLFo7WiBIcnPdZJkRZ38fZuTfYbvCMtqny6wQmgb4QW01NaKg7_D7K9rmWn_KfBbGgzlQMho9e7/w400-h245/litografie%20cu%20brad.jpg" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjS_IWPz8pi5bVgqaYO0p-8vezj0x9Oclo5gSRV8BqWs4zTkDfRDVCsSbE2a66KDq3sIR51WqeXmejJTU1I0TT4Uf41-lUuNoRHlvOxOcfIEZRY7ChMRe17dqM6CF2Bs2sritWyIN2UqPUIt7UMEw-9g55tyQYhpmwXdOoOm-rOzLAmQdLwHlqrsV_ZjdBx/s786/primnul%20brad%20cu%20instalatie%201882-edward-h-johnson.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="786" data-original-width="640" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjS_IWPz8pi5bVgqaYO0p-8vezj0x9Oclo5gSRV8BqWs4zTkDfRDVCsSbE2a66KDq3sIR51WqeXmejJTU1I0TT4Uf41-lUuNoRHlvOxOcfIEZRY7ChMRe17dqM6CF2Bs2sritWyIN2UqPUIt7UMEw-9g55tyQYhpmwXdOoOm-rOzLAmQdLwHlqrsV_ZjdBx/w326-h400/primnul%20brad%20cu%20instalatie%201882-edward-h-johnson.jpg" width="326" /></a></div>1882, Primul brad cu instalație electrică<br /></div><div style="text-align: center;"><br /></div><o:p><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><span> </span>Balul de Anul nou</span></b></div></o:p></span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><div style="text-align: justify;"><span> </span>Tot sub domnia regelui Carol, primul bal
al anului începe să se dea în noaptea de Anul Nou. Și nu era un bal select,
pentru că regele îi invita mereu și pe slujitorii și furnizorii Curţii.</div></span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><div style="text-align: justify;"><span> </span>Însă la balul de 1 ianuarie participau
doar membrii guvernului, reprezentanţi ai statelor străine și ofiţeri ai
garnizoanei, protocolul fiind asemeni celui de la palatul din Berlin.
Activitățile principale erau dansul şi jocul de cărţi. Regele se întreţinea
invitaţii de seamă, iar regina cu soțiile și fiicele lor.</div></span><b><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><br /></span></b></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><span> </span>Câteva curiozități asociate Crăciunului</span></b></div></b><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><div style="text-align: justify;"><span> </span>Se pare că prima felicitare de Crăciun
din lume a fost tipărită în 1846, la Londra, iar celebrul costum roșu al lui
Moș Crăciun a fost creat de caricaturistul Thomas Nast, în 1860.</div></span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><div style="text-align: justify;"><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><span> </span>În</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> </span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">Canada există o adresă oficială a lui Moș Crăciun, unde </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">copiii trimit</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> scrisori</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">le</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">. Adres</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">a</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> apărea oficial în 1983, după ce </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">ani la rând</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> poșta locală </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">a primit mii de </span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">scrisori </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">adresate </span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">Moșului, iar angajații oficiului </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">au deprins obiceiul de a </span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">răspunde în numele Moșului, </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">spre bucuria celor</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> mici</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">.</span></div></span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><span> </span>Acadelele în formă de baston, cu alb și
roșu, au apărut în secolul XIX, ideea aparținând unui </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">cofetar din statul Indiana (SUA).</span></div><o:p><div style="text-align: justify;"><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><span> </span>Din
anul 1930 se răspândește</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> </span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">obiceiul brazi</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">lor</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> de
mari dimensiuni</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">, </span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">împodobiți
</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">și</span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> amplasați în locuri
publice.</span></div></o:p></span><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><span> </span>Bradul
din </span><span style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">Rockefeller Center </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">New York </span><span style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">a</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> fost împodobit prima dată în 1931 și are în general
aproximativ 30 </span><span style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">m înălţime. În zilele
noastre, bradul din centrul New York-ului este decorat cu peste 30.000 de
beculeţe şi o stea Swarowski.</span></div><o:p><div style="text-align: justify;"><span style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><span> </span>În Finlanda şi Suedia, cele 12 zile dinaintea Crăciunului sunt zilele
păcii şi ale dreptăţii. D</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">in acest motiv, infracțiunile
săvârșite în</span><span style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> această perioadă </span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">se </span><span style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">pedeps</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">esc</span><span style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">
mai aspru decât în</span><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"> restul anului</span><span style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;">.</span></div></o:p></span><span style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial;"><div style="text-align: justify;"><br /></div><o:p><div style="text-align: right;"><i><span lang="RO" style="letter-spacing: 0.4pt;">(surse - radioromaniacultural.ro, timpul.md)</span></i></div></o:p></span><div style="font-weight: bold; text-align: justify;">----------------------------------------------------------------------</div><div style="font-weight: bold; text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/12/magia-craciunului-traita-simplu-si.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/12/magia-craciunului-traita-simplu-si.html</a></b></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_Z_3KyerlkcHDhzFuug98fE-zBOfEKbGX0fB_4oqD5zBhkW_ZtX5lSGLOt-WVg2nxxlFs7I7FhpwLPzcJgw-MQfdul2QPzVeh2TPtOrmEiG5g_z_5plndBMtrBUPa3P6ZMeCb20fQdkRu9LptPnvvFxo4zTrJgqMgLI-WNcwmjMxe4C7FT6OfQuZAOd4-/s1825/1957%20revelion.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1128" data-original-width="1825" height="361" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg_Z_3KyerlkcHDhzFuug98fE-zBOfEKbGX0fB_4oqD5zBhkW_ZtX5lSGLOt-WVg2nxxlFs7I7FhpwLPzcJgw-MQfdul2QPzVeh2TPtOrmEiG5g_z_5plndBMtrBUPa3P6ZMeCb20fQdkRu9LptPnvvFxo4zTrJgqMgLI-WNcwmjMxe4C7FT6OfQuZAOd4-/w582-h361/1957%20revelion.jpg" width="582" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">La balul de Revelion 1957-1958, organizat pentru profesori si elevii de liceu în sala de sport a Liceului din Subcetate</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">Director Alexandru Conțiu</div><br /><div style="text-align: justify;"><br /></div></span></div>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-46054421608209139852023-12-20T03:17:00.000-08:002023-12-20T03:17:56.541-08:00Dr. Nicolae Bucur, IMAGOLOGIE. Fotografia din spaţiul real în cel virtual. Cu fotografia din spațiul virtual în cel real<p><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify;"> <b><span style="color: red;"> 1. </span></b></span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify;"><b><span style="color: red;">Fotografia din spaţiul
real în cel virtual</span></b></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Lucian</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">
</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Ionică, <i>Imaginea vizuală</i></span><i><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">-</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span></i><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"><i>Aspecte teoretice</i>, Ed. Marinescu, Timişoara,
2000</span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: center;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMF6oA2bJDGAtIHnNQ3PlmWNpz3ytP2ChpmOPEcma-tesyagenfOABvRTzFcJvwt9WwhP1m7JYwqzf7jkIDnEb4fR9YjnCtXmJeeDphcK3GrSKfb6Mx8MXKCNeXH1FuUyxHXvvHSO6M76-O_laHXjGiigJ3MdXx4LnL27smrh8Uxe4KRsGdrS8UOtrkaju/s4624/Vizeses.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="4624" data-original-width="2604" height="569" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMF6oA2bJDGAtIHnNQ3PlmWNpz3ytP2ChpmOPEcma-tesyagenfOABvRTzFcJvwt9WwhP1m7JYwqzf7jkIDnEb4fR9YjnCtXmJeeDphcK3GrSKfb6Mx8MXKCNeXH1FuUyxHXvvHSO6M76-O_laHXjGiigJ3MdXx4LnL27smrh8Uxe4KRsGdrS8UOtrkaju/w320-h569/Vizeses.jpg" width="320" /></a></div><br /><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"><br /></span><p></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><b>Imagologie</b> – Rădăcinile<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Imago<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>şi<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Icono au fost deja<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>„adjudecate” de alte noţiuni.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;">Imagologia trimite la două accepţiuni:<o:p></o:p></span></p>
<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;">1. – studiul reprezentărilor pe care
popoarele sau comunităţile şi le fac despre ele însele sau despe alte popoare
sau comunităţi, şi apoi, (2) parte a comparisticii literare ce studiază
calităţile atribuite unei literaturi de către comentatori situaţi în afara
ei.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>(Dyserinek, 1986, p.205).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Iconografia desemnează disciplina care
studiază şi descrie operele de artă plastică. </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Iconologia este disciplina care studiază
atributele caracteristice ale zeităţilor unei mitologii, sau mai general,
reprezintă studiul elementelor simbolice din reprezentările vizuale ( A se
vedea Panofsky, 1980, p.57 ). </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"><span> </span>Este imaginea doar un instrument auxiliar al
cunoaşterii sau este ceva mai mult, să zicem o formă distinctă a ei ?</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"><span> <span> </span></span>Care ar fi temeiurile care ar îngădui să se
vorbească despre cunoaştere prin imagine. Care ar fi slăbiciunile şi limitele
ei ? Ce ar trebui să se înţeleagă printr-un asemenea concept ?</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"><span> </span>Imagini artistice</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">-</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Imagini
tehnice utilitare</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">></span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Între cele două e greu să se facă
departajare.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">În privinţa unei imagini
vizuale se pot spune două lucruri distincte: dacă intenţia, respectiv
finalitatea, autorului ei a fost sau nu de natură artistică şi, al doilea,
dacă, indiferent de finalitatea ei, imaginea are sau nu valoare estetică.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Astfel se constată, pe de o
parte, că există imagini tehnic – utilitare care sunt frumoase şi pot fi
contemplate estetic, iar pe de altă parte, imagini ce s-ar fi dorit opere de
artă, dar care constituie lamentabile eşecuri, precum cele subsumabile noţiunii
de kitsch.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"><span> </span>Astăzi omul este asaltat din toate părţile
prin ochi, prin semne prescurtate, care cer o interpretare rapidă. Oamenii comunică
între ei prin privire. Cunoaşterea imaginilor, a originii, a legilor lor este </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">una din cheile timpului nostru</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">( Pierre Francastel, 1972, p.66).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"><span> </span>Să reţinem că de-a lungul istoriei ( şi preistoriei)
imaginea vizuală a fost prezentă </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">constant, cu valoare religioasă, artistică şi
tehnică. Picturiile cu subiecte biblice au avut, printe altele, rol didactic,
iar chipul împăraţilor romani de pe monedele emise de ei au jucat, de multe
ori, un rol politic – monezile constituind unul dintre primele mijloace de
comunicare în masă.</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"><span> </span>Reconsiderarea valenţelor cognitive şi
comunicaţionale pe care le are imaginea vizuală nu se face în detrimentul cuvântului,
ci doar în sensul complementarităţii lor.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Pentru a fiinţa, imaginea are nevoie de
un suport, de o materie pe sau în care se produce, dar de care se deosebeşte.
Pictorii nu imită</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Ideea ( abstracţiile),
ci obiectele</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">confecţionate de om –
limitare ce vine în contradicţie cu posibilitatea. Pictura imită lucrurile „ În
felul în care sunt, sau în felul în care ele par ?” ; „Este o imitaţie a
adevărului, sau a unei iluzii ?”</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"><span> </span>Platon arată că imaginea nu poate surprinde decât aparenta lucrului.</span></div>
<p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span style="color: red;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><span style="mso-spacerun: yes;"> 2. </span><o:p></o:p></span><span style="font-size: 18.6667px; text-align: left;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif;">Cu fotografia din spațiul virtual în cel real</span></span></span></b></p><p class="MsoNormal" style="text-align: center;"><b><span style="color: red;"><span style="font-size: 18.6667px; text-align: left;"></span></span></b></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><b><span style="color: red;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjx6ACGGYuHe_esaRPZB-1g9KD_HzpyQ4_Rk5YtpkZKlVo2GYipsECvYfaLnYOk2_YlpAOl-67CRKGMy4UyHNZv-BVaMxsa3609s9yYNIrAzDyUWAm_XdvDonMVY0fMr4-UdxL7s4I3heicf6-1w8hDVJMuqE9JQqwVYs2enCF9-fcJoFmPyXJJPDBc8yhf/s4624/Vizeses%202.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2604" data-original-width="4624" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjx6ACGGYuHe_esaRPZB-1g9KD_HzpyQ4_Rk5YtpkZKlVo2GYipsECvYfaLnYOk2_YlpAOl-67CRKGMy4UyHNZv-BVaMxsa3609s9yYNIrAzDyUWAm_XdvDonMVY0fMr4-UdxL7s4I3heicf6-1w8hDVJMuqE9JQqwVYs2enCF9-fcJoFmPyXJJPDBc8yhf/w400-h225/Vizeses%202.jpg" width="400" /></a></span></b></div><b><span style="color: red;"><br /></span></b><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Simbolurile au rolul de a face tangibile entităţile impalpabile.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Gândurile omului se ridică la înălţime şi trece dincolo de aparenţă, în
lumea lucrurilor subtile şi fără formă. Pentru asta a fost născocită icoana, ea
„scoate la iveală şi arată ceea ce este ascuns” ( Damaschin, 1937, p113).</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Damaschin distinge şase feluri de icoane:</span></div>
<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><span> </span>Cea naturală ( p.113)</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"><span> </span>Al doilea gen al icoanelor „ este gândirea, care
există în Dumnezeu, despre lucrurile de veci, care este totdeauna acelaşi” (
p.114). Idee platonică! </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Omul ca icoană a lui Dumnezeu, fiind făcut „după
chipul şi asemănarea” sa.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"><span> </span>Genul de icoane – cele prin care se atribuie forme,
figuri şi chipuri celor nevăzute</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">şi
necorporale. Este singura cale de care se poate sluji mintea „slabă” a
omului.Această atribuire este limitată, chiar interzisă în privinţa Divinului (p.109). </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Acest fel de icoană cuprinde pe acelea „ care
înfăţişează şi schiţează mai dinainte cele viitoare” ( p.116).</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"><span> </span>Genul acesta este acel care are drept scop
amintirea faptelor trecute. </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">„ Nu mă închin icoanei ca lui Dumnezeu, ci
prin icoană şi prin sfinţi aduc închinăciune şi cinste lui Dumnezeu” </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">(p.119). Imaginea are un rol mediator, ea
uneşte sufletul omului cu tărâmul transcendent.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Noţiunea de icoană cuprinde în extensiunea ei trei lucruri distincte:
naraţiunea pilduitoare, imaginea plastic figurativă şi obiectul cu valoare
simbolică.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Pentru Damaschin, icoana este, în acelaşi timp şi în mod egal, fără
deosebire, </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">şi
pictură, şi legendă şi obiect simbol.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Mircea Eliade foloseşte grupul de noţiuni: simbol, mit, imagine, ce se
suprapun.</span></div>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><span style="mso-spacerun: yes;">
</span>Imagine, comunicare, cunoaştere</span></p>
<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><span style="mso-spacerun: yes;">
</span>Oamenii au la dispoziţie pentru a se înţelege, indiferent de limba pe
care o folosesc, raţiunea. Este o pierdere imensă să renunţe la raţiune, fie şi
numai într-o discuţie, să recazi în animalitate.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Fotografiile de factură jurnalistică sunt în primul rând documente,
rostul lor este să arate când şi unde s-a petrecut un lucru important. Aceste
imagini de presă oferă şi o viziune asupra lumii, exprimate prin simboluri
care, în câteva cazuri, au marcat o generaţie. Forţa lor vine, probabil din
caracterul autentic, neregizat, nepremeditat. Există o sinceritate a faptelor
şi situaţiilor, care permite unei idei să-şi găsească astfel calea spre a ieşi
la lumină. Aceste imagini devin simboluri şi în sensul pe care îl dădea Jung
acestui cuvânt, drept cea mai deplină formulare a unui gând în acord cu
sensibilitatea momentului. Ne vine în minte ca exemplu imaginea simbol: Fata cu
o floare în mână opreşte tancurile...</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">sau
Tricolorul găurit la Revoluţia din 1989...</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"><span> </span>Puşca, arma ostaşului care are pe vârful
baionetei... floarea ! </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Există şi
expresii simbol însoţite de fotografie: „ Iubiţi-vă pe tunuri !”</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Alte aspecte... Zona de trecere dintre „zâmbet” şi „ zâmbet abia
schiţat” sau „râs” şi „hohot de râs”, este greu de precizat ;</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">în situaţiile reale de puţine ori avem
dificultăţi în a descifra comportamentul celuilalt.</span></div>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Elemente ale limbajului
vizual</span></p>
<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Elaborarea
imaginii ca obiect ideal şi a sensurilor ei presupune o îndepărtare de simpla înregistrare
mecanică a unor aspecte exterioare ale obiectelor.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Compoziţia este unul dintre mijolacele cele mai puternic de constituire
a sensului imaginii atât în artă, cât şi în comunicarea de tip jurnalistic.</span></div>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Imagine şi cunoaştere</span></p>
<div style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Cu
privire la<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>relaţia <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>dintre <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>vizual <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>şi <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>verbal<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>din<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>perspectiva comunicării, </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">constatăm existenţa a trei zone:</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"><span> 1. </span>enunţuri verbale, imposibil sau foarte greu
de transpus în imagine;</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"><span> 2. </span>enunţuri şi informaţii ce pot fi comunicate
uşor atât verbal, cât şi vizual – </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">„traducerea” lor reciprocă neridicând probleme;</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"><span> </span><span>3. </span></span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">informaţii şi idei de
factură vizuală, foarte greu sau chiar imposibil de tradus </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">în
cuvinte. </span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Este acceptată în domeniul esteticului şi al exprimării simbolice.</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Relaţia dintre cuvânt şi vizual </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">nu trebuie pusă în termeni concurenţiali, ci
în</span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">termenii complementarităţii.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"><span> </span></span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">Nu vom reuşi cu ajutorul vorbelor, decât aproximativ şi metaforic, să
descriem </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">fizionomia unei persoane pentru a exprima starea de spirit a ei
momentan. Dar </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"> </span><span style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;">pictorii
vor şti să reproducă expresia unei persoane sau alteia într-un portret.</span></div>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-family: "Verdana",sans-serif; font-size: 14.0pt;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></p>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-85280284450985716512023-12-20T00:48:00.000-08:002024-02-09T23:41:22.757-08:00Dr. N. Bucur, Monologul la MARIN SORESCU. Destăinuire în preziua de Crăciun<p></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b><span style="color: red;">1. MONOLOGUL – PROCEDEU LITERAR ŞI ARTISTIC </span></b><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> </o:p></span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"> „Cărţile nu-s numai izvoare nesecate ale
cunoştinţelor omeneşti. </span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="FR" style="font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR;">Ele sunt strălucite mijloace de mai uşoară trecere prin viaţă</span></i><span face="Verdana, sans-serif" lang="FR" style="font-size: 14pt;"><i>”</i> </span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: right;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="FR" style="font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR;">(<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Alexandru</b> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Dima</b>, 1905-
1979, istoric literar)<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></p><div style="text-align: justify;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="FR" style="font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><span face="Verdana, sans-serif" lang="FR" style="font-size: 14pt; text-indent: 0.5in;">Un monolog prezintă trăirile, emoţiile şi gândurile unui personaj. </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 0.5in;">Conflictul interior
pe care-l întâmpină cititorul are un mare impact asupra acelui personaj.
Deseori personajul </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">prin intermediul monologului îşi găseşte acel
refugiu la care tinde spre a-şi deschide propria fiinţă. Spre deosebire de dialog,
monologul nu are replici şi nici destinatar. Monologul interior ajută la
caracterizarea personajului. Deseori prin monolog personajele se autodescriu
ceea ce ne ajută la caracterizarea directă a personajului (Iustinian Moraru).</span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Monologul interior sau literar poate reda
gândurile, sentimenele etc. unui personaj spre a</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">le aduce la cunoştinţa cititorului sau
spectatorului. Monologul propriu-zis este destinat unui grup de persoane şi
poate lua forma unei declaraţii, unei confesiuni sau unei povestiri.
Principalele tipuri de monolog narativ ar fi: monologul adresat, monologul
interior, fluxul conştiinţei. </span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSDx3YkeVW5aTvhRPO0F-5Bv4nM99Z-ZyX7_iOMlWGD1Hy7_mfh_cuBmbGjCJkQr5cSD3EkpjBTFPCRkpXXGo87a2W7B_2gMwfrBYxo46-CNerGr-CerTq1GUWkb88vyKRqwlpYmwJulRWngMuvU_XjAJ0fUC0bnCKy03cIfiN4a25TKW1u1PbI5Y9hKS9/s768/Marin-Sorescu.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="768" data-original-width="768" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSDx3YkeVW5aTvhRPO0F-5Bv4nM99Z-ZyX7_iOMlWGD1Hy7_mfh_cuBmbGjCJkQr5cSD3EkpjBTFPCRkpXXGo87a2W7B_2gMwfrBYxo46-CNerGr-CerTq1GUWkb88vyKRqwlpYmwJulRWngMuvU_XjAJ0fUC0bnCKy03cIfiN4a25TKW1u1PbI5Y9hKS9/s320/Marin-Sorescu.jpg" width="320" /></a></div><br /><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>În dramaturgia modernă, există şi texte
construite în întregime pe baza monologului (</span><st1:stockticker style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;" w:st="on">IONA</st1:stockticker><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">,
PARACLISERUL</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">de <b>Marin Sorescu</b>). Aici nu
e vorba despre monologul dramatic propriu – zis, ci despre o formă mixtă a
monologului dialogat. In piesele lui Marin Sorescu</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">„personajul se divide</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">în</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">
</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">> voci <</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">exprimând</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">fiecare altă nuanţă (deznădejde, teamă,
speranţă ), existenţa unicului personaj reunindu-se fără a le confunda timbrul
distinct ”.</span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Pescarul</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">
</span><st1:stockticker style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;" w:st="on">IONA</st1:stockticker><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> vorbeşte cu dublul său
lăuntric (monolog interior), întreaga</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">
</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">„acţiune” fiind un solilocviu (monolog) cu profunde implicaţii
filosofice. Să nu uităm însă că autorul şi-a alcătuit drama ca un DIALOG </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">între</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><st1:stockticker style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;" w:st="on">IONA</st1:stockticker><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> şi dublul său, întâlnindu-ne cu tema de
tăcere</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">a</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">personajului, nevoia de comunicare într-o
lume a singurătăţii.</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">„E tare greu să
fii</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">singur” devine strigăt cu profunde
implicaţii metafizice.</span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Individul (Iona ) este împins în spaţiul unei
singurătăţi absolute de o lege din afara lui, o singurătate voluntară în
interiorul unei idei (credinţe) din care eroul nu se grăbeşte să evadeze .</span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Conflictul pe care-l propune autorul a fost
prezent şi în alte piese ale dramaturgiei universale : omul faţă în faţă cu moartea.Locul unde a fost închis
de destin Iona (în burta peştelui) nu-i
stărneşte panică, nici surprindere întîmplarea intră, s-ar părea, în ordinea firească a lucrurilor. </span><span face="Verdana, sans-serif" lang="FR" style="font-size: 14pt;">Marin Sorescu tratează absurdul în maniera cea mai realist cu putinţă. </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">In această
anormalitate „ prizonierul ” îşi vede în continuare de treburile lui.</span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Cea mai importantă este ieşirea din acest spaţiu închis. </span><span face="Verdana, sans-serif" lang="FR" style="font-size: 14pt;">Si în această piesă ne întâlnim cu „ ironia”lui Sorescu, aceasta fiind
dealtfel o soluţie de a ieşi din absurd, un mod de a </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">depăşi
tragicul.Iona ,ieşit din spaţiul sufocant , descoperă un orizont dominat de
alte </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">obstacole: burţile enorme de
peşti...Intelegem că pescarul a intrat în alt cerc şi că </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Universul este un
fel de pâlnie dantească (Dante Aligeri ). Problema esenţială a lui Iona nu este
sinuciderea, ci „ dacă mai reuşeşti să ieşi din ceva, odată ce te-ai</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">născut ”.</span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" lang="FR" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Iona îşi spintecă
burta cu cuţitul strigând: „ răzbim noi cumva la lumină ”,lăsând sfârşitul acestei
admirabile piese deschis mai multor interpretări. </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">S-ar putea
interpreta că </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">spintecarea pântecului nu-i decât un gest de
eliberare în plus, un efort suplimentar de a ieşi dintr-o situaţie fără ieşire,
înfrângând un nou cerc, unul din numeroasele cercuri care, negreşit, îl
aşteaptă.</span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Piesa se încheie la acest punct, lăsând loc
jocului liber al speculaţiilor.Textul poate fi citit şi interpretat şi altfel, căci
numai în plan simbolic înfigerea unui cuţit în pântece poate fi începutul unei
noi aventuri în cercurile interioare ale spiritului.Gestul poate semnifica şi
altceva, o ieşire</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">(o soluţie ) în sens
existenţialist, la capătul, totuşi, unui</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">
</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">îndârjit, hotărât efort al eroului de a nu-şi</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">accepta</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">
</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">condiţia tragică.</span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span><b>Teatrul lui Marin
Sorescu este</b>, indiscutabil, o <b>meditaţie excepţional de profundă asupra
condiţiei omului modern.</b> Dacă vorbim de semnificaţiile acestei drame ne putem
rezuma la trei: </span><st1:stockticker style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;" w:st="on">IONA</st1:stockticker><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> este o metaforă
a singurătăţii, metaforă a morţii şi metaforă a destinului.</span></div>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="FR" style="font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR;"> <span style="color: red;"> </span><span style="color: red;">2. DESTĂINUIRE ÎN PREZIUA DE CRĂCIUN. ÎNTOARCERI ÎN TIMP</span></span></b><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span style="color: red;"> </span></span></p>
<div style="text-align: justify;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="FR" style="font-size: 14pt; mso-ansi-language: FR;"><span> </span>O răsfoire a
„arhivei” mele mă întâmpină cu o scriere, de fapt o invitaţie de acum16
ani...În ziarul Informaţia Harghitei nr. 4361, 19 decembrie 2007 cei interesaţi
sunt invitaţi la<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Şedinţa de cenaclu. </span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Citez textul... Mâine,
20 decembrie, începând cu ora 17.00, Cercul Militar Miercurea Ciuc găzduieşte
şedinţa <b>Cenaclului „Buna Vestire</b>”. În cadrul şedinţei va citi în premieră d-şoara
<b>Florentina Barbălată</b>, versuri şi poezii din creaţia proprie. Sunt invitaţi să
participe toţi iubitorii de literatură. Vă aşteptăm cu drag! Membrii Cenaclului
„Buna Vestire”.</span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Transpunem textul nostru rostit atunci, care n-a văzut până acum lumina
tiparului. A purtat titlul de mai sus! După ştiinţa noastră Florentina îşi are
domiciliul în Bucureşti.</span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Condiţia
Poeziei este să emane senzaţii, impresii, imagini, idei.</span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Florentina Barbălată, cu luciditatea şi
delicateţea-i caracteristică ni se confesează printr-un ciclu de VERSURI şi
POEZII.</span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" lang="FR" style="font-size: 14pt;"> Este un debut liric la ceasul marilor
întrebări şi răspunsuri, amintiri şi regrete, cu speranţe că vremurile sunt ale
noastre. </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Un
debut nelipsit de emoţii, timiditate şi discreţie. </span><span face="Verdana, sans-serif" lang="FR" style="font-size: 14pt;">Iat-o confesându-se, încă de la început: „Simt un fior ce mă doboară,/ De
neîmpliniri şi de dor/ Aş vrea, ca sufletul de odinioară,/ Să ne prezinte
într-un mare cor.” </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">(Fiorul).
Există în aceste creaţii o notă meditativă nostalgică, un mod propriu de a trăi
trecerea fără înoarcere a timpului care ne petrece, ne urmăreşte, un fel
distinct de a fi trist sau optimist, o legătură trainică cu propriul
suflet.</span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Ceea ce impresionează plăcut şi dă frumuseţe
poeziilor este faptul că ele sunt născute dintr-o trăire interioară, precum
acest catren: „Sclipirea lacrimei tale de cristal / M-a făcut să mă simt ca un
val / Din marea ta albastră şi senină / Care se aseamănă c-o lună plină...” (Punctele
de suspensie lasă fantezia şi sensibilitatea cititorului pentru</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">a duce mai departe mesajul). (De ce?) </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span></div>
<div style="text-align: justify;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>Prozodia, chiar dacă pătimeşte pe alocuri, îndeplineşte minimile condiţii
ale tehnicii versificaţiei ; imaginile şi expunerea verbală corespunde
dispoziţiei afective a autoarei ; meditaţiile sunt duioase şi răscolitoare,
„icoanele” din copilărie sunt încărcate de fragilă melancolie, uşor fabricate,
trădând acea artificialitate; un univers de sine stătător care percepe
procesele devenirii obiective, îndurerată totuşi de „adevărurile”<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>nefireşti. Se fac treceri, nu totdeauna
edificatoare, din planul spaţial în cel temporar, din timpul biologic în cel al
creaţiei, al imaginarului.</span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">În mai toate comparaţiile unul din termeni este o idee, un sentiment al
creatoarei sau chiar o parte a eului ei. Să-i urmărim gama
sufletească...Sufletul e când un membru al unui cor de îngeri, (cum arătam),
când împlinit de dragostea unui Zeu (Am sperat). Cu toate că sufletul</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">îi este greu „de golul” ce o „inundă”, (Un
zeu), nu şi-a dorit un „suflet orgolios” (Recunosc). Devine chiar optimistă
zicând: „Arată-ţi sufletul, chiar de eşti descoperit.../ Şi nu uita, că de
cineva eşti ocrotit” (Pentru că de cineva eşti ocrotit ). În alte versuri
sufletul ei se proiectează în trecut, spre acea viaţă anterioară; când „ritmul
inimii prea tare clocotind” este asemuit cu înalta şi zvelta căprioară zărită
în „pădurea inimii”. Compoziţia de o simplitate rafinată include imagini naive,
ludice: „Era sufletul meu de odinioară, / Reflectându-se într-o oglindă,
oglinjoară.”(De nerecunoscut).</span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Florentina Barbălată încearcă
să se comporte faţă de eul interior întocmai unui regizor care-şi
dirijează</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">actorul pentru a intra în
propriul rol. Se pot cita versuri şi strofe întregi care situează stările eului
liric între realitate şi vis: „Fructule te rog frumos / Să te faci amar, /Ca nu
cumva să cad în ispită iar.” ( Fructul dulce şi oprit) sau „Verdele Raiului
sclipind / De umbrele ce se cuprind”. (Raiul). Visează des ca şi în poezia În
versuri, unde se simte înveşmântată „cu haine curate şi parfumate” ale Aceluia,
primind apoi înfăţişarea unei dimineţi, antrenată în „jocul perfect” al
versificării. Aceaşi sensibilitate umană se degajă şi din creaţia „Vreau”. Aici
„actriţa” îşi joacă rolul simţindu-se pe scena lumii, a vieţii cu tot ce are
pozitiv şi măreţ; starea plânsului o face doar pentru EA, împărtăşindu-l cu EL.
„Vreau să</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">plâng</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">pentru mine./ Dar şi pentru tine,/ Numai dacă
eşti o parte din mine.” </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Este sensibilă la duioşie, tandreţe,
dragoste, devotament, prietenie.</span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Tânăra noastră poetă nu trăieşte doar din visuri şi reverii, din cântece
şi lacrimi, ci este conştientă că în viaţă, „În lumea aceasta plină de cioburi...”,
trebuie să se confrunte şi cu „săgeţile care-o străpung şi-o- nconjoară”,
acestea fiind însăşi „gândurile...spuse de buzele pline de venin”. Rămâne
nepăsătoare la „răutăţile” celor ce nesocotesc valorile. (Doar simple
vorbe...). Poezia „În acelaşi timp” este o meditaţie, un crez de evadare din
lumea „celor care au în simţiri nori de ceaţă”. O uşoară şi sinceră dezamăgire
a celei care crede că „nimeni” n-o poate înţelege „ce simte şi trăieşte”, desprindem
din poezia „Nu e nimeni”. Şi dacă acel „nimeni”, sfătuitor terestru nu apare,
poeta speră într-un Cineva „picat din cer”. Nu putem neglija alte încercări,
cum ar fi Lacrima, o „judecată” persiflantă la adresa celor ce „încearcă să
interpreteze rolul pe care vreau să-l vizioneze”, unii dorind să pară „o floare
cu petale de raze de soare”, uitând că luminosul astru ar putea „să-i ardă din
ce în ce mai tare”. Eleganta elegie „Umbra” e plină de simţire şi motivaţie, sintagma
„Şi-mi este foarte, foarte greu” ne trimite undeva la Nichita Stănescu cu acel
genial verset „Mai rămâi cu mersul tău/ parcă pe timpanul meu/ blestemat şi
semizeu/ căci îmi este foarte rău” (În dulcele stil clasic). Pentru a rămâne la
interferenţe, asemănări, să amintim şi Marea dilemă, unde în strofa a II-a se
spune: „Îngerul din mine te iubeşte / Iar demonul te orbeşte / În ale tale
plăceri”. Ceva eminescian aici, dar aduce ceva şi din spiritul demonic al lui Baudelaire,
acolo dragostea nu-i poate oferi decât o trecătoare stare de exaltare, aici
acea stare de atragere şi respingere. („Te atrag şi te resping / În acelaşi
timp</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">mă simţi/ Ca un înger şi un
demon...)</span></div><div style="text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Persoana /Personajul din poeziile Florentinei Barbălată este un înţelept
care-şi fructifică în plan filozofic şi creativ experienţa de viaţă.
Neliniştile nu-i dau pace şi atunci îşi doreşte o întâlnire pentru a se putea
confesa, a-şi limpezi gândurile şi întrebările...Esenţiala frământare se rezumă
la faptul „ Că toate gândurile care-mi vin/ Mă fac să cred, că-ntotdeauna cerul
e senin”, prea multa limpezire i se pare nefirească. (Toate gândurile care-mi
vin...). Imaginea fiinţei iubite devine un flutur (Tu eşti al meu flutur),
senzaţia auditivă, vizuală şi tactilă, realizând o impresie de eleganţă şi
mister, pentru „Că totul s-a-tâmplat/ Pe-un nor”. Mai totdeauna puritatea şi
dragostea este regăsită sub cupola unei „iubiri albe şi candide”(Am sperat) sau
în micul ei univers, în căutarea unui Zeu</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">
</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">(Un zeu). Îşi doreşte o lume caldă, primitoare, înţelegătoare, sărutări
blânde şi evocări scumpe. Pentru poetă spaţiul devine o imagine mobilă, un
simbol ascuns al condiţiilor şi legilor care determină viaţa sa. Pretutindeni,
ea este în căutarea eului său şi al Celuilalt. La valorile realităţii</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">se reacţionaeză cu „impresii” simboliste ale
lumii înconjurătoare şi ale celei interioare. „Jocul” imaginaţiei, ca la
romantici în anumite doze îşi face prezenţa, sensibilitatea şi simţurile
freamătă în multe versuri. Nu lipseşte nici retorica sentimentală şi nici
interogaţia poetică: „De ce să plîng?/ De ochii lumii ?/De ochii îngerului?/ De
ochii spectatorului?/ De ochii regizorului? (Vreau). Stările sufleteşti sunt ba
numite, ba sugerate. Nu o dată, compoziţia, în unele poezii trădează pe alocuri
o elaborare didactică, reflexivă, descriptivă sau evocativă. Evident la acest
prim început nu putem vorbi încă de o arhitectură prozodică, de o perfecţiune,
dar unda nostagică, o delicată muzicalitate interioară străbate în multe
versuri. Fireşte setul de poezii conţine şi creaţii mai puţin izbutite, mai
lipsite de vibraţie, insuficent încorporate universului intim al autoarei.
Poate e şi o chestiune de gust, ca atare, se poate discuta. Important este
faptul că Florentina Barbălată a îndrăznit, s-a întrecut pe sine şi ne-a
creat</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">o plăctă surpriză în prag de
sărbători. Dânsa propune un moment, un reper de care trebuie să ţină seama
colectivul Cenaclului literar „Buna Vestire”, dar şi iubitorii de poezie de la
alte nivele.Vom ţine seama şi de mărturisirea făcută de autoare în „Conştienţă”:
„...tot ce-am adunat aici / A fost dintr-un jurnal înscris,/ Din inima demult
uitată,/ De mine şi de cei din jur care arată/ Ce mult le pasă, încă o dată/ De
tine, prea frumoasă fată”.</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span></div>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><o:p></o:p></span></p><br /><p></p>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-59033351847271936932023-12-12T03:12:00.000-08:002024-01-02T22:05:59.901-08:00MAGIA CRĂCIUNULUI trăită simplu și frumos<div style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg7PsAKMrFrdRq3DKgnLw6bDAo0tr_HHTSg5f70uPmfpq4WMAtftPkvWNBkOuP1yP4c7NBwbf5Xq-OZmNH9ecJ0jzWC9Hov3J55D8naTYMpu0XJCEOPQz9jZqYn_RVcA7PmJBjgo3JioJsgzwSZVXIZPADh1dlQAZlgTx9OHuL_SuTR51hFDPyKvyBrBpIY" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="457" data-original-width="303" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg7PsAKMrFrdRq3DKgnLw6bDAo0tr_HHTSg5f70uPmfpq4WMAtftPkvWNBkOuP1yP4c7NBwbf5Xq-OZmNH9ecJ0jzWC9Hov3J55D8naTYMpu0XJCEOPQz9jZqYn_RVcA7PmJBjgo3JioJsgzwSZVXIZPADh1dlQAZlgTx9OHuL_SuTR51hFDPyKvyBrBpIY=w265-h400" width="265" /></a></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: left;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">MOTO:</span></b></div><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">Crăciunul
nu-i despre un moș</span></i></span></div><div style="text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">Ce în
ajun sosește,</span></i></span></div><div style="text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">E
sărbătoarea lui Hristos,</span></i></span></div><div style="text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">Ce-n
lume poposește!</span></i></span></div></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">Crăciunul
nu-i doar a primi</span></i></span></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">În
mâini sau buzunare,</span></i></span></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">E din
puțin a dărui</span></i></span></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">Și
celui ce nu are!</span></i></span></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">Crăciunul
nu-i despre bogați</span></i></span></div><div style="text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">Și cât
li-i bogăția,</span></i></span></div><div style="text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">E
despre dragostea-ntre frați</span></i></span></div><div style="text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">Și
Sfântă omenia!</span></i></span></div></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">Crăciunu-i
magii și-s păstori</span></i></span></div></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">E Maica
Preacurată,</span></i></span></div></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">E
vestea ce colindători</span></i></span></div></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">O duc
din poartă-n poartă!</span></i></span></div></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">Crăciunu-i
una din minuni</span></i></span></div><div style="text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">Ce
Domnu-o săvârșește,</span></i></span></div><div style="text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">Cu
scopul de a fi mai buni,</span></i></span></div><div style="text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">Și semn
că ne iubește!</span></i></span></div></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="text-align: left;"><span face="Verdana, sans-serif"><i><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">Crăciunu-i
darul prețios,</span></i></span></div></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="text-align: left;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span style="color: red;">Trimis
de Dumnezeu: Hristos</span></i>!</span></div></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="text-align: right;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Autor:<b>
</b>Licuța Pântia<b>, </b>Sursa: FB</span></div></blockquote></blockquote><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><blockquote style="border: none; margin: 0px 0px 0px 40px; padding: 0px; text-align: left;"><div style="text-align: right;"><br /></div></blockquote></blockquote><div style="text-align: center;"><span style="font-size: x-large;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhA62BazDEWotXcGaCiGVn1BDuNKUFu70n2V0hmY3yU2EIDEuSs3Sz7pLsOYyxjEOIizmP3ObSjQfFEgQ9ivZuEu6_pvEHSjPJffnlVBn-FqP5ljlpXgq_W50eCt1h063VhXhzaTbwkC4Duk8fxcnlpo73olN-yGMs9-Iu_cWE5Qq0GZIBADP7ESco8u3E8/s1349/Dan.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1261" data-original-width="1349" height="299" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhA62BazDEWotXcGaCiGVn1BDuNKUFu70n2V0hmY3yU2EIDEuSs3Sz7pLsOYyxjEOIizmP3ObSjQfFEgQ9ivZuEu6_pvEHSjPJffnlVBn-FqP5ljlpXgq_W50eCt1h063VhXhzaTbwkC4Duk8fxcnlpo73olN-yGMs9-Iu_cWE5Qq0GZIBADP7ESco8u3E8/w320-h299/Dan.jpg" width="320" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi5n4OCdP-H6wunqIfDQrpeP1bsdgVqS71dEMxToyKMtBz6TYbAbQjL1Y_OlOFVpD-edIWTNGb83qZgfuhbEMUlf44M0MgacPppWLL03WEK6sA97B_J_0HPN5H_ADBv07lesUsb8UkIi9-6mdJPKQDF4DcfbY8HqAgUczhDTLz7A6UpsuMi22KGJJXbjYqZ/s2079/CraciunFericitBine-aiVenit.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1089" data-original-width="2079" height="210" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi5n4OCdP-H6wunqIfDQrpeP1bsdgVqS71dEMxToyKMtBz6TYbAbQjL1Y_OlOFVpD-edIWTNGb83qZgfuhbEMUlf44M0MgacPppWLL03WEK6sA97B_J_0HPN5H_ADBv07lesUsb8UkIi9-6mdJPKQDF4DcfbY8HqAgUczhDTLz7A6UpsuMi22KGJJXbjYqZ/w400-h210/CraciunFericitBine-aiVenit.jpg" width="400" /></a></div></div></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face="Verdana, sans-serif" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span> </span>Crăciunul se
apropie cu pași repezi…</span></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face="Verdana, sans-serif" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><br /></span></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face="Verdana, sans-serif" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span> </span>Găsesc pe o carte
veche de </span><i style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">Istoria românilor</i><span face="Verdana, sans-serif" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">,</span><span face="Verdana, sans-serif" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"> manual de
liceu, o însemnare făcută de tata, în ziua de Crăciun a anului 1953 :</span></span></div>
<div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: FR;">„<i>Doina
Dobrean a lui Aurel din comuna Subcetate,raionul Toplița, regiunea Mureș
Autonomă Maghiară, de 3 ani și 69 de zile. Moș Crăciun i-a adus un pom de
Crăciun și ghetuțe.”</i></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: FR;"><i><br /></i></span></div>
<div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: FR;">E scrisul lui
tata. Emoționant ! Îmi imaginez emoțiile acelui Crăciun în familia noastră mică, emoții care
trezesc altele noi, amplificate de trecerea celor 70 de ani și de atâtea
amintiri acumulate. Părinții erau tineri - mama avea 28 de ani, tata, 29 – și trăiau
bucuria împreună cu minunea copilului lor, entuziasmat de magia Crăciunului
prin darurile primite : un brăduț adus de tata din pădure și simplu împodobit
de mama cu mere, nuci, bomboane și biscuiți… și ghetuțe noi.</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: FR;"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: FR;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiN2_NmQ1IT_XuPGzYvVpnH9uFsBCCJIYAn94ZU61GPD418-96iZGAlZA7xc-4vY_qapgEWocJhYcGk0eeH-eQiUajwC0DnRnohYAf0G87NlqcdokmD_d8OVlkoMWEmySVOqw8yvV25EGt3ewIdO099AlVBB4f7eeKNWHRIrE1cNlBqzNVZ4BMXxlR0-zAk" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="4340" data-original-width="2500" height="518" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiN2_NmQ1IT_XuPGzYvVpnH9uFsBCCJIYAn94ZU61GPD418-96iZGAlZA7xc-4vY_qapgEWocJhYcGk0eeH-eQiUajwC0DnRnohYAf0G87NlqcdokmD_d8OVlkoMWEmySVOqw8yvV25EGt3ewIdO099AlVBB4f7eeKNWHRIrE1cNlBqzNVZ4BMXxlR0-zAk=w298-h518" width="298" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> Cu ghetuțele primite de la Moș Crăciun și cu îmbrăcămintea tricotată de mâinile vrednice ale mamei</div><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 0.5in;">Atmosfera era cu
adevărat magică atunci, și în anii următori în care începusem să conștientizez
bucuria sărbătorii, fiindcă locuința era iluminată doar de lampa cu petrol
agățată în perete și de una-două lumînări prinse în ramurile bradului.</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 0.5in;">Din când în când
veneau colindători care vesteau Nașterea lui Isus. În liniștea nopții, afară se
auzeau doar glasurile lor și lătratul câinilor.</span></div>
<div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: FR;">Anii au trecut…
părinții au plecat pe rând… s-au adunat amintirile…</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 0.5in;">Icoana părinților
mei a rămas vie în sufletul meu, icoana unor oameni frumoși la chip și suflet.</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 0.5in;"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 0.5in;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj0Istj3QlVjzqUXp5qzaEX-wEBZvFgG_Fwnfsi1kjfMViJdUDCGSW6sAGcKd39Xxs0sy0Qvg0k0D_oauqxEYGjcVwKBK42zBnMLCGszdGBxIa4BeaC4OzAQeT-gULlQa3vKHmqsj8Sn2OZiiVruB3PMfTTMOwDhWwvX_YAZtnQQ-vqtufpI7I-kgGcUIRD" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1116" data-original-width="1875" height="298" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj0Istj3QlVjzqUXp5qzaEX-wEBZvFgG_Fwnfsi1kjfMViJdUDCGSW6sAGcKd39Xxs0sy0Qvg0k0D_oauqxEYGjcVwKBK42zBnMLCGszdGBxIa4BeaC4OzAQeT-gULlQa3vKHmqsj8Sn2OZiiVruB3PMfTTMOwDhWwvX_YAZtnQQ-vqtufpI7I-kgGcUIRD=w501-h298" width="501" /></a></div></span></div><p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-indent: 0.5in;"><i><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: FR;">„Ce înseamnă să fii un <b>OM FRUMOS</b> ? <o:p></o:p></span></i></p>
<div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-indent: 0.5in;"><i><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: FR;">Un om frumos a cunoscut greutăţile, suferinţa, înfrângerea,
pierderea şi a trecut prin aceste momente cu ochii în lacrimi şi cu sufletul îndurerat,
însă a găsit în interiorul lui curajul şi puterea să meargă mai departe.</span></i></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i style="text-indent: 0.5in;"><span face=""Verdana",sans-serif" lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Un om frumos a învăţat lecţiile pe care viaţa i le-a dat şi
nu a lăsat ca greutăţile să-i înnegrească mintea şi sufletul. </span></i><i style="text-indent: 0.5in;"><span face=""Verdana",sans-serif">Trecerea prin toate momentele neprielnice l-au făcut să
aducă la lumină, din interiorul lui, cele mai minunate atribute umane:
sensibilitate, blândeţe, înţelegerea existenţei în toate formele ei care-l face
să privească viaţa cu compasiune şi cu o preocupare plină de iubire.</span></i></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-indent: 0.5in;"><i style="text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Oamenii
frumoşi nu apar pur şi simplu... ei devin frumoşi pentru că permit vieţii să-i şlefuiască
în diamante care reflectă Lumina."</span></i></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: right; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face="Verdana, sans-serif" style="text-indent: 0.5in;">Ursula
Yvonne Sander</span><span face="Verdana, sans-serif" style="text-indent: 0.5in;">, Sursa: FB</span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 0.5in;">Avem nevoie de povești, să le spunem, să le ascultăm... Ele sunt tămăduitoare, mai îmblânzesc lumea în care trăim...</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center; text-indent: 0.5in;"><span face="Verdana, sans-serif"><span><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">SĂ LĂSĂM MISTERUL CRĂCIUNULUI SĂ INTRE ÎN SUFLETELE NOASTRE!</span></b></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center; text-indent: 0.5in;"><span face="Verdana, sans-serif"><span><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></b></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face="Verdana, sans-serif"><i>Bradul de Crăciun</i></span><span face=""Verdana",sans-serif"> eşti tu... când rezişti
furtunilor şi greutăţilor vieţii.<br /> <o:p></o:p></span><span face="Verdana, sans-serif" lang="FR"><i>Globurile pomului de Crăciun</i></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"> eşti tu... când îţi
colorezi viaţa cu cele mai frumoase calităţi.<br /> <o:p></o:p></span><span face="Verdana, sans-serif" lang="FR"><i>Luminiţele de Crăciun</i></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"> eşti tu... când
luminezi drumul celorlalţi cu bunătate, veselie, răbdare şi generozitate.<br /> <o:p></o:p></span><span face="Verdana, sans-serif" lang="FR"><i>Urarea de Crăciun</i></span><span face=""Verdana",sans-serif" lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"> eşti tu... când ierţi şi
restabileşti pacea chiar şi atunci când suferi. </span><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-no-proof: yes;"> P</span><span face=""Verdana",sans-serif">apa
Francisc</span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span face=""Verdana",sans-serif"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">💖</span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><br /></b></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b>ALTE POSTĂRI DESPRE SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI:</b></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><br /></b></span></div></div><div style="text-align: left;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2015/01/daruri-de-craciun-2014.html"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2015/01/daruri-de-craciun-2014.html</span></a></div><div style="text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEidG-LH7c2myrkf1xRuTRAZJisg5g8V9vR9Z0m-fLQGlJvm-O5isKM9jUAeU2udt2uwjyPUIm1wQLSmwA3eLxr-ycxDKBxLBsde_jha98bXS_4WAVN92gkg_J6O5YD7v5xBQ6U19qOknoQXiBEqRZSAEsUl1G4aTwj4SWl8kNwHj1YwRA4kMggVem_BmV1z" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><img alt="" data-original-height="921" data-original-width="849" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEidG-LH7c2myrkf1xRuTRAZJisg5g8V9vR9Z0m-fLQGlJvm-O5isKM9jUAeU2udt2uwjyPUIm1wQLSmwA3eLxr-ycxDKBxLBsde_jha98bXS_4WAVN92gkg_J6O5YD7v5xBQ6U19qOknoQXiBEqRZSAEsUl1G4aTwj4SWl8kNwHj1YwRA4kMggVem_BmV1z=w368-h400" width="368" /></span></a></div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: left;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2011/12/craciun-fericit.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2011/12/craciun-fericit.html</a></span></div><div style="text-align: left;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2016/12/de-craciun-despre-familia-traditionala.html"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2016/12/de-craciun-despre-familia-traditionala.html</span></a></div><div style="text-align: left;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="https://revistalyceum.blogspot.com/2010/12/lyceum-nr-9-61-2010.html">https://revistalyceum.blogspot.com/2010/12/lyceum-nr-9-61-2010.html</a></span></div><div style="text-align: left;"><br /></div><div style="text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEh27g5DhdTnQ_3CD9Hkm4mhwMrss16pNepXVykRt6sFD7EKumxxMAzA6ukjQl4f5kQl-qt5G_IaLU18Ocnp72V4b616YCP8diBCvmF8BG2X-5zxjkEQk96l2gntyUoFd3wE4nX6idvnyDk5oDVO6796KbpZZOL3N3fuOkZdlql9lAdNDn81oMmIHJUWiG_H" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1633" data-original-width="1080" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEh27g5DhdTnQ_3CD9Hkm4mhwMrss16pNepXVykRt6sFD7EKumxxMAzA6ukjQl4f5kQl-qt5G_IaLU18Ocnp72V4b616YCP8diBCvmF8BG2X-5zxjkEQk96l2gntyUoFd3wE4nX6idvnyDk5oDVO6796KbpZZOL3N3fuOkZdlql9lAdNDn81oMmIHJUWiG_H=w424-h640" width="424" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhxepI_AnIF3yMVx8O0ppnY7KSbSCXQBw2um_CgIk5-_dUZtUofMprK6wMzrPBWpE4_Xv062wqxvknwTbiv_LCbQyfTL0H-yYYw6Lc4gPqDYD0gSsgT6us7p4bkO3QOJnPDZM26iUl7UkHNKXr7wjAbL9F-NInJPgf2_Zl41_d7sB86IwlBCdA0SFlMLDeo" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1643" data-original-width="1080" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhxepI_AnIF3yMVx8O0ppnY7KSbSCXQBw2um_CgIk5-_dUZtUofMprK6wMzrPBWpE4_Xv062wqxvknwTbiv_LCbQyfTL0H-yYYw6Lc4gPqDYD0gSsgT6us7p4bkO3QOJnPDZM26iUl7UkHNKXr7wjAbL9F-NInJPgf2_Zl41_d7sB86IwlBCdA0SFlMLDeo=w421-h640" width="421" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6xXmUqqwZU2xSWFB5xxczHcmSuUpQ7FgCydLzDG2u5no0Uvws5SncmCm3jcJ1O8DMYV27VzuUig10fnQPkDAJiSVXM_YNNO1gsAHXLvFbHzQ5Z5qUXMYMJ6SDRbB2aHELqyly_mNxm93A4Rj3ZIQXOffvFCsb2afYd7D7XoHtqJpZ5hyphenhyphen39gJ7o2g5ZST2/s2518/1980%20famDA.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1544" data-original-width="2518" height="298" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6xXmUqqwZU2xSWFB5xxczHcmSuUpQ7FgCydLzDG2u5no0Uvws5SncmCm3jcJ1O8DMYV27VzuUig10fnQPkDAJiSVXM_YNNO1gsAHXLvFbHzQ5Z5qUXMYMJ6SDRbB2aHELqyly_mNxm93A4Rj3ZIQXOffvFCsb2afYd7D7XoHtqJpZ5hyphenhyphen39gJ7o2g5ZST2/w486-h298/1980%20famDA.jpg" width="486" /></a></div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">1980</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEh8FpLp8IIHzhLy5V7PoHLaoBvU0YxkPj0YdGBfZfhAkrcWWpwg0VCgcCH18eDugVsfEmvUK1TcOTGPz1WHaZuOQw1VJWzSwOHt3zOw4ld6Mhdbo9e9FF7EI-n4O4twbx6FbwP_7SaizGnapvy_i0TZEhvpwx9oHO9O5KtkbKAx_g1Ca2hEe8IQYwhlvM5O" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1607" data-original-width="1080" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEh8FpLp8IIHzhLy5V7PoHLaoBvU0YxkPj0YdGBfZfhAkrcWWpwg0VCgcCH18eDugVsfEmvUK1TcOTGPz1WHaZuOQw1VJWzSwOHt3zOw4ld6Mhdbo9e9FF7EI-n4O4twbx6FbwP_7SaizGnapvy_i0TZEhvpwx9oHO9O5KtkbKAx_g1Ca2hEe8IQYwhlvM5O=w429-h640" width="429" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj3CHrrEuFbHiK3X5Ekr_OHaK7ROywFsCbRmrZ9dY9QcqFgWruPTMpjny75JmlgNBBceygAtBm6JHwTDeBWvwq4uN3Z5F78cpT9VMdpaQ6Ov4y_cM7yGol0tXmNTPjj4SJTFlyW2OZTTAbb0egT8o_IcNVEtq0uJ8Sp8Z3uoOcgjDUAQN0hsNcKH717zokp" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="740" data-original-width="1080" height="363" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj3CHrrEuFbHiK3X5Ekr_OHaK7ROywFsCbRmrZ9dY9QcqFgWruPTMpjny75JmlgNBBceygAtBm6JHwTDeBWvwq4uN3Z5F78cpT9VMdpaQ6Ov4y_cM7yGol0tXmNTPjj4SJTFlyW2OZTTAbb0egT8o_IcNVEtq0uJ8Sp8Z3uoOcgjDUAQN0hsNcKH717zokp=w530-h363" width="530" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">1982 - Serbare la Pomul de iarnă cu Moș Gerilă/ Moș Crăciun</span></div><br /><br /></div><br /><br /></div><div style="text-align: left;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="text-align: center;"><br /></div>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-24382886221916786512023-10-04T23:21:00.001-07:002023-10-05T00:49:45.309-07:00Despre oameni și colivii – Des hommes et des cages, 2020.<div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> <div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhItWMoe2CTOxlJl8bItM2YBDVV6LGoaGNSckXi_SfkyqCPKBAUd9NuETT9KcGvhwj0uK4iMrTC9M41MWBIqvC2PaLkQVTblxjiCkx0XJ97Zef7hfCdbC0JMJZ1d8MDIl9V_oWCRZAPK3XgDezf8q7S_1rs_9DOFIW-UbQCVGINLivtKs5rBc8ZU4Lrm97-" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1592" data-original-width="1080" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhItWMoe2CTOxlJl8bItM2YBDVV6LGoaGNSckXi_SfkyqCPKBAUd9NuETT9KcGvhwj0uK4iMrTC9M41MWBIqvC2PaLkQVTblxjiCkx0XJ97Zef7hfCdbC0JMJZ1d8MDIl9V_oWCRZAPK3XgDezf8q7S_1rs_9DOFIW-UbQCVGINLivtKs5rBc8ZU4Lrm97-=w272-h400" width="272" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhTGcOASiYvxQ_9cj7QQcHqdzkc9E_elYGYRhFWIxTbCf_KFf6CUY9FbtG8Peo2zB-1-Vo2NH_v6yDJMNwlquJewb7V4Vhh9ldW9e8RbiQbJj2Z06A5g54JPeKgGA7GGT9zsuUr4r24HAS4bDISOpfJzS5xXyjxYDNFetXx6RnmLwZPv9asziyHfms6LB3R" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1687" data-original-width="1080" height="429" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhTGcOASiYvxQ_9cj7QQcHqdzkc9E_elYGYRhFWIxTbCf_KFf6CUY9FbtG8Peo2zB-1-Vo2NH_v6yDJMNwlquJewb7V4Vhh9ldW9e8RbiQbJj2Z06A5g54JPeKgGA7GGT9zsuUr4r24HAS4bDISOpfJzS5xXyjxYDNFetXx6RnmLwZPv9asziyHfms6LB3R=w276-h429" width="276" /></a></div></div></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify;"><br /></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: left;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b> AUTORI:</b> MARIA VESA, SONIA ELVIREANU, BRÂNDUSA TAMAS</span></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div><span style="text-align: justify; text-indent: 48px;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span> </span>Ediție bilingvă română-franceză</span></span></div><div><span style="line-height: 107%;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span> </span>Traducere: Rodica Gabriela Chira</span></span></div><div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> <span> </span>Ilustrații: Ionela Penelea-Luca,
Christakis Christofi, Mărioara Finta, Adriana Molnar, Cristina Pui, Alin Pui,
Emanuel Șofineți Berinde</span></div><div><span style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span> </span>Editura Ars Longa, Iași, 2020.</span></span></div><div><br /></div></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: left;"><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: FR;"><div style="text-align: justify;"><span> </span>M-a fascinat dintru început ideea pe care s-a
construit cartea : de a aduna laolaltă gânduri, însoțite de neliniști, angoase,
frici și speranțe, exprimate de locuitori ai Terrei de pretutindeni, constrânși
toți de măsuri drastice impuse în vreme de pandemie, de a rămâne, o vreme și
încă o vreme, în propria locuință – colivie. Împărtășirea poveștii trăite în atari
condiții prin gândul călător, exprimat via internet, trebuie înțeleasă ca o
încercare de eliberare, de susținere morală prin puterea cuvântului mângâietor.</div></span><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: FR;"><div style="text-align: justify;"><span> </span>Fiecare am trăit această experiență cu acuitate,
având posibilitatea de a deschide câte o fereastră, atât spre exterior, spre
lume, cât și spre interior, spre Sine, posibilități salvatoare pentru a găsi și
a da sens vieții noastre.</div><div style="text-align: justify;"><span> A</span><span style="text-align: left;">u răspuns invitației scriitori, profesori universitari, actori, artiști
plastici, dar și studenți și elevi, precum și alte categorii profesionale, din
diverse colțuri ale lumii: Franța (Anne-Laure Le Guern, Jean-François
Thémines, Christophe Pavie, Anna Caiozzo, Denis Emorine, Michel
Herland, Nicole Barrière, Marie Faivre, Isabelle Poncet-Rimaud, Jacques
Grieu, Jean Dornac, Marilyne Bertoncini), Spania (Rudy Roth), Marea
Britanie (Gabriela Bassermann), Belgia (Michel Ducobu, Patrick Devaux), Elveția
(Claude Luezior), Austria (Dorina Chiorean), Cipru (Christakis Christofi),
Canada (Maria Petrescu, Gilles Vigneault, Flavia Cosma), Statele Unite (Marius
Bîrlea), Mexic (María Noel Lapoujade), Republica Moldova (Sergiu Botezatu),
Ucraina (Olha Kyrkelan) și România (George Grigore, Liviu Antonesei, Dorel
Vișan, Ana Maria Ducuță, Elina Adam, Alexandru Sebastian Diaconescu, Maria
Adriana Balaș, Vasile Gabriel Ghiriti, Andrei Codreanu, Rebeca-Lavinia Lobonț,
Denisa Natalia Rakoș, Andreea Gabriela Szilagyi, Cristina Pui, Elena
Cristea, Alexandru Jurcan, Sonia Elvireanu, Lucia Victoria
Eniu, Rodica Gabriela Chira, Maria Vesa.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-align: left;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-align: left;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhnJ5XBp5lJfV-HUDDJVZ_80Hh0nn52EwoFYa3PTbeHr_xhcGoMthm6oLKLBW-I9BUh78g1Wjl5gyOG9-EosI178BFs4HSWNb-G0DJ35sBbCmgmEcvWAnPYgHO48tJysV5srxOi7VUoAL47_4WYPYfy7g1IP55wuJrst1Iaa9w3hySC-oG1JJY6tOxIa2TC" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1700" data-original-width="1080" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhnJ5XBp5lJfV-HUDDJVZ_80Hh0nn52EwoFYa3PTbeHr_xhcGoMthm6oLKLBW-I9BUh78g1Wjl5gyOG9-EosI178BFs4HSWNb-G0DJ35sBbCmgmEcvWAnPYgHO48tJysV5srxOi7VUoAL47_4WYPYfy7g1IP55wuJrst1Iaa9w3hySC-oG1JJY6tOxIa2TC=w405-h640" width="405" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg8fvHzsMoccVd2cQ8ujxWECGmKVpCpQtrP7s3FTxUv3CBqzbKWl1ehdBrriLtthnwB3pkFfDXFB1GWPrFCz9hllb4UAOGZuFZIQj4xnfOrl6YAhZSfjJODyrPn0A2rpqqv7vAsGncB5Jq7yQMk7pk6HJncU7sXecMX6wivFshepUsVs4tRAhpb-20gygcv" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="895" data-original-width="1080" height="331" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg8fvHzsMoccVd2cQ8ujxWECGmKVpCpQtrP7s3FTxUv3CBqzbKWl1ehdBrriLtthnwB3pkFfDXFB1GWPrFCz9hllb4UAOGZuFZIQj4xnfOrl6YAhZSfjJODyrPn0A2rpqqv7vAsGncB5Jq7yQMk7pk6HJncU7sXecMX6wivFshepUsVs4tRAhpb-20gygcv=w400-h331" width="400" /></a></div><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><span> </span>Prin fereastra deschisă spre exterior, descoperim,
în aceste împrejurări, când avem impresia, sub amenințarea fricii, că viața se
oprește, atâtea mici aspecte din spectacolul magic al naturii, neglijabile,
aproape inobservabile până acum în graba de „a fi” ori de „a avea”. Așa cum fiecare
răsărit al soarelui devine o invitație matinală la bucurie, la viață, fiecare
apus ne amintește de trecerea implacabilă a timpului.</div></span><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: FR;"><div style="text-align: justify;">Prin fereastra deschisă spre interiorul ființei
noastre avem posibilitatea de a ne cunoaște mai bine, de a afla cine suntem cu
adevărat și care este rostul vieții noastre ; avem posibilitatea a
reflecta la propria-ne condiție, la relația cu ceilalți, la adevărul că „<i style="mso-bidi-font-style: normal;">în iubire nu ești niciodată izolat. Că
Duvinitatea este pretutindeni și, dacă tu nu o cauți și nu o recunoști, te
privește<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>suficient de îndelung încât să
îți întorci privirea<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>spre lume și să
începi să o iubești</i>.” Despre<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>credința
că cei care îl simt pe Dumnezeu aproape nu sunt niciodată singuri, păstrându-și
speranța și iubirea, ne vorbește în această carte Dr. Ana Maria Ducuță din
București.</div></span><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: FR;"><div style="text-align: justify;">Sunt atâtea soluții de a e lecui de fricile care
bântuie ca urmare a unei asemenea amenințări a vieții câți comunicatori<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>- povestitori sunt în carte :</div></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div style="text-align: justify;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span>„Dacă libertatea pare să părăsească
lumea, ARTA e cea care o recreează.”</span></i><span>
(Cristakis Christofi, Cipru)</span></div></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div style="text-align: justify;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span>„Dar viața în propriul claustru poate
deeni nemaipomenit de bogată, plină, creative, bucuroasă, voioasă. (…) MUZICA
curăță și purifică interiorul, purifică sufletul (…) întărim legăturile,
APROFUNDĂM RELAȚIILE (cu familia). </span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Apoi,
LECTURA, REFLECȚIILE și SCRISUL îmi populează izolarea.</span></i></div></span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div style="text-align: justify;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;">Vidul plin
al acestui inedit aici și acum ne îndeamnă SĂ CREĂM.”</span></i><span lang="FR" style="mso-ansi-language: FR;"> (Dr. Maria Noel Lapoujade din
Mexic).</span></div></span><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: FR;"><div style="text-align: justify;"><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: FR;"><o:p> <span> </span></o:p></span><span style="text-indent: 0.5in;">Apreciez ideea autoarelor cărții,
puterea de a convinge atâția colaboratori din România și din străinătate să-și
împărtășească propria experiență de supraviețuire în pandemie.</span></div></span><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: FR;"><div style="text-align: justify;"><span> </span>Felicităm pe toți participanții la realizarea
acestei cărți - <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>document, reflecare a
unei realități trăite. Iubind viața, oamenii, libertatea, autoarele au adunat în carte
gânduri frumoase, luminoase, înțelepte, dătătoare de speranță, curaj, încredere
în Dumnezeu și în sine.</div><div style="text-align: right;">DA Dobrean</div></span><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-ansi-language: FR;"><div style="text-align: justify;"> </div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgzYrojC0o9s-MW_JbjhuZwuA-l9ifrp96R6WOAqC87GiNwvDuOsRd7QXNHCrTBGzc1v_itdRSo_nHY16eVtfrpBdSPwwR2uOq5MvFvsRultI2guk6nxZp3SbFBH4HguhwtP8XS6LSfUtuXfLsKpxZ8cvQvTmSP5ew1RGkZpEdMTls4KnhC3Ao6nFmJFtpk" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1697" data-original-width="1080" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgzYrojC0o9s-MW_JbjhuZwuA-l9ifrp96R6WOAqC87GiNwvDuOsRd7QXNHCrTBGzc1v_itdRSo_nHY16eVtfrpBdSPwwR2uOq5MvFvsRultI2guk6nxZp3SbFBH4HguhwtP8XS6LSfUtuXfLsKpxZ8cvQvTmSP5ew1RGkZpEdMTls4KnhC3Ao6nFmJFtpk=w255-h400" width="255" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">Alin Pui (elev), <i>Mamă, de ce port mască?</i></div><br /><br /></div></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b>DESPRE CARTE:</b></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><a href="https://www.ocnamuresonline.ro/9011-intre-inchisoarea-ingerilor-si-sunetul-chitarei-lui-david-gilmour-despre-oameni-si-colivii-o-carte-gandita-la-ocna-mures-si-scrisa-in-treisprezece-tari-de-pe-dou" style="text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">https://www.ocnamuresonline.ro/9011-intre-inchisoarea-ingerilor-si-sunetul-chitarei-lui-david-gilmour-despre-oameni-si-colivii-o-carte-gandita-la-ocna-mures-si-scrisa-in-treisprezece-tari-de-pe-dou</span></a></div>
Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-1365438664227397572023-09-13T23:55:00.013-07:002024-03-05T03:48:15.819-08:00SUBCETATE, în creația poeților VALENTIN MARICA și DUMITRU HURUBĂ<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span style="line-height: 150%;"><b style="color: red;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> VALENTIN MARICA</span></b></span></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> </span></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjdfZ2VcKO_TA3xTjCc5p8XZ2P-QRrUIfQCSr4fw9Ns0Ay0xT4OtknLJkEUY_0qGiQ3XtF8ERiLrtnvQwtbpV26onKQHS-eWsmm9Rx2-pii98zeHTBm8SGMYWchlDJgPOKDQUSVIgWLbMygQ6wqgxccojlsnAA4iu-ydPDeDH8i5NOIvFjRD_rILnsJht9g" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="253" data-original-width="238" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjdfZ2VcKO_TA3xTjCc5p8XZ2P-QRrUIfQCSr4fw9Ns0Ay0xT4OtknLJkEUY_0qGiQ3XtF8ERiLrtnvQwtbpV26onKQHS-eWsmm9Rx2-pii98zeHTBm8SGMYWchlDJgPOKDQUSVIgWLbMygQ6wqgxccojlsnAA4iu-ydPDeDH8i5NOIvFjRD_rILnsJht9g=w302-h320" width="302" /></a></div><br /></span></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><span style="line-height: 150%;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">
<div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><b><span> </span></b></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><b><span> </span>SUBCETATE
DE MUREȘ</b>,</div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><i><span> </span>la
lansarea monografiei „Subcetate-Mureș” de Doina
și Vasile Dobreanu</i></div>
<p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in;"><o:p> </o:p>De-a
pururi</p><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;">în
liniști de sălcii,<br />de-a
pururea<br />deal
înflorit,<br />sat cu
iarba cerului<br />sub
tălpi,<br />în
răsăriri de mir învelit,<br />în ploi
cu miros de gutui,<br />cu aurore
ce se așează<br />în
palmele oricui.<br /><o:p> <br /></o:p>Atâtea
anotimpuri<br />pe
creștet îți coboară,<br />pe
cumpeni<br />și în joc
de heruvimi,<br />unde se
taie pâinea-n două<br />și în
nouă,<br />sub
dangăt de clopot<br />sfințit
de străvechimi.<br /><o:p> <br /></o:p>Un semn
tresare<br />din
demultul vremii,<br />un semn<br />cercându-și
alinare,<br />când ies
copiii-n drum<br />și
florile-n preluci<br />să fie
Înviere și iertare.<br /><o:p> <br /></o:p>Vin
cirezi și oameni<br />și păduri
la cină,<br />când
frunza cade<br />să fie
așternut,<br />când
încep poienile<br />ca niște
liturghii să bată<br />când
obrazul e blând<br />ca o cană
de lut.<br /><o:p> <br /></o:p>Sat cu
semnul crucii<br />în
lacrimă de grâu,<br />ochi al
Sangidavei,<br />sat de
lângă râu.</div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><br /></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><o:p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjjOSr1KI-RX6-HQ1rzL2VMoci2c6IL4YaKUiKVeVWFOCDFI9MabnXiNSepHuH5yyl_3KWxm1j7PuuGG9HIhZBrr3nK6zGuaPU617V5WVBjApHoRK1PKIA69DwuCjqmFYfKHbEWRz3ryW5ZuVhow1Xk9hEYGwer4Rpojy7kqk6iAGPCh8UpP_Dh_w4E1vyU" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="266" data-original-width="400" height="357" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjjOSr1KI-RX6-HQ1rzL2VMoci2c6IL4YaKUiKVeVWFOCDFI9MabnXiNSepHuH5yyl_3KWxm1j7PuuGG9HIhZBrr3nK6zGuaPU617V5WVBjApHoRK1PKIA69DwuCjqmFYfKHbEWRz3ryW5ZuVhow1Xk9hEYGwer4Rpojy7kqk6iAGPCh8UpP_Dh_w4E1vyU=w537-h357" width="537" /></a></div><br /></o:p></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><b><span> </span>SUBCETATE
DE MUREȘ</b>,</div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><i><span> </span>în
atelierul de pictat icoane </i><i>al
Liceului „Miron Cristea”</i><br /><o:p> <br /></o:p>Casa
aceea,<br />din rugul
literelor albe<br />îşi
aşează pâinea şi sarea;<br />în iarba
surâsului.<br />Casa
aceea<br />stă la o
cină de taină.<br />Degete şi
pleoape<br />i-au
presărat, bob de aur,<br />chipul
Fecioarei,<br />revărsat<br />din
maramele cerului.<br />Chipul
născut<br />din
mirare<br />are
rotundul de aprilie<br />al
mijirilor albe.<br />Aprilie,
alb,<br />e Mirele.<br />De unde
va porni<br />spre
soarele potirului?<br />Casa
aceea,<br />din
subsioara satului,<br />îi iese
în cale,<br />desfăcându-i<br />faldul
cămăşii<br />cu toate
frunţile<br />polenului
pur.<br />Casa
aceea stă<br />la o cină
de taină.</div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><br /></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><o:p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEizNe8eutmWw54jLvkfF7Yb5FkrIWkQdXLWVt-URqg5CiuHdWizQPbUG8JyyyD5-ySTyhhrf32WUtkKzxLXLKqkKrAT_hQ96wKdSHVRHJvVe_43kAh5bwMUz5k1E1ytEQDfA_aPN0m7y4wqFgtyTunZLRWO7kSjAFTL4Z-W8tJgdgzfUxpuCRZqzR8RHOOo" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="400" data-original-width="400" height="572" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEizNe8eutmWw54jLvkfF7Yb5FkrIWkQdXLWVt-URqg5CiuHdWizQPbUG8JyyyD5-ySTyhhrf32WUtkKzxLXLKqkKrAT_hQ96wKdSHVRHJvVe_43kAh5bwMUz5k1E1ytEQDfA_aPN0m7y4wqFgtyTunZLRWO7kSjAFTL4Z-W8tJgdgzfUxpuCRZqzR8RHOOo=w572-h572" width="572" /></a></div></o:p></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><b><br /></b></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><b><span> </span>SUBCETATE
DE MUREȘ</b>,<br /><i><span> </span>Căutându-i
Cezarei-Codruța </i><i>Urmele
copilăriei</i><br /><o:p> <br /></o:p>Cu fir de
iarbă-ți scriem.<br />Urzeala
se tot rupe.<br />Pe
giulgiu cad în pulberi<br />și litera
și noima.<br />Cuvântul
biruiește-n orbire<br />și
osteneală.<br />Ne este
dor de tine;<br />când
timpul e de-a valma.<br /><o:p> <br /></o:p>Un flaut
în plutire<br />se face
fagur alb.<br />Se naște
iar copilul<br />în păr cu
atâta miere,<br />că umple
cuibul tainei<br />în mii de
revărsări<br />și-apasă
cumpăna<br />să
tânguie durere.<br /><o:p> <br /></o:p>De vrei<br />să
ne-adumbrești povara,<br />în tăcuta
noastră casă<br />te
coboară<br />și ia
neghina<br />de sub
perna noastră,<br />nesomnul
spicuiește-l;<br />prea se
înfioară.<br /><o:p> <br /></o:p>Fii
floarea-soarelui,<br />cu
capu-ntors spre noi!<br />Pe
colinele tale<br />să
ne-așezăm la cină.<br />Dă-i
nedumeririi veste<br />și dă-i
boare.<br />Împarte-ne
în linguri<br />stropi de
lumină.<br /><o:p> <br /></o:p>Cum este
Acolo?<br />Ai mai
crescut o șchioapă?<br />Ce
anotimp cârmuiește cărarea?<br />Ce păsări
adulmecă<br />la
subsuoara zării?<br />Dacă la
masă<br />v-ajunge
pâinea și sarea?<br /><o:p> <br /></o:p>Aici, ne
mai îmbie apa<br />să îi fim
pahar.<br />Ochii
și-au rămas<br />să fie
ocnițe de flori.<br />Sub
fruntea lumânărilor,<br />lacrimile
ning.<br />Îți facem
mâine nunta,<br />în
veșmânt de zori.</div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><br /></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhMU1tnYsLodC4vTq8wKOi1_CApcWA_pHmpicyc_EX97TdkyrK-Jk6nxjlFedLCIaZUk101Eoz1VBrBgPhD6Q5ibfASFBBVQi0IIUX3lrDHgcIX9OQPtTp_7VVPdOfrgpdWyVuhUi20l0-vuyBrSE317Dgg9zTiYJeq5fGA0OLy_tImsOftck0p-EYRnW4s" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="400" data-original-width="300" height="624" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhMU1tnYsLodC4vTq8wKOi1_CApcWA_pHmpicyc_EX97TdkyrK-Jk6nxjlFedLCIaZUk101Eoz1VBrBgPhD6Q5ibfASFBBVQi0IIUX3lrDHgcIX9OQPtTp_7VVPdOfrgpdWyVuhUi20l0-vuyBrSE317Dgg9zTiYJeq5fGA0OLy_tImsOftck0p-EYRnW4s=w468-h624" width="468" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2019/12/valentin-marica-nestavilitele-amiezi.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2019/12/valentin-marica-nestavilitele-amiezi.html</a></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2014/12/la-multi-ani-valentin-marica.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2014/12/la-multi-ani-valentin-marica.html</a></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEis3SJKPFXpheTR6sexXpO1wo_A2aD3yj5sdECFAUh2-ps2DlSTCr6qrg2uH_gKJE9YtmblV1ofUFmAfs4_YCxufVMIhYYrWDvet7gJKnMGyy79J9E_9T7FI4-Y7jS48KotuflxmKF2s49aUybhZSqs6FhYkcYUI2PzsyMoWM2qZyeXVfUKLBL6_eek4_Ud" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="266" data-original-width="400" height="378" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEis3SJKPFXpheTR6sexXpO1wo_A2aD3yj5sdECFAUh2-ps2DlSTCr6qrg2uH_gKJE9YtmblV1ofUFmAfs4_YCxufVMIhYYrWDvet7gJKnMGyy79J9E_9T7FI4-Y7jS48KotuflxmKF2s49aUybhZSqs6FhYkcYUI2PzsyMoWM2qZyeXVfUKLBL6_eek4_Ud=w569-h378" width="569" /></a></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span style="text-align: left;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span style="text-align: left;"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><b style="color: red;">DUMITRU HURUBĂ</b></div></span></div></span></span></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span style="line-height: 150%;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><b><br /></b></span></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiqyOMKJL-RIaUUMT5ys7-GLIskUe7q_Kw0s3tf_LLf3fGy9Nv1bqA44uzqacxVyvJxOzAR-OD0RqKzCgnOEDK5iFEMFFp2LJ2MnAlJkmT0RM3mOP-cCJ5lvLHCwU8-tIAs2sDmZS1xv1NVxMvD0Sx9DzY_A3r1gBvGSFfkEwQLp4vajXHukxL_o8Fcwv3U" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><img alt="" data-original-height="233" data-original-width="191" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiqyOMKJL-RIaUUMT5ys7-GLIskUe7q_Kw0s3tf_LLf3fGy9Nv1bqA44uzqacxVyvJxOzAR-OD0RqKzCgnOEDK5iFEMFFp2LJ2MnAlJkmT0RM3mOP-cCJ5lvLHCwU8-tIAs2sDmZS1xv1NVxMvD0Sx9DzY_A3r1gBvGSFfkEwQLp4vajXHukxL_o8Fcwv3U=w262-h320" width="262" /></span></a></div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /><br /></span></div></div><b><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> UN
FEL DE COLIND…</span></b><p></p><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Închinat
Cătunului Şăştina, din Comuna Subcetate, Judeţul Harghita,</span></i></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><i><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">în
care m-am născut şi am locuit o vreme…</span></i></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div>
<div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="line-height: 150%;"> </span><span style="text-indent: 0.5in;">Ar
trebui să fie Iarnă</span></span></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><span style="text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Şi-omătul până la genunchi.</span></span></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><span style="text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Să-omoare ţuica din povarnă</span></span></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><span style="text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Orice durere de rărunchi!</span></span></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="line-height: 150%;"> <br /></span><span style="line-height: 150%;">Şi
să continue să ningă,<br /></span><span style="line-height: 150%;">
Ca-n iernile de altădat,<br /></span><span style="line-height: 150%;">
Să-atârne şuncile de grindă,<br /></span><span style="line-height: 150%;">
Şi să pornim la colindat…<br /></span><span style="line-height: 150%;"> <br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">Pe vremuri ne-adunam în ceată<br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">
În preajma Sfântului Crăciun,<br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">
Şi „O, ce veste minunată!”<br /></span><span style="line-height: 150%;">Umplea
văzduhul în Cătun;<br /></span><span style="line-height: 150%;"> <br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">Apoi, plutea cumva agale,<br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">
Mirosul sfânt de cozonac,<br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">
Şi-al prea-distinselor sarmale<br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">
Cu-asalt direct către stomac…<br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;"> <br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">Şi nu eram decât vreo şapte –<br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">
Colindătorii-năpârstoci,<br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">
Şi colindam din seară-n noapte –<br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">
Noi şapte pe vreo… nouă voci!<br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;"> <br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">Dar era iarnă şi nămeţii<br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">
Ne îngropau până la brâu<br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">
Iar noi, făcând-o pe isteţii,<br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">
Sorbeam vreo duşcă de rachiu…<br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;"> <br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">Ei, doar atât!, cât să ne-ndemne<br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">
La voie bună de Crăciun!<br /></span><span style="line-height: 150%;">Şi
mirosea a foc de lemne<br /></span><span style="line-height: 150%;">
De-aveai permis să fii… nebun!<br /></span><span style="line-height: 150%;"> <br /></span><span style="line-height: 150%;">O,
ce minune de viaţă!,<br /></span><span style="line-height: 150%;">
Ne bucuram exuberanţi,<br /></span><span style="line-height: 150%;">
Doar la vreo casă, câte-o ţaţă,<br /></span><span style="line-height: 150%;">
Ţipa că suntem aberanţi…<br /></span><span style="line-height: 150%;"> <br /></span><span style="line-height: 150%;">Avea
şi dumneaei dreptate<br /></span><span style="line-height: 150%;">
Şi toată lumea cam avea!<br /></span><span style="line-height: 150%;">
Şi nu era pustiu prin sate,<br /></span><span style="line-height: 150%;">
Şi nimeni nu se supăra,<br /></span><span style="line-height: 150%;"> <br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">Erau troiene şi zăpadă,<br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">
Şi despre ele-abia mai ştim!<br /></span><span style="line-height: 150%;">Era
omătul în ogradă<br /></span><span style="line-height: 150%;">
Ca în poveşti de… Fraţii Grimm!</span></span></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="line-height: 150%;"><br /></span><span style="line-height: 150%;">Şi-umblam
aşa, din casă-n casă,<br /></span><span style="line-height: 150%;">
De pe-nserate până-n zori,<br /></span><span style="line-height: 150%;">
Că, în Cătun eram Acasă,<br /></span><span style="line-height: 150%;">
Şi-ai Sfintei Naşteri Vestitori!<br /></span><span style="line-height: 150%;"> <br /></span><span style="line-height: 150%;">Ar
trebui… A fost odată<br /></span><span style="line-height: 150%;">
Omături până la genunchi,<br /></span><span style="line-height: 150%;">
Şi noi, colindătorii – ceată<br /></span><span style="line-height: 150%;">
Din fraţi, mătuşi, părinţi şi unchi…<br /></span><span style="line-height: 150%;"> <br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">Pluteau miresmele pe vale,<br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">
A pâine caldă,-a… nu mai ştiu!…<br /></span><span style="line-height: 150%;">Acum,
nu sunt nici case goale!...<br /></span><span style="line-height: 150%;">Că,
Şăştina-i Cătun pustiu…<br /></span><span style="line-height: 150%;"><span> </span></span><span style="line-height: 150%;"> </span><span style="line-height: 150%;"> </span></span></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="line-height: 150%;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiTvZno7C-tblnJkupfjuxtW-0jxVk1Yk6NBHXHLy-DuKcIv1jm0LDZp0kJvXRA4nFSVVm6vGbHXr0nCjjd8PDlzwsrN3PvcvECzuKkaydBrEsUE30cvyTwiXKFw248sQQPRyt6cauzOHbfNeoHJ8aeTjsh2o1Zwvzo3-iO2CEvP1nWrqY-w48lr4pqsgWm" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="300" data-original-width="400" height="380" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiTvZno7C-tblnJkupfjuxtW-0jxVk1Yk6NBHXHLy-DuKcIv1jm0LDZp0kJvXRA4nFSVVm6vGbHXr0nCjjd8PDlzwsrN3PvcvECzuKkaydBrEsUE30cvyTwiXKFw248sQQPRyt6cauzOHbfNeoHJ8aeTjsh2o1Zwvzo3-iO2CEvP1nWrqY-w48lr4pqsgWm=w507-h380" width="507" /></a></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; text-indent: 0.5in;"><br /></div></span></span></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; text-indent: 0.5in;"><b style="text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">NOSTALGII
DISCRETE</span></b></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="line-height: 150%;"> <br /></span><span style="line-height: 150%;">Adesea
mă cuprinde dorul<br /></span><span style="line-height: 150%;">De
Şăştina şi de Călnaci,<br /></span><span style="line-height: 150%;">De
cum îmi susura izvorul<br /></span><span style="line-height: 150%;">Când
stam la umbră de copaci…<br /></span><span style="line-height: 150%;"> <br /></span><span style="line-height: 150%;">Şedeam
la poale de pădure,<br /></span><span style="line-height: 150%;">În
cor de păsări în alai,<br /></span><span style="line-height: 150%;">Şi
toate îmi păreau mai pure<br /></span><span style="line-height: 150%;">Decât
un colţişor de Rai!<br /></span><span style="line-height: 150%;"> <br /></span><span style="line-height: 150%;">Pârâul,
ca într-o poveste<br /></span><span style="line-height: 150%;">Cu
Cosânziene şi cu zmei,<br /></span><span style="line-height: 150%;">Mă
îmbrăca fără de veste<br /></span><span style="line-height: 150%;">În
vrajă şi miros de tei;<br /></span><span style="line-height: 150%;"> <br /></span><span lang="FR" style="line-height: 150%;">…Acum, cu dor şi nostalgie,<br /></span><span style="line-height: 150%;">Din
când în când doar mă visez<br /></span><span style="line-height: 150%;">Într-o
superbă simfonie<br /></span><span style="line-height: 150%;">Ce
nu mai pot s-o re-nviez;<br /></span><span style="line-height: 150%;"> <br /></span><span style="line-height: 150%;">Acelaşi
soare mai apune<br /></span><span style="line-height: 150%;">Umplând
Călnaciul de amurg;<br /></span><span style="line-height: 150%;">În
seara care se impune,<br /></span><span style="line-height: 150%;">Şi
clipele spre noapte curg;<br /></span><span style="line-height: 150%;"> <br /></span><span style="line-height: 150%;">Iar
Şăştina îşi duce veacul –<br /></span><span style="line-height: 150%;">De
biet Cătun tot mai pustiu<br /></span><span style="line-height: 150%;">Cronometrat
de pitpalacul<br /></span><span style="line-height: 150%;">Ce-l
mai aud şi îl mai ştiu…<br /></span><span style="line-height: 150%;"> <br /></span><span style="line-height: 150%;">O
adiere ca o rugă<br /></span><span style="line-height: 150%;">Îmi
poartă gândul înapoi<br /></span><span style="line-height: 150%;">Şi
la Călnaci şi la Ierugă<br /></span><span style="line-height: 150%;">Şi
la Izvorul din zăvoi;<br /></span><span style="line-height: 150%;"> <br /></span><span style="line-height: 150%;">Dar
cum se depărtează toate<br /></span><span style="line-height: 150%;">Şi
se ascund în netrăiri!<br /></span><span style="line-height: 150%;">Şi
cum, pe rând, toate-s uitate<br /></span><span style="line-height: 150%;">Şi
se îngroapă-n amintiri…</span></span></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; text-indent: 0.5in;"><span style="line-height: 150%;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgzTTSj88entn4kYcDqJIMLJzTdns11rr6cZQSI1h552UwqQcK9XNyl1x9ED4ILBDrZlz0AwaclzUgvVxbPoEhTl8pnWn0u-66stemkYGUE777sKVRISsbHab-oCBUVcIHjAES6QsPYWaNbihzneZzzPnLbhkitKu6i8owmj_cHHR_7xMef77N4v1lCWezV" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="300" data-original-width="400" height="402" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgzTTSj88entn4kYcDqJIMLJzTdns11rr6cZQSI1h552UwqQcK9XNyl1x9ED4ILBDrZlz0AwaclzUgvVxbPoEhTl8pnWn0u-66stemkYGUE777sKVRISsbHab-oCBUVcIHjAES6QsPYWaNbihzneZzzPnLbhkitKu6i8owmj_cHHR_7xMef77N4v1lCWezV=w536-h402" width="536" /></a></div></span></span></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; text-indent: 0.5in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; text-indent: 0.5in;"><span style="line-height: 150%;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 0px;">CÂNTEC DE JALE</b></span></span></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; text-indent: 0.5in;"><span style="line-height: 150%;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="text-indent: 0px;"><o:p> <br /></o:p></span><span lang="FR" style="text-indent: 0px;">Ades mi-e dor de Nuţu Marcu,<br /></span><span style="text-indent: 0px;">De muzicantul din Săştiu,<br /></span><span style="text-indent: 0px;">De el mişcând pe strune arcu’<br /></span><span style="text-indent: 0px;">Cum altu-n viaţa mea nu ştiu…<br /></span><span style="text-indent: 0px;"><o:p> <br /></o:p></span><span style="text-indent: 0px;">Cu Nuţu ne-mpăcam ca fraţii,<br /></span><span style="text-indent: 0px;">Iar până adormeam în fân,<br /></span><span style="text-indent: 0px;">Vorbeam şoptit de constelaţii<br /></span><span style="text-indent: 0px;">În verile cu cer senin;<br /></span><span style="text-indent: 0px;"><o:p> <br /></o:p></span><span style="text-indent: 0px;">Vorbeam făcând-o pe deştepţii,<br /></span><span style="text-indent: 0px;">Deşi nu prea aveam habar,<br /></span><span style="text-indent: 0px;">De multe ori eram nedrepţii,<br /></span><span style="text-indent: 0px;">Dar fără-un ban în buzunar!<br /></span><span style="text-indent: 0px;"><o:p> <br /></o:p></span><span lang="FR" style="text-indent: 0px;">Dar nu era loc de tristeţe,<br /></span><span style="text-indent: 0px;">Aveam cu Nuţu planuri mari,<br /></span><span style="text-indent: 0px;">Utopice, dar îndrăzneţe,<br /></span><span style="text-indent: 0px;">Cum şi păream în sat: bizari!<br /></span><span style="text-indent: 0px;"><o:p> <br /></o:p></span><span style="text-indent: 0px;">Şi Nuţu începea să cânte –<br /></span><span style="text-indent: 0px;">Vioara-n mâna lui plângea,<br /></span><span style="text-indent: 0px;">Ori se ruga de cele sfinte<br /></span><span style="text-indent: 0px;">Când dinspre strune suspina…<br /></span><span style="text-indent: 0px;"><o:p> <br /></o:p></span><span style="text-indent: 0px;">Prin glasu-i, Nuţu, muzicantul,<br /></span><span style="text-indent: 0px;">Mă legăna nemuritor,<br /></span><span style="text-indent: 0px;">Lăsam în urma noastră neantul<br /></span><span style="text-indent: 0px;">Purtaţi de muzică în zbor…<br /></span><span style="text-indent: 0px;"><o:p> <br /></o:p></span><span style="text-indent: 0px;">Şi melodii – superbe plângeri –<br /></span><span style="text-indent: 0px;">Se contopeau în dor şi drag,<br /></span><span style="text-indent: 0px;">Dar astăzi Nuţu, printre îngeri,<br /></span><span style="text-indent: 0px;">Ca Paganini, este mag…<br /></span><span style="text-indent: 0px;"><span> </span></span></span></span></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; text-indent: 0.5in;"><span style="line-height: 150%;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="text-indent: 0px;"><span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiGj1Fn37QtEON05vqpIVBvVGmZ4BGhhB7f1ImTB4XN_m42NR1CY4wpZQRrgYHCeIIUgE8XDoqIfQtH0jlPWEwiv5FyJ9buthGJeb_AEqcFrsHvHxbVq3IjltoTEVVAykwLsTuBcFFeKfQe90mTRIi4llXysEbpaR65jiOGgVj8WQzzrl73f-8QdGFMmBKJ" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="300" data-original-width="400" height="415" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiGj1Fn37QtEON05vqpIVBvVGmZ4BGhhB7f1ImTB4XN_m42NR1CY4wpZQRrgYHCeIIUgE8XDoqIfQtH0jlPWEwiv5FyJ9buthGJeb_AEqcFrsHvHxbVq3IjltoTEVVAykwLsTuBcFFeKfQe90mTRIi4llXysEbpaR65jiOGgVj8WQzzrl73f-8QdGFMmBKJ=w553-h415" width="553" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><span face=""Verdana",sans-serif"><b> VISARE</b></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><span face=""Verdana",sans-serif"><b><br /></b></span></div>
<div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><span face=""Verdana",sans-serif">Vine
Mândra pe Ierugă<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif">Cu
văcuţa să-şi adape –<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif">M-aş
băga la dânsa slugă<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif">Numa’
să mi-o am aproape;<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif"> <br /></span><span face=""Verdana",sans-serif">Suie
Mândra pe cărare<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif">Numa’-n
fustă şi helancă,<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif">Ce
frumoasă arătare,<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif">Da’ ce
Mândră şăştineancă!<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif"> <br /></span><span face=""Verdana",sans-serif">Dealul
Andricani, la poale,<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif">Cu
trifoi şi iarbă deasă,<br /> </span><span face=""Verdana",sans-serif">Parcă-i
numa’ bun pe cale<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif">La
Mândruţa mea frumoasă;<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif"> <br /></span><span face=""Verdana",sans-serif">Vine
Mândra? Din păcate,<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif">A fost
doar o amintire:<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif">Şăştina-i
pustietate<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif">Şi-ades
câte-o retrăire…<br /> </span><span face=""Verdana",sans-serif"> <br /></span><span face=""Verdana",sans-serif">Simeria,
6 Dec.2023<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif">*ȘĂȘTINA
e Cătunul harghitean din care am pornit în viață...</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><span face=""Verdana",sans-serif"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><span face=""Verdana",sans-serif"><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><span> </span><b>COLIND
VECHI de CRĂCIUN</b></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><b><br /></b>Sfânta
Maică-a lui Isus,<br />Rătăceşte-n
jos şi-n sus,<br />Pe un
plai scăldat în soare,<br />Prin
fâneţe numai floare…<br />Cată
loc să se-odihnească,<br /> Şi pe
Fiul Sfânt să-l nască.<br /> Sfânta
Maică-a lui Isus,<br /> Rătăceşte-n
jos şi-n sus;<br /> Jos pe
malul unui râu,<br /> Printre
grâne pân-la brâu,<br /> Cată
loc să se-odihnească,<br /> Şi pe
Fiul Sfânt să-l nască.<br /> Sub un
plop cu frunza deasă,<br /> Jos pe
pajişte se lasă,<br />Plopul
frunza-şi clătina,<br /> Pace
maica n-o afla;<br />Tulburată,
maica sfântă,<br /> Din
grai astfel îi cuvântă:<br /> –Plopule,
fii blestemat<br />Cât pe
lume ţi-o fi dat,<br />Frunza
ta să n-aibă stare<br />Cât o
fi ziua de mare!<br /> Frunza
să nu-ţi stea pe loc,<br /> Zbată-se
mereu ca-n joc,<br /> Şi la
soare, şi la lună,<br /> Ca
bătută de furtună!<br />Sfânta
Maică-a lui Isus,<br /> Rătăceşte-n
jos şi-n sus…<br /> La un
grajd de cai soseşte<br />Şi
acolo poposeşte…<br /> Caii
rod, fac zgomot mare,<br /> Şi
odihnă Maica n-are…<br />Supărată,
Maica Sfântă<br />Astfel
cailor cuvântă:<br />–Fire-aţi
cailor, să fiţi,<br /> Şi de
mine-afurisiţi,<br /> Şi de-a
domnului mânie,<br /> Mersul
fugă să vă fie;<br /> Zi şi
noapte să mâncaţi,<br /> Şi rar
să vă săturaţi,<br /> Numa-n
ziua lui Ispas,<br /> Nici
atunci decât un ceas…<br /> Sfânta
Maică preaslăvită,<br /> Rătăceşte
obosită,<br />Cată
loc să se-odihnească,<br /> Şi pe
Fiul Sfânt să-l nască...<br /> La un
grajd de boi soseşte,<br /> Şi în
iesle poposeşte;<br /> Boii
blând la ea privesc,<br /> Şi
suflând o încălzesc,<br />Şi
atuncea, Maica Sfântă,<br />Din
grai astfel le cuvântă:<br /> –Boulenilor
iubiţi,<br /> Binecuvântaţi
să fiţi,<br /> Şi de
Domnul şi de mine,<br /> Şi de
Fiul care vine!<br /> La
umblat s-aveţi mers lin,<br /> La
mâncare saţ deplin,<br /> Câte-un
ceas voi să mâncaţi,<br /> Iar un
ceas să rumegaţi!...<br /> …Hai,
boieri, nu mai dormiţi,<br /> Şi
degrabă vă treziţi,<br /> Şi
ieşiţi la noi afară,<br />Să
vedeţi minune rară,<br /> Şi
vedeţi-l pe Hristos,<br /> Cum vă
vine de frumos.<br /> El vă
zice să trăiţi,<br /> Întru
mulţi ani fericiţi!<br />Sănătoşi,
bogaţi, sărmani,<br /> La anul
şi la mulţi ani!<br /> (COLIND,
auzit prima dată de la Mama, <i>Ana HURUBĂ</i>, din Cătunul meu, Şăştina, sat. Călnaci,
com. Subcetate-Mureş, Jud.Harghita)<br /><o:p> </o:p></div>
</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left;"><span face=""Verdana",sans-serif"><div dir="auto"><div class="x1iorvi4 x1pi30zi x1swvt13 xjkvuk6" data-ad-comet-preview="message" data-ad-preview="message" id=":rk3:" style="padding: 4px 16px;"><div class="x78zum5 xdt5ytf xz62fqu x16ldp7u" style="display: flex; flex-direction: column; margin-bottom: -5px; margin-top: -5px;"><div class="xu06os2 x1ok221b" style="margin-bottom: 5px; margin-top: 5px;"><span class="x193iq5w xeuugli x13faqbe x1vvkbs x1xmvt09 x1lliihq x1s928wv xhkezso x1gmr53x x1cpjm7i x1fgarty x1943h6x xudqn12 x3x7a5m x6prxxf xvq8zen xo1l8bm xzsf02u x1yc453h" color="var(--primary-text)" dir="auto" style="display: block; line-height: 1.3333; max-width: 100%; min-width: 0px; overflow-wrap: break-word; word-break: break-word;"><div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a" style="margin: 0px; overflow-wrap: break-word; white-space-collapse: preserve;"><div dir="auto"><b>NOSTALGICĂ</b></div></div><div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a" style="margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space-collapse: preserve;"><div dir="auto">Adesea mă întorc acasă,</div><div dir="auto">„Acasă” care nu mai este,</div><div dir="auto">Doar o nostalgică poveste</div><div dir="auto">Din <a style="color: #385898; cursor: pointer;" tabindex="-1"></a>vraf de amintiri rămasă;</div></div><div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a" style="margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space-collapse: preserve;"><div dir="auto">Adeseori mă-ntorc din lume, </div><div dir="auto">Că mă solicită Cătunul –</div><div dir="auto">Sătucul Şăştina, străbunul,</div><div dir="auto">Şi minunatele-i cutume;</div></div><div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a" style="margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space-collapse: preserve;"><div dir="auto">…Acolo, în copilărie,</div><div dir="auto">Umblam în dimineţi pe rouă,</div><div dir="auto">Desculţ, cu cămăşuţă nouă,</div><div dir="auto">Şi-o cam uzată pălărie…</div></div><div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a" style="margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space-collapse: preserve;"><div dir="auto">…Pe Şăştina, în străvechime,</div><div dir="auto">Veniseră misiţi din Ceruri,</div><div dir="auto">Ca să susţină adevăruri,</div><div dir="auto">Că Şăştina-i cum n-are nime;</div></div><div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a" style="margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word; white-space-collapse: preserve;"><div dir="auto">Probabil au făcut şi poze,</div><div dir="auto">Şi mii de clipuri, filmuleţe,</div><div dir="auto">Imagini dese, ori răzleţe</div><div dir="auto">Dar toate cu nuanţe roze;</div></div><div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a" style="margin: 0.5em 0px 0px; overflow-wrap: break-word;"><div dir="auto" style="white-space-collapse: preserve;">Şi-am bănuit că era ţelul</div><div dir="auto" style="white-space-collapse: preserve;">Să fie Sfântă aprobare:</div><div dir="auto" style="white-space-collapse: preserve;">Să n-aibă Raiul semănare,</div><div dir="auto" style="white-space-collapse: preserve;">Doar Şăştina de-ai fi modelul.</div><div dir="auto" style="white-space-collapse: preserve;"> Simeria, 1 Febr. 2024</div><div dir="auto"><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; white-space-collapse: preserve;"></p><div style="text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face=""Verdana",sans-serif"><b>LA ŞĂŞTINĂ…</b></span></div><div style="text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">-satul meu natal-</span></div><div style="text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif"><br /></span></div><p style="white-space-collapse: preserve;"></p><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face=""Verdana",sans-serif">Când amintirile se torc</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">Şi toate-s ca o rugă,</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">Cu dorurile mă întorc</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">Pe drumul din Ierugă;</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face=""Verdana",sans-serif">Aud un fluier de cosaş,</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">Ca o chemare sfântă, </span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">Pe Şăştină, la un sălaş,</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">Mai aromind a mintă; </span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">Mirosul greu de liliac,</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">Îmi taie respirarea,</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">Iar undeva, un pitpalac</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">Mi-anunţă înserarea;</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">E Raiul pentru </span><span face="Verdana, sans-serif">şăştineni,</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">E-un drum de mers acasă</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">Pe uliţa de la Ştiopeni,</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">Doar în dorinţi rămasă;</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">Iar amintirile se torc…</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">Pe drumul din Ierugă,</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">Acum degeaba mă întorc,</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face="Verdana, sans-serif">Căci, totul e doar Rugă!</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face=""Verdana",sans-serif"> Simeria, 26 Febr.2024</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span face=""Verdana",sans-serif"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span style="font-family: Verdana, sans-serif;"><b>TRECERE</b></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><br /><span style="font-family: "Verdana",sans-serif;">Trecură anii, mamă,</span><br /><span style="font-family: "Verdana",sans-serif;">Se îngropară-n timp,</span><span face=""Verdana",sans-serif">
</span><span style="font-family: "Verdana",sans-serif;">Dar doruri mă recheamă</span><span face=""Verdana",sans-serif">
</span><span style="font-family: "Verdana",sans-serif;">La Şăştină-n răstimp;</span><span face=""Verdana",sans-serif">
</span><br /><span style="font-family: "Verdana",sans-serif;">Şi am, ori nu am treabă,</span><span face=""Verdana",sans-serif">
</span><span style="font-family: "Verdana",sans-serif;">De-atâţia ani şi ani,</span><span face=""Verdana",sans-serif">
</span><span style="font-family: "Verdana",sans-serif;">Mă vântur fără grabă</span><span face=""Verdana",sans-serif">
</span><span style="font-family: "Verdana",sans-serif;">Pe Dealul Andricani;</span><span face=""Verdana",sans-serif">
</span><br /><span style="font-family: "Verdana",sans-serif;">Acolo mi-a fost visul</span><span face=""Verdana",sans-serif">
</span><span style="font-family: "Verdana",sans-serif;">Şi dorul căpătâi,</span><span face=""Verdana",sans-serif">
</span><span style="font-family: "Verdana",sans-serif;">Acolo, Paradisul,</span><span face=""Verdana",sans-serif">
</span><span style="font-family: "Verdana",sans-serif;">Şi dragostea dintâi;</span><span face=""Verdana",sans-serif">
</span><br /><span style="font-family: "Verdana",sans-serif;">Dar, cum trecură anii!</span><span face=""Verdana",sans-serif">
</span><span style="font-family: "Verdana",sans-serif;">Şi-n urma lor, bătrân,</span><span face=""Verdana",sans-serif">
</span><span style="font-family: "Verdana",sans-serif;">Particip la litanii</span><span face=""Verdana",sans-serif">
</span><span style="font-family: "Verdana",sans-serif;">Din care nu-mi revin!</span><span face=""Verdana",sans-serif">
</span><span style="font-family: "Verdana",sans-serif;"> Simeria, 4 Mar.2024</span><span face=""Verdana",sans-serif">
</span></div><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: left; white-space-collapse: preserve;"><span style="color: #cc0000;"><b>VALENTIN MARICA:</b></span></p><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; text-align: left;"><span style="white-space-collapse: preserve;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2020/07/emilia-marica-dobreanu-si-valentin.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2020/07/emilia-marica-dobreanu-si-valentin.html</a><br /></span><span style="white-space-collapse: preserve;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2014/12/la-multi-ani-valentin-marica.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2014/12/la-multi-ani-valentin-marica.html</a><br /></span><span style="white-space-collapse: preserve;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2021/04/scriitori-rememorand-pastile-copilariei.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2021/04/scriitori-rememorand-pastile-copilariei.html</a><br /></span><span style="white-space-collapse: preserve;"><a href="https://revistalyceum.blogspot.com/2015/12/frigul-visului-de-valentin-marica.html">https://revistalyceum.blogspot.com/2015/12/frigul-visului-de-valentin-marica.html</a><br /></span><span style="white-space-collapse: preserve;"><a href="https://revistalyceum.blogspot.com/2011/01/lyceum-anul-xv-nr-1-62-ianuarie-2011.html">https://revistalyceum.blogspot.com/2011/01/lyceum-anul-xv-nr-1-62-ianuarie-2011.html</a></span></div><p class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0in; white-space-collapse: preserve;"><b><span style="color: #cc0000;">DUMITRU HURUBĂ:</span></b></p></div></div></span></div></div></div></div></span></div></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2011/12/dumitru-huruba.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2011/12/dumitru-huruba.html</a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><a href="https://viatalasubcetate.blogspot.com/2016/08/falos-ca-sunt-varvigean-dumitru-huruba.html">https://viatalasubcetate.blogspot.com/2016/08/falos-ca-sunt-varvigean-dumitru-huruba.html</a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><a href="https://viatalasubcetate.blogspot.com/2023/01/in-honorem-dumitru-huruba-cetatean-de.html">https://viatalasubcetate.blogspot.com/2023/01/in-honorem-dumitru-huruba-cetatean-de.html</a></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;">FOTO: <b><span style="color: #cc0000;">MARIAN TOMA</span></b></div><div style="text-align: justify;"><a href="https://viatalasubcetate.blogspot.com/2020/07/privelisti-din-subcetate-foto-marian.html">https://viatalasubcetate.blogspot.com/2020/07/privelisti-din-subcetate-foto-marian.html</a></div></span></span></span></span></div><div style="line-height: 150%; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: left; text-indent: 0.5in;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: large;"><br /></span></div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> </span></div>
<p class="MsoNormal" style="line-height: 150%; margin-bottom: 0in;"><span face=""Arial",sans-serif" style="font-size: 14pt; line-height: 150%;">
<!--[if !supportLineBreakNewLine]-->
<!--[endif]--><o:p></o:p></span></p>
Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-10764383565549390912023-09-03T03:43:00.004-07:002023-09-03T03:48:36.911-07:00Prof. Valeria Pop, CONSTANTIN HÂRLAV - Lăsați cuvintele să vină la mine!<div style="margin-left: 6pt; text-align: center; text-indent: 0.25in;"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEi0aEr7ZCwoxyabzRob5sAh5lxdoKw38G-Rku4rFDMCku1YJrHUd9IJOGrflXfpg8PCuFESu_Pp8cRQ1bw9_FePHaXhC-QIK6gpuqHrAIY_pqNMcYbDyY15_lpTcSpDQogUjSKWXwaZqotCPVS-ERozvE3HBts-79jMoj9x0Yi4OGf_AkLgE0zI-uVTmv_J" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="612" data-original-width="464" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEi0aEr7ZCwoxyabzRob5sAh5lxdoKw38G-Rku4rFDMCku1YJrHUd9IJOGrflXfpg8PCuFESu_Pp8cRQ1bw9_FePHaXhC-QIK6gpuqHrAIY_pqNMcYbDyY15_lpTcSpDQogUjSKWXwaZqotCPVS-ERozvE3HBts-79jMoj9x0Yi4OGf_AkLgE0zI-uVTmv_J=w303-h400" width="303" /></a></div><br />Să te apropii de Cuvânt în felul copilului sau al
îngerilor, iar de cuvinte în felul sfinților sau al poeților, acest (alt) fel
de îngeri, este pentru mulți un dor înnăscut, pentru alții o aspirație; pentru
îndrăzneți, este o tentație și o întreprindere care ia adesea forma unui gest
luciferic cu cele mai dramatice consecințe. Această raportare la Cuvânt și
cuvinte, privilegiu și responsabilitate a ființei vorbitoare, atinge parametri
diferiți de la om la om, de la un rostitor și vorbitor la celălalt, de la un
condeier la altul. Meditația la această raportare însoțește sau nu actul
vorbirii sau al scrierii, mână în mână cu simțul răspunderii, mână în mână cu
modul fiecăruia de a concepe și a-și asuma libertatea și dreptul de a (ab)uza
de accesul neîngrădit la Cina cea de Taină (aici: împărtășirea din Cuvânt).</span></span></div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Sunt oameni ai rostirii și ai condeiului cu sensibilitate
și o acută conștiință a imensului dar al omului de ființă cugetătoare,
cuvântătoare, pentru care, „cuvântul omenesc în relație cu lumea este și el ca
și omul, după chipul Cuvântului lui Dumnezeu, făcător de lume prin rostire și
aducere la ființă. (…) Ființa cuvântului este aceeași cu ființa celui care îl
rostește. Omul devine cuvântul pe care îl rostește, după asemănarea Aceluia
care este Cuvântul. Rostindu-se, cuvântul lucrează în lume creator,
desăvârșindu-i chipul.” (Anca Popescu, O </span><i style="text-indent: 0.25in;">poetică
a Logosului</i><span style="text-indent: 0.25in;">). Unul dintre aceștia, anahoret în mijlocul cetății și paznic
„de far”, adică gardian al „lumen-ului” divin, care nu poate fi omis din ființa
înzestrată cu grai, este cel a cărui trecere în veșnicie se măsoară în
echinocții de primăvară, prevestind Bune Vestiri de mântuire și mângâiere.
Crugul unui an se convertește în spirala ascendentă a unei vârste care
transcende măsurile noastre terestre.</span></div> </span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"> </span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: center;"><span style="text-indent: 0.25in;">*</span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"> </span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"><b>Constantin Hârlav</b> (1950-2014) a avut smerenia de a se
apropia de cuvintele vii, cu duh viu, cu grija și duhovnicia unuia care
oficiază o taină; de aceea cei care l-au cunoscut consideră că a scris prea
puțin, având rezerve de cugetare pentru încă o viață. Avea o percepție
„poetică”, deși nu a publicat poezie. Era un „liric”, într-un fel diferit de al
maestrului său, Caragiale, care se supăra, dacă era definit drept „satiric”,
protestând și afirmându-se drept „liric”. Și Mircea Cărtărescu afirma despre
toți scriitorii adevărați că sunt „poeți”, creatori care nu uită de adevărata
materialitate spirituală a cuvântului, de legătura sa „ombilicală” cu Creatorul
și cu creația Acestuia, lumea. Treimic, adică în comuniune, relația triangulară
se desfășoară de data aceasta vertical, ilustrând pogorâri și înălțări,
înnoind, restaurând creația.</span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Sincer în mărturisiri, precum asceții la spovedanie, el
își definește întreprinderea, </span><i style="text-indent: 0.25in;">Încercări
de precizie…</i><span style="text-indent: 0.25in;"> </span><i style="text-indent: 0.25in;">istorico-literară</i><span style="text-indent: 0.25in;">,
în </span><i style="text-indent: 0.25in;">Paragraf următor</i><span style="text-indent: 0.25in;">: „</span><i style="text-indent: 0.25in;">Încercările</i><span style="text-indent: 0.25in;">… vor a spune, în subtext, că
autorul lor a învățat (și învață) să citească, citind opera lui Caragiale,
citind interpretările aplicate acesteia, bucuros când are ocazia de a continua,
după puterile sale, idei, ipoteze, perspective de interpretare luminate, dar și
ispitit de spațiile albe pe care cercetarea de istorie literară are încă a le
străbate. În acest sens, aici ar putea fi un jurnal al căutării, al încercării
de a descoperi și înțelege, în parte pe cont propriu, un mare scriitor. Aproape
fiecare dintre aceste texte a început într-o </span><i style="text-indent: 0.25in;">clipă critică</i><span style="text-indent: 0.25in;">, de a cărei existență, crede autorul acestora, se
poate vorbi, prin analogie cu ceea ce Gaston Bachelard a numit </span><i style="text-indent: 0.25in;">clipa</i><span style="text-indent: 0.25in;"> </span><i style="text-indent: 0.25in;">poetică.”</i></div><i><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Un interviu</span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"> realizat de Valeriu Bârgău, inclus în volumul <i>Caragiale și iar Caragiale</i>, conține o întrebare și, evident, un
răspuns care vin întru lămurire: „Dacă scrie și scrisul său are dimensiunile
unui act de existență intelectuală și morală, criticul literar este scriitor.
(…) Apoi,(…) actul său de existență, practica exegezei, este până la un punct,
o anchetă deliberat rece, imperturbabilă, vizând, însă, ceea ce Jean
Starobinski numește <i>dependență iubitoare
și independență atentă.” </i>O despicare lăuntrică, (într-o retorică pe care o
consideră elegiacă, o mărturisește „cu versurile poetului clujeano-sibian Ion
Mircea: Părăsisem împreună / căsuța lui Pariszek / din marginea orașului / și
acum ne plimbam / pe lângă Anticariat, Mathias Rex, urmând spre Arizona / pe
sub ferestrele Echinocțiu-ului, spre triunghiul unei lentile de umbră / care scălda
o retrasă bisericuță mititică. <i>Uitasem de
noi.</i>) o despicare lăuntrică l-ar fi stăpânit întotdeauna și ar fi „fatală”
pentru un critic; aceasta este identificată, recunoscută ca atare și,
negându-și latura poetică, pe care o definește drept „firea mea dependentă
sentimental”, optează pentru „tăcere” (în 1986), considerând că ascetismul său
nu a atins cotele dorite, încât cuvintele să vină la el: „…încă nu am o <i>voce</i> formată pe un <i>timbru, pe o tonalitate</i> de bază. Însă, vocea, în accepțiunea de
aici, ți-o faci nu numai scriind/exersând, ci și publicând/probând-(o) în
public; fiind, adică, prezent și în <i>rol.”</i></span></div><o:p><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Volume</span></i></div></o:p></i></span><i><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Clipa critică </span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">este și titlul primului capitol, care ocupă două treimi în economia
cărții și este urmat de cel ce dă (sub)titlul cărții, mult mai restrâns, ca
număr de pagini, structura ternară completându-se cu <i>Sita lui Eratostene. </i>Prima apariție în volum, cu o prefață semnată
de prestigiosul profesor, editor, istoric și critic literar Nicolae Mecu, <i>Perenitatea „clipei critice</i>”, se
datorează Editurii Karta-Grafic din Ploiești și se petrece abia în 2010; este
„o carte modest intitulată <i>Despre
Caragiale</i> care nu va putea fi ocolită nici de gravii specialiști de tip
academic, nici de voluptuoșii, rafinații închinători ai meșterului, și nici de
oricare cetățean onorabil care va ține să afle ceva mai mult și mai altfel
decât știa: în legătură cu parodistul, cu <i>Noaptea
furtunoasă</i> și <i>mitologia</i>
caragialiană diseminată în celelalte piese de teatru (<i>Năpasta</i> inclusiv), cu <i>momentele</i>
sau cu inimitabilele scrisori sau cu <i>varietățile,
prospăturile</i> și celelalte<i> gogoși</i>
ale începătorului…”</span></div></i><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Caragiale și iar
Caragiale, Încercări de precizie… istorico-literară</span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">,
ediția a II-a revizuită și adăugită, cu o Prefață de Nicolae Mecu (Perenitatea
„clipei critice”), a apărut în 2011, la editura Dacia XXI din Cluj-Napoca, în
seria de critică literară a colecției <i>Discobolul
XXI,</i> ca urmare a inițiativei directorului ei, regretatul scriitor clujean
Ion Vădan, în colaborare cu Primăria Bilbor (cf. proiectului <i>Clubul cărții al Editurii Dacia XXI</i>,
colecția <i>Scriitori la ei acasă</i>
deținând cea mai mare pondere) și poartă, scris de mână, cu stiloul lui cu
cerneală neagră și caligrafia sa inconfundabilă, un al doilea subtitlu, <i>Despre Caragiale</i>, titlul ales de el la
prima ediție, exprimând astfel un dezacord în raport cu alegerea editorului.</span></div><o:p><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Cartea este structurată în cinci capitole.</span></div></o:p></span><i><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Clipa critică</span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"> (I), este un capitol substanțial, însumând „încercările”( „ofrande
aduse nemuritorului eternizator” al urbei de adopție, cum le numește N. Mecu)
sale în caragialeologie, care datează din epoci diferite. Primele se leagă de
perioada clujeană, descinderea sa culturală începând în anii 1965 - 1969 în
atmosfera literară a ctitoriei șaguniene, cu dascălii brașoveni, Constantin
Cuza și Ion Popescu Topolog, grație cărora s-a îndrăgostit iremediabil de
știința/arta cuvântului; aceasta s-a desăvârșit apoi la universitatea clujeană
„aflată la ora pleiadei sale de dascăli postbelici: Zaciu, Vlad, Petrescu
(Ioana și Liviu), Pop, Papahagi, Vartic”, de aici venea „gata caragializat:
contaminat iute și fără vindecare” și grație „laboratorului în care Ion Vartic,
V. Fanache, Maria Vodă Căpușan și alții își cloceau - de nu chiar își alambicau
- viitoarele studii, într-un fel de ofensivă transilvană de renovare-inovare exegetică”,
spre „a se ploiești” în 1980.</span></div></i><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">„Rețetă practică…”</span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"> a cunoscut o primă redactare în 1975, în perioada clujeană, fiind
reluată la Brașov, în 1991, pentru ca, în 2010 să redacteze <i>O notă, după două decenii,</i> incluzând
integral și <i>Cronica de joi. Literatură,</i>
un articol din 1896 al lui Caragiale, semnat <i>Luca</i>, pe care l-a reprodus în versiunea lui primă descoperită în
colecția ziarului <i>Adevărul </i>și l-a
inclus în volumul <i>Opere,</i> III, ediția
din 2001, îngrijită de Stancu Ilin și Constantin Hârlav, ediție coordonată de
Eugen Simion, căruia i se dedică „<i>Rețetă
practică…”</i> („Domnului profesor Eugen Simion, adevărat vir bonus, pentru
toate îndemnurile, încrederea și, mai ales, intervenția benefică și salvatoare,
într-un moment, în 2006, dramatic pentru mine”). Articolul menționat precede cu
o săptămână autoparodia la nuvela <i>O
făclie</i> <i>de paște,</i> cu titlul <i>Noaptea-nvierii</i> (pe care o și anunță, ca
material demonstrativ), încât, conchide exegetul, scriitorul ne oferă <i>O făclie de Paște</i> în trei variante:
nuvela („cam așa ceva”, după aluzia ironică din articol) propriu-zisă,
publicată în 1889, „argumentul” (schiță, proiect, rezumat) și „novela”
parodică. Este o „rețetă” completă, similară celei din<i> Vatra</i> din 1894: <i>Rețetă
practică pentru a face o</i> <i>lucrare
literară, în genere</i>, cu recomandări ironice, pentru cei fără vocație, de
care se distanțează prin atitudinea sa față de arta literară și de scriitor.
Ceea ce rezultă este, precizează autorul, o imagine caricatural-fericită a
„camerei de tortură” (atelierul, laboratorul), o descripție a nașterii
Efemeridei, o caricatură a quijotismului literar, care este el însuși o
caricatură. „<i>Novela</i>” este o „pildă
despre cum se scrie literatura slabă, nonliteratura, e, adică, schița
caricaturală a unei categorii de literați, a unui climat și a nivelului de
cultură și gândire specific lui. Ca și cu alte prilejuri, Caragiale
concretizează modelele negative, pentru a le nega, vituperându-le, făcând,
deci, operă de clinician al conștiinței literare”.</span></div> <o:p><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Juvenilia sau
tânărul Caragiale printre scriitori</span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"> este dedicată
„colegilor mei de la Echinox, unde a început, de fapt, totul” și a fost
publicată în revistele clujene <i>Napoca
universitară, Tribuna,</i> <i>Echinox,
Steaua</i>, în anul 1977. Se referă la debutantul Caragiale, care, chiar din
etapa puținilor și nespectaculoșilor săi „ani de exercițiu”, se caracteriza
printr-o „cadență sintactică foarte personală și prin proprietatea cuvântului,
care denotă pe scriitor” (cf. Șerban Cioculescu, <i>Viața lui…)</i>.</span></div></o:p></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Așa cum profesorul Mircea Zaciu procedase în cazul Rețetei
lui Negruzzi, Constantin Hârlav propune o lectură contemporană, o validare, ca
texte-pilot, a textelor caragialeene de început: </span><i style="text-indent: 0.25in;">Cronici, Varietăți</i><span style="text-indent: 0.25in;"> (publicate în </span><i style="text-indent: 0.25in;">Ghimpele),</i><span style="text-indent: 0.25in;"> </span><i style="text-indent: 0.25in;">Felurimi </i><span style="text-indent: 0.25in;">(în </span><i style="text-indent: 0.25in;">Unirea democratică</i><span style="text-indent: 0.25in;">), </span><i style="text-indent: 0.25in;">Gogoși</i><span style="text-indent: 0.25in;">, versuri și schițe (</span><i style="text-indent: 0.25in;">Claponul,</i><span style="text-indent: 0.25in;"> </span><i style="text-indent: 0.25in;">Calendarul Claponului</i><span style="text-indent: 0.25in;">), argumentând că, încă de acum, se impune „o
elocvență unică” denotând „o inteligență și o dicțiune de un tip deosebit își
caută, nu fără agresivitate, formula, timbrul”. El identifică aici indicii
despre individualizarea progresivă a stilului caragialean, despre modul cum
începe să se distingă și să se delimiteze „figura” lui literară, conținând „o
strategie a pătrunderii în lumea literelor”, dar și „o trecere spre operă”
(care se înscrie în opera însăși, într-un mod mai mult sau mai puțin net).</span></div> <o:p><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Spre deosebire de Șerban Cioculescu, Constantin Hârlav
crede că în primul text mai amplu publicat în </span><i style="text-indent: 0.25in;">Ghimpele</i><span style="text-indent: 0.25in;">, în 1874, </span><i style="text-indent: 0.25in;">Voiți
cronică literară?,</i><span style="text-indent: 0.25in;"> „e vorba de o primă manifestare critică decât de una
satirică, în pofida faptului că apărea într-o revistă de gen”, esența ei
rămânând ironia, nu invectiva, și „se prefigurează acea demnitate a ironiei,
care, mai târziu, va atesta, impunător, independența stilului caragialean,
identitatea neconfundabilă a dicțiunii sale” .Cronicile de la </span><i style="text-indent: 0.25in;">Ghimpele</i><span style="text-indent: 0.25in;"> ”sunt concretizări ale
atitudinii parodice a improvizatului cronicar”, dobândind caracter critic; nu
ad hominem, deși pot fi identificate persoane și situații din sfera realității:
celebrul Christoforian (versificatorul), Aamschi, „geniul din Pitești”,
„Popnedea” (N. D. Popescu), „comtele” Geniadevski (Macedonski, cu „trufia”,
fanfaronada și cu „zgomotoasa afirmare de sine” din tinerețe), ”bătrânul
Ercule” în proză (Cezar Bolliac), ci „specia”, scriitorul minor, grafomanul,
scribul cu program exterior creației, cel lipsit de măsură. Popnedea nu-i decât
un pretext, „mascat sub un titlu generic: autorul de predilecțiune, și sub un
nume inventat prin anagramarea numelui real”, vizând „demascarea grafomanului
incurabil”, dar și a „credulității publicului cititor”; iată prezența unui
element al triadei: cronicar/scriitor, critic (critica fiind acuzată de
complicitate la mistificare, dar simțindu-se infailibilă), cititor, „publicul ”
care rămâne uimit de solemnitatea faptului, recunoscând, fără să știe cam de ce
era vorba, că „Critica are dreptate”. Nevoia încă unui factor cu
responsabilitatea de a face „critica Criticei” este resimțită și puternic
afirmată: „Și închipuiți-vă că nu s-a găsit până azi nimeni care să facă
critica Criticei, și să ți-o ia la frecuș țeapăn, și să-i tragă o învârtitură
să pomenească și morților”. Primul element, cronicarul, alias tânărul
Caragiale, departe de a se integra în „concertul criticei locale”, precum se
delimitează și de specia pe care o portretizează sub genericul „autorului de
predilecțiune”, printr-un cod ironic instaurat în „sincera omagiune” adusă
acestuia, caută un făgaș literar propriu, practicând o „strategie” și o
„tactică” (literare) originale, cu mijloacele pamfletului, parodia, ironia,
persiflarea și autopersiflarea etc., adoptând principii și atitudini ce preced
„actul de naștere literară” a scriitorului Caragiale, adică recunoașterea lui,
intrarea lui în „republica literelor”. La toate vârstele creației sale, sceptic
și melancolic, Caragiale va fi profund preocupat de „situarea în lume a adevăratului
scriitor”, stăpânit de o „conștiință a valorii fără greș”, de mecanismul
recunoașterii scriitorului de către publicul cititor și de către instanțele
„competente”. În cultul pentru instruire, în respectul pentru Cuvânt, pentru
limbă și literatură și, de ce nu?, pentru esența omului, Constantin Hârlav
recunoaște în Caragiale pe Maestrul său întru profunzimea gândirii și simțirii,
întru căutarea adevărului ființei sale și a cuvântului adecvat, capabil să-l
exprime.</span></div></o:p></span><i><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Histrionia sau
intrarea în rol</span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"> este un studiu publicat în <i>Caiete critice</i>, în 1994, perioadă în
care, după un scurt episod brașovean, de nici patru ani (perioada primă a
revistei brașovene „Interval„), „ploieștitul” de deja zece ani abia intrase în
societatea aleasă a oamenilor scrisului de la Institutul academic bucureștean.
Acest studiu se referă la scrisul caragialean, „o complexă ucenicie a gândirii
și a viziunii”, din spațiul anilor 1877-1878, pe care îl consideră extrem de
elocvent pentru modul cum se formează și afirmă „dicțiunea lui Caragiale”. Sunt
anii în care se petrece „adevărata naștere a scriitorului, recunoașterea și
acreditarea lui în republica literelor”. Textele publicate, apreciază
Constantin Hârlav, în publicații ale timpului, „configurează o imagine - care
merită deja epitetul de caragialeană - multiplu semnificativă a scriitorului in
<i>statu nascendi</i>”, pentru care problema
principală a propriului scris este chiar problema scrisului; pentru Maestru,
scrisul este o „meserie” care se învață făcând-o bine, spre a-și conștientiza
și afirma identitatea, vocea. Cât de scrupulos, de laborios, exigent cu sine
este Caragiale, rezultă din următoarea constatare a exegetului: „Schițate
într-un ziar, reluate aidoma sau cu anume modificări în altul, într-o nouă
structură de relații, o parte a textelor caragialeene se mișcă pe un curs
valabil estetic într-o succesiune care presupune importante
reelaborări/rescrieri/reîncadrări”, în timp ce o altă parte a acestor texte cap
de serie tematică/tehnică rămâne abandonată în nebuloasa inițială, în stadiul
exercițiilor preliminare, al formelor primare, premergătoare marilor opere”.
Încetarea apariției <i>Claponului</i> îi
prilejuiește scriitorului această primă selecție operată asupra propriilor
scrieri (note, fragmente, încercări, exerciții, eboșe) și publicarea ei sub
forma unui calendar almanah a „tot ce este…caragialean”. <i>Calendarul Claponului. Almanah hazliu și popular pe anul de la Mahomet
129, de la Hristos 178,</i> „marchează o dată în istoria literaturii române, și
anume data la care apare opera prima caragialeană, cel dintâi opus, în
adevăratul sens al cuvântului”, conținând câteva puneri în scenă, care dovedesc
că scriitorul „începe să-și creeze genurile/speciile literare proprii, adică el
scrie ceva ce va deveni momentul sau, pe alt traseu, va deveni reminiscența,
varianta caragialeană a amintirilor”. Dar nu se opresc aici considerațiile
despre „atelierul/laboratorul artistic public în care evoluează scriitorul,
formula pregătirii la vedere face parte din spectacolul scrisului caragialean.
Însuși actul scrisului e pus în act, e înscenat, e pus sub semnul întrebării
și, nu de puține ori, scriitorul e propriul său personaj. Există în scrisul său
o ispită a etalării, în prim plan și în plină lumină, tocmai a
încercării/experienței scrisului, a demascării atelierului și a meseriașului
care lucrează acolo”. Aceste fine observații ilustrează o mișcare sufletească a
exegetului, cu dublu sens: pe de o parte, Constantin Hârlav se întâlnește cu
dimensiunea truditorului, șlefuitorului, sârguitorului, care încearcă să fie
extrem de onest, cu sine, cu semenii, cu Cuvântul, până la slujire înțeleasă ca
dăruire totală și… mântuire prin arderea care duce/transformă în virtuți tarele
umane, oferind un model chiar și peste timp. Pe de altă parte, el se desparte
de Maestrul său, histrionia aceluia necaracterizându-l. În aceste zbateri,
numite cu o sintagmă a lui Perpessicius <i>forme
brouillonare,</i> fragmente, scheme, proiecte, puneri în scenă, schițe și alte
structuri primare, care reapar, corectate, reelaborate/rescrise, amplificate/aprofundate
în opera majoră (teatru, proză), el „aproximează centrele radiante”, tematice
și formale, cele mai profunde și care reprezintă obiectul unei analize
reconstitutive pe care o operează și Constantin Hârlav (în măsura în care
aceasta este posibilă, precum însuși precizează, oferind și un inventar al
producțiilor publicistice/scriitoricești din <i>Claponul, Calendarul Claponului, România liberă, Timpul, Albina
Carpaților</i>); dar și într-o „intrare în rol” constă efervescența spirituală
a intervalului de timp din proximitatea primei capodopere dramatice, O <i>noapte furtunoasă sau</i> <i>Numărul 9</i> (1878).</span></div></i><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Constantin Hârlav, omul modest și delicat, care îi
impresiona pe toți prin contrastul dintre fragilitatea trupească și forța
sufletească, dar și prin solida lui cultură ,fiind, cum sublinia subtilul
scriitor Nicolae Mecu, nu doar un om de cultură, ci unul cu adevărat cultivat
(„cultivat”, cuvânt ce sugerează și ideea de „cult”, un cult al valorilor,
n.n., inclusiv cea religioasă; avem mărturisirea Dr. Sanda-Valentina
Maistorovici despre „formula” lui duhovnicească: adică „felul” religiozității
lui), era fascinat de omul-spectacol/ scriitorul tânăr Caragiale, datorită,
poate, unei atracții a contrariilor; pe acesta îl surprinde în etapa de
tinerețe, dinamic, cu o vioiciune a spiritului, pe care o va transpune în
operă, mai întâi în paginile unor publicații (</span><i style="text-indent: 0.25in;">Ghimpele, Alegătorul liber</i><span style="text-indent: 0.25in;">); textele lui se remarcă „prin acorduri
și ritmuri de compoziție, prin instantanee și cuvinte de spirit pe care le va
relua/continua/transforma ca formulă tehnică”. El ”acumulează material și își
croiește un stil, își structurează o dicțiune, exersându-și verva ironică,
intuiția tăioasă, spiritul de opoziție pe situații reale, luate pe viu, copii
după natură, sau imaginate”. Aceste procedee cu a lor funcționalitate se vor
regăsi „mai viu, mai complex și mai sigur peste foarte puțin timp, </span><i style="text-indent: 0.25in;">Gogoși</i><span style="text-indent: 0.25in;">-le și </span><i style="text-indent: 0.25in;">Prospături</i><span style="text-indent: 0.25in;">-le de la </span><i style="text-indent: 0.25in;">Claponul</i><span style="text-indent: 0.25in;">
și </span><i style="text-indent: 0.25in;">Calendarul Claponului</i><span style="text-indent: 0.25in;">, iar peste
decenii </span><i style="text-indent: 0.25in;">Mofturi</i><span style="text-indent: 0.25in;">-le și</span><i style="text-indent: 0.25in;"> Notițe</i><span style="text-indent: 0.25in;">-le critice, adică o repetată
panoramare a lumii”, văzută într-un chip foarte personal ca spectacol și
asumată astfel: ca „jucător”/actor (ca) la teatru, în opoziție cu eminescianul
”privitor ca la teatru”… Care este „rolul” său? Consemnând/ transcriind
/dezvăluind sensul baroc al lumii ca teatru în care se joacă roluri și scene,
el este cel ce se opune, integrându-i-se astfel aparent paradoxal, ca opozant.</span></div><o:p><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Cum se reflectă „faptic” acest rol asumat/ jucat/ trăit?
Constantin Hârlav subliniază că scriitorul o face „dincolo de, și de multe ori,
în contradicție cu formulele consacrate ale publicațiilor umoristice, foarte
numeroase, de altfel, în epocă.</span><i style="text-indent: 0.25in;"> Claponul</i><span style="text-indent: 0.25in;">
e un concept personal de foiță hazlie și populară, individualizat stilistic și
tematic, și totodată parodie, contra-model, nu numai al acestui fel de
publicații, ci al tuturor publicațiilor. Iar </span><i style="text-indent: 0.25in;">Calendarul Claponului</i><span style="text-indent: 0.25in;"> are o situație similară: el se opune,
diferențial, calendarelor/ almanahurilor anterioare și contemporane. Caragiale,
care elogiase ironic, printr-o contra-apologie, un autor de calendare/
almanahuri și operele sale, dă, la rândul lui, un prim… calendar. Acesta este,
însă, altfel, iar în ordinea scrisului caragialean, el instituie o altă
ipostază a scriitorului, fără să o nege total pe aceea abia lăsată în urmă, în
paginile </span><i style="text-indent: 0.25in;">Ghimpelui</i><span style="text-indent: 0.25in;">. Acolo, scriitorul
juca rolul cronicarului care și-a îngagiat talentul, punându-se, astfel, pe
sine în scenă și punând în scenă lupta cu sine și cu lumea scrisului”. Acum,
lucrurile stau diferit: „… registrul se schimbă. Datele jocului sunt diferite:
scriitorul caută formule pentru a pune lumea în scenă, retrăgându-se într-un
plan secund pentru a vorbi despre sine indirect, prin personaje, situații,
instantanee, apologii, aforisme”. Caragiale a instituit astfel un „spațiu
elocutoriu”, în care dicțiunea sa îmbracă forma contrariului său,
contra-dicțiunea, așa cum, paradoxal, respectul pentru Cuvânt lua forma …
locvacității (p. 43), pentru ca, acum, acesta să se restrângă, „lăsând loc
vocilor decupate în prim plan și autonomizate prin ce spun și cum spun, în situații/
scene care pe același sau pe alte parcursuri tematice, vor defini/ specifica,
mai târziu, proza și teatrul”.</span></div></o:p></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Exercițiile de stil din această perioadă sunt exerciții de
spirit, scăpărătoare, cu o frumusețe și o valoare în sine (dincolo de „considerarea
lor dinspre opera majoră”), dăruindu-ne „sintagme cu o carieră glorioasă”;
selecția/ comentariul a două dintre ele, „legea de murături” și „lacuna”, două
„gogoși” diferit organizate compozițional, ca dialog, respectiv ca narațiune,
dar și o parodie a unui reportaj parlamentar (</span><i style="text-indent: 0.25in;">Parlamentare. Camera din Stambul</i><span style="text-indent: 0.25in;">), oferă „rețeta” folosită pentru
modul cum limbajul viu surprinde „ce”-ul umoristic al unei scene dialogate sau
al unei narațiuni, precum și „rețeta”pentru o publicație menită să delecteze.
Analiza operată de Constantin Hârlav se adâncește, devine și mai subtilă. Se
știe despre Caragiale că nutrea o prețuire aproape sacralizantă pentru arte,
muzica fiind apreciată superlativ. La fel, Constantin Hârlav, a cărui soție
este pianistă și al cărui fiu este un tânăr compozitor și violonist de talent
(lor le este dedicată întreaga serie a </span><i style="text-indent: 0.25in;">Încercărilor</i><span style="text-indent: 0.25in;">…,
un șir de „probe” ale cunoașterii unui om cu al său univers, a mânuirii
verbului și al jocului ideilor), este sensibil la/ și remarcă muzicalitatea
compoziției scrierilor caragialeene: „Scriitorul procedează ca într-o
compoziție muzicală, căutând, pe de o parte, să fixeze elemente comune,
asociațiile automate în jurul unui centru de organizare și, pe de alta, căutând
să depășească simpla lor acomodare/ adaptare/ adoptare în sensul unei
desfășurări rezumative a sugestiilor apărute în joc”.</span></div></span><i><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Fragmente pentru o
„mitologie” caragialeană</span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"> (despre care criticul literar
Nicolae Oprea considera că ”… departe de a fi o simplă anexă la o ediție,
constituie un studiu independent, pentru o proiectată monografie…”, pe care
„împătimitul caragialeolog, trăitor el însuși în Ploieștii lui Caragiale și
Nichita Stănescu”, ar consacra-o autorului său… „de predilecțiune”) este
consacrat „operei sale glorioase, deschise cu O <i>noapte furtunoasă sau Numărul 9</i>”, marcând o etapă distinctă,
cuprinsă între 1879 și 1885, anul apariției comediei D<i>-ale carnavalului</i>, dar, de fapt, limita temporală a elaborării
operei dramatice este1890, anul dramei <i>Năpasta.</i>
Constantin Hârlav a încheiat redactarea la sfârșitul anului 1983, pe când se
afla deja de trei ani în Ploiești; cum mărturisește într-o notiță din anul
2010, a „beneficiat de idei, observații, impresii, sugestii, ecouri, uneori
citate direct, alteori prezente în atmosfera textului, culese dintr-o lungă
suită de scrieri care se cuvine consemnată, fie și selectiv” (lista conține
numeroase referințe critice, însumând 31 de autori, de la Titu Maiorescu la
Mircea Zaciu, al cărui <i>Viaticum</i>
datează din 1983).</span></div></i><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Constantin Hârlav își propune să-l surprindă pe Caragiale,
„scriitor și om de egală complexitate”, într-un moment de vârf al devenirii
sale umane și scriitoricești, un moment important după ce „junimiștii recunosc
în el un scriitor, un congener în spirit și gândire”, la bază fiind
antecedentele de publicist și „cronicar” al situației literare. Ca și aceștia,
Caragiale se raporta la un model ideal de scriitor, când îi judeca pe
contemporanii săi și cu atât mai mult când are loc propria cristalizare,
procesul propriei formări, inducând ideea că „artistul este superior omului și
altceva decât acesta” (noi credem că, desăvârșindu-se ca artist, omul întreg se
desăvârșește, prin arta sa, omul având acces la zone spirituale înalte).</span></div><o:p><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">O primă fațetă care se află în atenția exegetului este
modul cum evaluează „starea actuală a teatrului românesc”, în 1878 publicând „</span><i style="text-indent: 0.25in;">Cercetare critică asupra teatrului
românesc”,</i><span style="text-indent: 0.25in;"> care atestă „deplina conștiință artistică și critică a unui
artist, profesionist veritabil, edificat prin experiență și inteligență, asupra
problemelor profesiunii sale”, dar și o cunoaștere din interior, știute fiind
circumstanțele sale familiale. S-a născut din/și a crescut între oameni de
teatru, s-a instruit și a studiat…, trăind în mijlocul vieții teatrale de la
București, contribuind substanțial la aceasta; el face, în spirit caragialean
(!), critica criticei teatrale, printr-o „fabulă” în țesătura căreia Constantin
Hârlav identifică indicii care „prevestesc infailibilul mister al scrisului
caragialean” (cf. „cum se face critică teatrală la noi”); apoi o analiză
aplicată a singurei piese considerată de el valoroasă: „</span><i style="text-indent: 0.25in;">Răzvan-vodă,</i><span style="text-indent: 0.25in;"> 5 </span><i style="text-indent: 0.25in;">acte în
versuri de Hăsdeu</i><span style="text-indent: 0.25in;">”, cu observații despre natura compozițională de sorginte…
narativă a „poemei dramatice”, pe un ton de meșteșugar încercat, care-și
comunică experiența în pilde, în rest producțiile teatrale de la noi erau
„bazaconii literare”, „localizări” nereușite și „plagiate” ale unor așa-ziși
autori „săraci de proprietate literară”. Demersul caragialean este complex, de
o mare trăire umană, sufletească, concomitentă cu forma imperativă a exigenței,
și „depășește simpla implicare jurnalistică, înconjurându-se de sentimentul
datoriei estetice, politice, intelectuale a creatorului”, într-un moment
special, când „explozia propriei creații era aproape”.</span></div></o:p></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Studiul asupra teatrului comic caragialean stăruie, după
mărturisirea autorului său, „în proximitatea a două direcții: progresia tehnică
și realizarea completă, până la epuizare, a temelor comicului caragialean”,
remarcând „fațetele fundamentale ale unui dat al personajelor caragialeene:
quijotismul, existența în iluzie, în ficțiune. Fiecare erou e, în felul său, un
fantast, un fascinat, un convertit la un mit propriu, e înălțat pe cataligele
unei imagini sacralizate despre sine, în care imagine/ situare el se simte egalul
modelului său”. Binomul învățat-învățăcel este comic în cel mai înalt grad:
Ipistatul, el însuși un (ne)inițiat, „învățăcel el însuși la litera ziarului”,
este surprins în postura pedagogului politic, inițiindu-l în politică, pe jupân
Dumitrache, care, fascinat, sfârșește în admirativa sintagmă: „Vorbă mare!”;
iar conul Leonida este surprins și el în „superba semeție teoretică”, „al cărei
mister nu s-a epuizat încă (…); mai mult, îndrăznesc să afirm că veacul care a
trecut de la nașterea lui estetică a potențat misterul celebrului personaj,
elevându-l la rangul unui mit: un mit negativ, ca atâtea altele pare ni le-a
dăruit Caragiale”. Rică Venturiano „își construiește tocmai imaginea de
inspirat, de iluminat cuprins de demonul (sau zeul) profetismului și al
devoțiunii absolute pentru o sublimă cauză. Parada lui sentimentală și parada
lui politică se consumă în perimetrul soclului pe care personajul și-l
edifică”.</span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">„Elanul discursiv” al personajelor comice, semn al
elanului vital, este o expresie a „pasiunii politice” („furoarea politică”,
surprinsă anterior în portretul lui Bolliac): „dezlănțuit până la delir,
discursul (ca </span><i style="text-indent: 0.25in;">istorie</i><span style="text-indent: 0.25in;">/istorisire în
fața unui ascultător sau auditoriu, precum cele două discursuri electorale din </span><i style="text-indent: 0.25in;">O scrisoare pierdută,</i><span style="text-indent: 0.25in;"> sau ca </span><i style="text-indent: 0.25in;">teorie</i><span style="text-indent: 0.25in;">/comentariu savant, n.n.) eroilor
caragialeeni tinde să substituie realitatea, devine el însuși o realitate
emblematică, am putea spune tipică, exponențială”. Dar între act și cuvânt,
ambii „retori instalați în iluzie” dovedesc că este un decalaj, realitate care
caracterizează epoca, fiecare personaj „e un termen într-o alegorie comică a
umanității generice, un termen într-o interpretare a lumii prin simboluri
deschise, în regimul ironiei, îndeosebi al ironiei ca joc perpetuu al
opozițiilor”. Discursul „reface unitatea idilică a lumii lor și îl scoate pe
fiecare în afara alternativei punitive a moralei și a justiției”, căci,
”lipsindu-i rațiunea generică, lumea aceasta nu cunoaște sancțiunea morală, mai
exact sancțiunea conștiinței morale”. E o lume cu eroi purtând pecetea
naturaleței și a seninătății, a inocenței comice, o lume ce nu cunoaște
durerea, nici sancțiunea morală; „în schimb, eroii </span><i style="text-indent: 0.25in;">Năpastei </i><span style="text-indent: 0.25in;">(1890) le cunosc pe amândouă. Drama e, în sfera operei, o
compensație a universului comic, ipostaza care prelungește în tragic teme
experimentate în comic”, pasiunea personajului Anca devine fatalitate, iar
legea morală are putere de destin. Comentariul este subtil și convingător.</span></div></span><i><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Aproximări despre
Momente</span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"> a apărut în perioada bucureșteană a
activității sale la Institutul de Istorie și Teorie literară George Călinescu,
în <i>Revista de Istorie și Teorie literară</i>,
XLIII, 3-4, în 1995 și este dedicat, caragialean, cu „frățească dragoste”,
„conului Nicolae Mecu”, om cu vocația prieteniei. Constantin Hârlav apreciază că,
în scrisul caragialean de după 1890, „gazetăria/ jurnalistica este un adevărat
pat germinativ și un poligon de încercare, oferind perspective și formule
variate pentru a panorama spectacolul existenței. Provocat de exercițiul
jurnalistic, scrisul lui Caragiale rămâne pe o latură a lui dependent de presă,
pe care, însă, o influențează la rândul lui, tratând-o cu mijloacele/
procedeele literaturii. În etajul jurnalistic se desfășoară în modul cel mai
vizibil și elocvent lupta scrisului caragialean cu formele/ canoanele
consacrate ori efemere ale scrisului/ literaturii” (este perioada <i>Moftului român</i>, a <i>Vetrei</i> și a <i>Epocii literare</i>,
publicații inițiate de el, dar și a colaborării la <i>Epoca</i>, <i>Universul</i>).Treptele/
„stagii” ale acestui demers de „așezare în ordinea lăuntrică a volumului <i>Momente</i>”, în „topica/ logica lor
proprie” sunt: de la un „<i>întreg primigen</i>”
în formula anecdotei circumstanțializate (<i>Cronica”),</i>
la o desfășurare/ prezentare, de tipul povestirii scenice (<i>25 de</i> <i>minute</i>…), care va
trece în și prin volumele <i>Note și schițe</i>
(1892) și <i>Schițe</i> (1897), pentru a se
așeza, după un ultim retuș, în… <i>Momente</i>.
Alteori, are loc doar o schimbare a titlului inițial cu unul „extrem de
expresiv ori de-a dreptul strălucitor”, pentru „alt context, altă
funcționalitate, altă semnificație”, sau au rămas în volume anterioare, în
pagini de presă, volume ulterioare, într-o „migrație”, care vădește o „mișcare
verticală spre pagina definitivă, semn al unei căutări, al unei forme/
realități bănuite/ intuite, dar încă neinventate; ea se va dezvălui
făcându-se”. „Aproximările” lui Constantin Hârlav se opresc și asupra
căutărilor și împlinirilor caragialeene sub aspectul compoziției, care
însumează rigoarea și sensibilitatea unui muzician: „Tema unul personaj, a unui
ziar, aria lui, partitura lui evoluează după ordinea arhitecturii muzicale, de
la opoziția absolută în căutarea vizibilă sau mascată, printr-o reexpoziție, a
armoniei finale. Tensiunea dintre ele trece prin stadiile de disonanță, ecou,
consonanță, duet, contrast etc.” Rigoarea compozițională se manifestă și sub
aspectul ordinii stabilite a textelor, ceea ce este valabil și pentru celelalte
scrieri, și ”se impune constatarea că ele configurează, într-o selecție
gândită, imaginea autorului despre propriul scris, vădită în conexiunea temelor
în fiecare volum în parte, în dispoziția/ ordinea/ vecinătățile fiecărui text
înțeles ca episod al unui ansamblu”, dar și imaginea despre sine, deci imaginea
operei și a profilului auctorial.</span></div></i><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Ca și Silvian Iosifescu și Virgil Mazilescu, Constantin
Hârlav s-a preocupat de relația dintre etapa </span><i style="text-indent: 0.25in;">Momentelor</i><span style="text-indent: 0.25in;"> și etapa comediogafică. </span><i style="text-indent: 0.25in;">Momente</i><span style="text-indent: 0.25in;">le ar fi în bună parte „echivalentul concis al pachetului
comediografic” (și, cum a sugerat Silvian Iosifescu, „al marii piese rămase în
proiect” (</span><i style="text-indent: 0.25in;">Titircă, Sotirescu et Co.) </i><span style="text-indent: 0.25in;">sau,
după Virgil Mazilescu „judecate în ansamblu, schițele pot fi luate drept
sertarele unei extraordinare comedii”), dar „în același timp, este, aici, ceva
mai mult: scriitorul descoperă/ inventează o formă nouă din elemente/ procedee
deja încercate și dintr-o transformare”.</span></div><o:p><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Scene din
spectacolul epistolar</span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"> încheie capitolul <i>Clipa critică</i>. A apărut editorial,
inițial, ca prefață la „cărticica ” de buzunar<i>, I. L. Caragiale, Cele mai frumoase scrisori, antologie, prefață și
note</i> de <i>Constantin Hârlav</i>, în
anul 2000, la Editura <i>Atheneum</i>,
Ploiești. „Corpusul epistolar aparține de drept operei, căci, în cea mai mare
parte a lui, și îndeosebi în aceea din anii berlinezi, se așază în prelungirea
și în completarea operei majore, interferând-o, confirmând-o și nuanțând-o în
spiritul ei fundamental.” Scrisorile sunt construite pe principiul
„autocitării”, care, la Caragiale nu este altceva decât „temă cu variațiuni”.
Caragiale își citează, de fapt, personajele din comedii și momente ca pe niște
autorități, iar în unele scrisori, „fenomen întru totul caragialean, scrisorile
par concepute de înseși celebrele personaje (Rică Venturiano, Costăchel
Gudurău, Marius Chicoș Rostogan, Mitică, Amicul X. etc.). Este o situare sub
autoritatea Operei, ”realitate în tot ceasul trăită” (Mircea Tomuș): „Vocea
Operei a devenit Vocea Omului”. Cum ? Identificându-se în propriul personaj,
„imaginându-l/ jucându-l într-o situație inedită. Exemplul adus constă în două scrisori, una de la Roma,
adresată dr. Urechia, în deliciul de a și-l reprezenta pe erou:” Ce
spectacol!Marius Chicoș Rostogan, la Roma, în preajma Columnei Traiane!”,
cealaltă de la Kecskemet, adresată lui Paul Zarifopol, pentru ”o gratulațiugne,
reșpeckkive complimenke la familie”; a scrie ”rostogănește” în epistole, este
un deliciu și un exercițiu, existând dorința de a realiza un volum cu ipostaze
noi ale eroului… (o mărturisește într-o scrisoare către Alceu Urechia). Într-o
scrisoare-parodie adresată lui Paul Zarifopol, descrie Berlinul în maniera unor
poeme în proză de calitate îndoielnică, ca și în maniera albumului sentimental,
fals literar, alt ”genere” cultivat în epocă: ”parodia propune un contra-text,
adică o mostră de text care își anulează semnificația în propria-i desfășurare;
în loc să devină vehicul al sensului poetic, textul de acest tip, pe măsură ce
se amplifică, își pierde sensul, se autodevorează”. Procedeul este, păstrând
proporțiile, cel din <i>Noaptea-nvierii</i>,
adică o ”rețetă”despre cum nu trebuie să fie scris un text literar.</span></div></o:p></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Constantin Hârlav identifică un spectacol epistolar,
datorat unui condei expert în practica scrisului literar. „Corespondența îl
vădește pe creatorul care este, în același timp, toate personajele sale și el
însuși personaj (ca </span><i style="text-indent: 0.25in;">Herr Director, Poeta,
Oblivius</i><span style="text-indent: 0.25in;"> etc.) în vastul spectacol al lumii, iar scrisorile nu sunt altceva
decât decupaje scenice, aducând la rampă una sau alta dintre ipostaze, ca
într-o reprezentație cu un singur actor jucând toate rolurile”. Dar, subliniază
el,”de cele mai multe ori, epistola caragialeană aspiră să devină și, printr-o
misterioasă metamorfoză, devine epistolă fictivă, adică pur și simplu operă de
artă, ignorându-și destinatarul efemer, vizându-și cititorul etern”.</span></div><o:p><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Epistolele, aceste”opere fugitive”( expresia vine din
clasicism, de la Marmontel), au darul să completeze portretul scriitorului, pe
care ni l-a dăruit el însuși în opera sa, contribuind la dezvăluirea adevărului
din om; nu li se poate atribui lor
exclusiv, însă, rolul de a spune adevărul, precum conchide Dan C. Mihăilescu (</span><i style="text-indent: 0.25in;">Caligrafia plăcerii. Despre eul din scrisori</i><span style="text-indent: 0.25in;">).</span></div></o:p></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Capitolul corespondenței din seria de </span><i style="text-indent: 0.25in;">Opere</i><span style="text-indent: 0.25in;">, pe care editorul Constantin Hârlav ne-o dăruiește în 2001
(împreună cu editorii Nicolae Bârna și Stancu Ilin, coordonată și prefațată de
Eugen Simion), se îmbogățește cu aproape două sute de epistole noi, ceea ce a
dezvăluit amploarea demersului cercetătorului:
”îndelungi și riguroase investigații și confruntări cu sursele
(manuscrise, ziare, reviste, volume)”, iar notele și comentariile sugerează un
nou orizont de lectură al operei caragialiene”, stăruindu-se prioritar asupra circulației textelor, asupra
transferurilor de teme și motive, asupra laboratorului de creație al
scriitorului”. (Iordan Datcu)</span></div></span><i><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Contra Pagină</span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"> (II), în volum<i> Contrapagină</i>,
inclusă doar în ediția a II-a, cea din 2011, prezintă <i>Două versiuni necunoscute ale unei traduceri uitate, (după Mes
Memoires/ou/Moi au naturel/ Ecrits</i> <i>en
dix minutes),</i> atribuită pe drept de Șerban Cioculescu lui Caragiale, și se
încheie cu o ”anexă succesivă însemnărilor mele”, în care Constantin Hârlav
mărturisește și motivează demersul editorial de a introduce în ediția
Caragiale, în volumul consacrat prozei, articolul caragialean <i>Varietăți literare</i>; în acesta, Caragiale
reproduce traducerea , „în întregul lor”, a Memoriilor contelui <i>Fedor Rostopșin scrise în zece minute</i>!
De fapt, avem în față un „excurs critic și istorico-literar, pe care l-au
găzduit paginile revistei ploieștene <i>Axioma
</i>(2001-2002), cu date precise, urmărind traseul prezenței ciudatului umorist
în cele trei versiuni caragialiene ale tălmăcirii (care apăruse într-o formă
stângace și nesărată în<i> Timpul</i>, cu 15
ani înainte). Păstrând verva și spiritul spumos al originalului, versiunea
caragialeană apare succesiv în<i>
Constituționalul</i> (1889), apoi în <i>Moftul
român</i> (1893) și <i>Epoca literară</i>
(1896); datarea excursului asupra acelor versiuni diferențiate are loc într-o
perioadă a „filuirii sistematice, pe cât e cu putință, și repetată a presei la
care a colaborat Caragiale”, efectuată între anii 2000-2002.</span></div></i><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Studiul conține și
Câteva note despre Caragiale, intervievator și intervievat</span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">, (preocupare a lui Constantin Hârlav, ilustrată în ipostaza de editor:
în 2005, apărea <i>Antologia Caragiale
intervievat -</i> <i>Plebiscitul presei,
prefață, notă asupra ediției, antologie, stabilirea textului, note și
comentarii de Constantin Hârlav, la Biblioteca Județeană Nicolae Iorga,
Ploiești), cu o „propunere pentru o comparație, când Caragiale, Proust, Ionesco
răspund acelorași întrebări sau Între Plebiscitul presei și Confessions”.</i>
Cei trei au răspuns, în momente diferite (Caragiale în 1892, la 40 de ani,
Ionesco în 1963, la 54 de ani, doar Proust la vârsta adolescenței), la un
chestionar care, prin identitatea întrebărilor (în general banale, ca în
oracolele adolescentine), îi atrage, peste timp, pe terenul aceluiași
joc”.Toate acestea, credem noi, nu sunt doar de dragul preciziei
istorico-literare, ci de dragul omului și artistului demn de acest nume, care
”nu e un saltimbanc oarecare, dresorul de bâlci al exteriorității, ci
îmblânzitorul prin suferință al fantasmelor lăuntrice”(C. H.)</span></div> </span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Încercări de</span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"> <i>precizie… istorico-literară</i>
(III), <i>Sita lui Eratostene</i> (IV),
capitolele finale ale cărții, <i>Addenda </i>(V),
cu același <i>Paragraf următor</i> ca
postfață, se înscriu în același concert al vocilor „celor care azi explorează continentul
necunoscut Caragiale” (C. H.), întrucât „aproape fiecare critic român îl <i>redescoperă</i> pe acest scriitor
fundamental”.</span></div><o:p><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">„Cartea din 2011 despre Caragiale e dublată de ediția
critică a operei (</span><i style="text-indent: 0.25in;">integrala Operei</i><span style="text-indent: 0.25in;"> </span><i style="text-indent: 0.25in;">lui Ion</i><span style="text-indent: 0.25in;"> </span><i style="text-indent: 0.25in;">Luca Caragiale</i><span style="text-indent: 0.25in;">, în cinci volume, sub egida Academiei Române),
apărută în condiții tehnico-grafice de lux (tip Pleiade), în colecția
coordonată de Eugen Simion la Fundația Națională pentru Știință și Artă. Ediția
aceasta (din 2001, n. n.), realizată în colaborare, este tot ce avem mai bun în
materie de Caragiale, depășind-o - și ca sumar, și ca aparat critic - pe aceea
alcătuită de Zarifopol și Cioculescu. În realizarea ei, Constantin Hârlav a
avut un rol de protagonist, atât prin acuratețea transcrierii textului, cât și
la capitolul note și comentarii. Au urmat câteva bijuterii editologice, dintre
care unele sunt opera lui exclusivă: </span><i style="text-indent: 0.25in;">Cele
mai frumoase scrisori, Triptic pentru Eminescu</i><span style="text-indent: 0.25in;"> (În </span><i style="text-indent: 0.25in;">Nirvana, Două note,</i><span style="text-indent: 0.25in;"> </span><i style="text-indent: 0.25in;">Ironie),
Rețetă practică pentru a face o lucrare literară în genere, Din literatura
americană</i><span style="text-indent: 0.25in;"> (traduceri datorate lui Caragiale), </span><i style="text-indent: 0.25in;">Caragiale intervievat. Plebiscitul presei, Pagini puțin cunoscute
despre I. L.</i><span style="text-indent: 0.25in;"> </span><i style="text-indent: 0.25in;">Caragiale,</i><span style="text-indent: 0.25in;"> </span><i style="text-indent: 0.25in;">Marius-Chicoș Rostogan</i><span style="text-indent: 0.25in;"> (studiu și texte
conținând prozele avându-l ca protagonist pe faimosul pedagog, incidențe cu același
personaj, dar din alte texte, conspecte din corespondență în care Caragiale
împrumută… stilul și sintaxa lui Rostogan), </span><i style="text-indent: 0.25in;">apoi.
Alexandrina I. L. Caragiale </i><span style="text-indent: 0.25in;">și Ecaterina </span><i style="text-indent: 0.25in;">Logadi-Caragiale: Amintiri despre I. L. Caragiale</i><span style="text-indent: 0.25in;">. În sfârșit, să
mai amintim că, pe masa de lucru a cercetătorului, se află un ultim proiect,
cel al unui studiu și al unei antologii de texte ilustrându-l pe omul public
Caragiale, urmând să conțină documente ale unor manifestări de genul
conferințelor, alocuțiunilor la întruniri, interviurilor)”. (cf. Nicolae Mecu, </span><i style="text-indent: 0.25in;">O viață cu și pentru Caragiale,</i><span style="text-indent: 0.25in;"> în
revista </span><i style="text-indent: 0.25in;">Argeș</i><span style="text-indent: 0.25in;">, aprilie 2014)</span></div><div style="text-align: center;"><span style="text-indent: 0.25in;"><br /></span></div><div style="text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVq4eeXz2L0r76aIXglnE6R-vKuz62H8TbJdGEUmp4SttwUzlXS7gnZv5CtRU35yP9pyJ2gfwAjTrXuTfMuxinRBteTPrJPXqT9cCLd2qlkZpuvXj1CJiaGoSM2au49jMQkRQ4dKqhMWZG8BCWrBcAV-mCvOtrW1ZMknJa6EyPoh1lv9SQWc8dsmnkmUpv/s547/constantin-harlav-despre-caragiale_365260.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="547" data-original-width="408" height="515" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVq4eeXz2L0r76aIXglnE6R-vKuz62H8TbJdGEUmp4SttwUzlXS7gnZv5CtRU35yP9pyJ2gfwAjTrXuTfMuxinRBteTPrJPXqT9cCLd2qlkZpuvXj1CJiaGoSM2au49jMQkRQ4dKqhMWZG8BCWrBcAV-mCvOtrW1ZMknJa6EyPoh1lv9SQWc8dsmnkmUpv/w385-h515/constantin-harlav-despre-caragiale_365260.jpg" width="385" /></a></div></div></o:p></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"> </span></div></span><b><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Constantin Harlav, Bibliografie</span></b><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">:</span></div></b><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Volume:</span></b></div><o:p><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Constantin, Hârlav, </span><i style="text-indent: 0.25in;">Despre
Caragiale, Încercări de precizie… istorico-literară</i><span style="text-indent: 0.25in;">, Editura Karta-Grafic,
Ploiești, 2010, cu o prefață de Nicolae Mecu.</span></div></o:p></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Constantin, Hârlav, </span><i style="text-indent: 0.25in;">Caragiale
și iar Caragiale</i><span style="text-indent: 0.25in;">, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011, Colecția „Scriitori
la ei acasă”, Seria: „Critică literară”.</span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"> </span></div></span><b><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Ediții și antologii:</span></b></div></b><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Ioan Droc, </span><i style="text-indent: 0.25in;">Expozițiunea
de la Paris</i><span style="text-indent: 0.25in;">. Ediție îngrijită, prefață, note și glosar de Constantin
Hârlav, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976, Seria „Restituiri”, nr. 36.</span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">I. L. Caragiale, </span><i style="text-indent: 0.25in;">Teatru</i><span style="text-indent: 0.25in;">,
Postfață și bibliografie selectivă de Constantin Hârlav. București, Editura
Minerva. Ediția I: 1980. Ediția a II-a: 1984, cu postfața amplificată, Seria
„Arcade”.</span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">I. L. Caragiale, </span><i style="text-indent: 0.25in;">Cele
mai frumoase scrisori.</i><span style="text-indent: 0.25in;"> </span><i style="text-indent: 0.25in;">Antologie</i><span style="text-indent: 0.25in;">,
prefață și note de Constantin Hârlav. Postfață de Nicolae Boariu. Editura
Atheneum, Ploiești, 2000. Colecția „Cărticica de buzunar”.</span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">I. L. Caragiale, </span><i style="text-indent: 0.25in;">Triptic
pentru Eminescu. În Nirvana. Ironie. Două note.</i><span style="text-indent: 0.25in;"> </span><i style="text-indent: 0.25in;">Antologie</i><span style="text-indent: 0.25in;">, Argument, note, stabilirea textului de Constantin
Hârlav. Editura Noel Computers, Ploiești, 2000. Colecția „Cărticica de
buzunar”.</span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">I. L. Caragiale, </span><i style="text-indent: 0.25in;">Rețetă
practică pentru a face o lucrare literară, în genere</i><span style="text-indent: 0.25in;">, Stabilirea textului,
antologie de Constantin Hârlav. Editura Printeuro, Ploiești, 2002, Colecția
„Cărticica de buzunar”.</span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">I. L. Caragiale, </span><i style="text-indent: 0.25in;">Din
literatura americană. Traduceri</i><span style="text-indent: 0.25in;">. Stabilirea textului, antologie,
coordonatori: Constantin Hârlav și Nicolae Boaru. Editura Printeuro, Ploiești,
2002. Colecția „Cărticica de buzunar”.</span></div></span><i><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Pagini puțin
cunoscute despre I. L. Caragiale. Din presa ploieșteană</span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">. Selecția textelor de Constantin Hârlav. Biblioteca Județeană „Nicolae
Iorga”, Ploiești. Editura Printeuro, 2002. Colecția „Cărticica de buzunar”.</span></div></i><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Caragiale
intervievat. Plebiscitul Presei.</span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"> Prefață, notă asupra
ediției, antologie, stabilirea textului, note și comentarii de Constantin
Hârlav. Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga”, Ploiești, 2005. Colecția
„Cărticica de buzunar”.</span></div><o:p><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Amintiri despre
Caragiale. Evocări, interviuri, scrisori. De Alexandrina I. L. Caragiale și
Ecaterina Logadi-Caragiale.</span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;"> Antologie, prefață și note
de Constantin Hârlav. Editura Karta-Grafic, Ploiești, 2012.</span></div></o:p></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">I. L. Caragiale, </span><i style="text-indent: 0.25in;">Marius-Chicoș
Rostogan, pedagog-absolut- viața lui-operele-activitatea-etc</i><span style="text-indent: 0.25in;">., Antologie,
ediție îngrijită, comentarii și note: Nicolae Bârna și Constantin Hârlav.
Editura Karta-Grafic, Ploiești, 2012.</span></div><o:p><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"> </span></div></o:p></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Volume
în colaborare, în colecția „Opere fundamentale” a Institutului de Istorie și
Critică literară al Academiei Române:</span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">I.
L. Caragiale, </span><i style="text-indent: 0.25in;">Opere</i><span style="text-indent: 0.25in;">, vol. I-IV.
Ediție îngrijită și cronologie de Nicolae Bârna, Constantin Hârlav și Stancu
Ilin. Prefață de Acad. Eugen Simion. Editura Univers Enciclopedic, București,
2000-2002. Lucrare premiată de Academia Română.</span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Dicționarul
General al Literaturii Române, volumele I-VII. Coordonator general: Acad. Eugen
Simion. Editura Univers Enciclopedic, București, 2004-2009. (Constantin Hârlav
a redactat peste 90 de articole. Ediția a II-a este în stadiu de finalizare).</span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"> </span></div></span><b><div style="text-align: justify;"><b style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">A colaborat la revistele:</span></b></div></b><i><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Muguri</span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">, revistă școlară a Liceului „Andrei Șaguna”, Brașov (debut
publicistic, 1967); <i>Astra</i>, Brașov,
1969; <i>Echinox</i>, Cluj-Napoca, redactor,
secretar general de redacție, cronicar literar, 1970-1973; <i>Napoca Universitară</i>, redactor-șef (1975-1977), redactor-șef
adjunct, secretar de redacție (1978-1980); <i>Viața
studențească</i>, <i>Amfiteatru, Tribuna</i>,
premiul pentru critică literară, 1974; <i>Steaua;
Vatra; Argeș</i>, membru al USR, filiala ”Argeș”, <i>România literară, Interval</i>, Brașov, 1990-1993,membru fondator,</span></div></i><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO">Caiete critice</span></i><span lang="RO" style="text-indent: 0.25in;">, București, <i>Revista de Istorie
și Critică literară</i>, București, din 1994, <i>Școala noastră</i>, Miercurea-Ciuc, <i>Axioma</i>,
Ploiești, <i>Atitudini</i>, Ploiești, <i>Câmpina literar-artistică.</i></span></div> <o:p><div style="text-align: justify;"><i style="text-indent: 0.25in;"><span lang="RO"> </span></i></div></o:p></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">Emisiuni
literare ale societății Române de Radiodifuziune.</span></div></span><span lang="RO"><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;">O
antologie a textelor răspândite în diferite publicații nu a fost operată până
în prezent.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="text-indent: 0.25in;"><br /></span></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEim1Iac777RYLlBOietH8oRmcFAaspwovNrK--8hpxtauO1Q9ucApvdzYgg2lerkZLlysIn4-92qlOJbgbGTTLAI-xa9oLNfHjX6pbt0MfMGw2e1CtMBtxP-EY6PkR9gRoFJYExy-sAGsA5Tbe-I-lzMlb0NXs1ZT7lDJnqEjVRNE6U6D99QAvaI0QAx9va/s1526/CH.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="786" data-original-width="1526" height="241" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEim1Iac777RYLlBOietH8oRmcFAaspwovNrK--8hpxtauO1Q9ucApvdzYgg2lerkZLlysIn4-92qlOJbgbGTTLAI-xa9oLNfHjX6pbt0MfMGw2e1CtMBtxP-EY6PkR9gRoFJYExy-sAGsA5Tbe-I-lzMlb0NXs1ZT7lDJnqEjVRNE6U6D99QAvaI0QAx9va/w468-h241/CH.jpg" width="468" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;">Zorel Suciu, Doina
Dobreanu și Constantin Hârlav,</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;">la Sesiunea de
Comunicări științifice </span><i style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;">Românii de
Sud-Estul Transilvaniei - </i><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;">Sfântu Gheorghe, Covasna</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXWUsRWKGgWgRrBNZ0saVoRcSBqcVITrEFnHkJxwhjdkNWCWQysjbbKUJ35SoqOv1IIDaxc1WUzbrpAXz28zsiWwI0ja46M4E81H0ekQL1hMTOBpGuLt8YoJGoixfMoEHTyfakNYPzSUGigvx4lFc0_ZxrXVpxNypSCkYCRpOU_mhNXqSLyZCCN_NcJMYa/s1280/Livia-Costica-Doina.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="350" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXWUsRWKGgWgRrBNZ0saVoRcSBqcVITrEFnHkJxwhjdkNWCWQysjbbKUJ35SoqOv1IIDaxc1WUzbrpAXz28zsiWwI0ja46M4E81H0ekQL1hMTOBpGuLt8YoJGoixfMoEHTyfakNYPzSUGigvx4lFc0_ZxrXVpxNypSCkYCRpOU_mhNXqSLyZCCN_NcJMYa/w466-h350/Livia-Costica-Doina.JPG" width="466" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">Livia Panciuc, Constantin Hârlav și Doina Dobreanu,</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">la întânirea de 40 de ani de la abslvirea Facultății de Filologie a UBB Cluj-Napoca (1973-2013)</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div style="text-align: right;"><span style="color: #2b00fe;">Studiu publicat în cartea Centrului European de Studii Covasna-Harghita, PROFESIONIȘTII NOȘTRI, 19,</span></div><div style="text-align: right;"><span style="color: #2b00fe;">DOINIȚA ANA-DOBREANU LA 65 DE ANI, </span></div><div style="text-align: right;"><span style="color: #2b00fe;">Ediție îngrijită de Vasile Dobreanu și Ioan Lăcătușu, </span></div><div style="text-align: right;"><span style="color: #2b00fe;">Editura Eurocarpatia, Sfântu-Gheorghe, 2015, pp. 225-241</span></div><span style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><br /></span></div></div></span></span></div>
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman",serif; font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-weight: bold; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO; mso-font-kerning: 16.0pt; mso-no-proof: yes;"><br clear="all" /></span>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-47688721859290044222023-07-26T00:38:00.004-07:002023-07-26T03:10:18.807-07:00Nicolae Bucur, Expoziție online: Stela Maria Lucici şi Augustin Lucici<p><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> <b style="text-align: right; text-indent: 36pt;"> </b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2p-syq1ocyMLJ-4G8S0TMQZBDYGsIA7pnlnk8__Ee_Nx8TfBVx15TaUMmZhTZ_aTY--alEiQEK6hyTh_FurmvHyj5vyCwl7BIqRmbHsf63UlafbDTBTVo-wECoo_iDTlhLx7EIkUiV-XfHVxRHJIzZxhZs0yHFucYga8rLe7Uxv7RRalSXTK1GApsEqjF/s5245/thumbnail%20(7).jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center; text-indent: 48px;"><img border="0" data-original-height="2953" data-original-width="5245" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2p-syq1ocyMLJ-4G8S0TMQZBDYGsIA7pnlnk8__Ee_Nx8TfBVx15TaUMmZhTZ_aTY--alEiQEK6hyTh_FurmvHyj5vyCwl7BIqRmbHsf63UlafbDTBTVo-wECoo_iDTlhLx7EIkUiV-XfHVxRHJIzZxhZs0yHFucYga8rLe7Uxv7RRalSXTK1GApsEqjF/w400-h225/thumbnail%20(7).jpeg" width="400" /></a></span></p><p><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-align: right; text-indent: 36pt;"> Freamătul</b><b style="text-align: right; text-indent: 36pt;"> </b><b style="text-align: right; text-indent: 36pt;">şi travaliul continuu ale artistului...</b><b style="text-align: right; text-indent: 36pt;"> </b><b style="text-align: right; text-indent: 36pt;"> </b><span style="text-align: right; text-indent: 36pt;">Prof. Dr. Nicolae Bucur –
Miercurea Ciuc</span><b style="text-align: right; text-indent: 36pt;"> </b><b style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"> </b></span></p><div style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">„<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span style="mso-ansi-language: RO;">Opera de artă îşi are rădăcinile într-un instinct
al plăsmuirii, care mai mult sau mai puţin îi este propriu oarecărei fiinţe
înzestrate cu spirit.” </span></i><span style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span>Panait Cerna<span style="mso-ansi-language: RO;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><span style="mso-spacerun: yes;"> <br /></span><span style="mso-spacerun: yes;">
</span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-ansi-language: RO;"><br /><o:p></o:p></span><o:p><span> </span> </o:p>Într<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">-</b>o lume plină de agitaţie, tensiune şi atâtea forme de comunicare,
mult modernizate, destule online – mesajul creatorului de artă în general, al <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">artistului</b> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">plastic</b> în cazul de faţă, devine acea binecuvântare pe care trebuie
s-o îmbrăţişăm. Proust credea că tot ce e mai bun în om se manifestă în
freamăt. Artistul este un freamăt continuu. Arta ne încântă simţurile, creează
o poveste frumosă în care ne putem refugia, poate fi o pasiune şi<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>modalitate de a comunica.<br /> <span> </span>Şi-n aceste condiţii precare, pe
care le trăieşte nu numai o ţară, ci o întreagă omenire, avem parte de-a ne
întâlni cu arta şi făuritorii ei. Este o deosebită satisfacţie să-i avem
oaspeţi de seamă pe artiştii plastici din Piteşti, soţii <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Stela Maria Lucici </b>şi<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">
Augustin Lucici</b>, ambii născuţi în aceaşi lună, şi acelaşi an – februarie,
1956. Lucrările domniilor lor se doresc acea <b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;">punte </i></b>de întâlnire<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>între spiritul pictorului şi cel al
privitorului... Fidelitatea autorilor este să se îndrepte către sufletul
privitorilor, aceştia motivaţi să contemple, să savureze, să plece împliniţi
din expoziţie. Artiştii noştri lasă ca imaginile, peisajele, locurile,
portretele sincere şi neliniştite, colajele textile, să vorbească de la sine şi
prin imensitatea şi frumuseţea culorilor. Şi-au propus ca prin lucrările lor să
oglindească realitatea în imagini expresive şi estetice. Transpar din aceste
creaţii multă nobleţe, credinţă, lumină, sinceritate... Sunt în aceste
compoziţii acea nevoie de linişte, de căutare, de tânjire spre speranţă,
smerenie, siguranţă. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Natura-i făcută să
se odihnească</i> – plecând de la această realitate Stela Maria şi Augustin
Lucici văd în ea mâna Creatorului...<br /><span style="mso-spacerun: yes;">
</span>*<br /><span> </span>Cu aceste cuvinte introductive m-am
pregătit să deschid <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Expoziţia online</b>
a celor doi artişti piteşteni pe care urma s-o „vernisăm” la sfârşitul lunii
noiembrie la Miercurea Ciuc. Între timp ştirea că <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Augustin</b> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Lucici</b> a fost
spitalizat a amânat intenţia organizatorilor spre primăvara
anului ce vine, 2021. Trăiam cu speranţa că totul va decurge normal... Iată-ne, însă, în faţa unei veşti triste primite în ziua de 4 decembrie, precum că Augustin
Lucici avea să ne părăsească, mutându-se în lumea celor drepţi. Decesul său
ne-a afectat enorm, mai ales că artiştii de la noi, dar şi-un grup de iubitori
ai frumosului, l-au cunoscut şi ca un prieten deosebit, artist atât de dotat,
complex şi foarte ataşat de tot ce înseamnă artă. Ne luăm rămas bun cu tristeţe
de la dânsul! Transmitem sincere condoleanţe îndureratei familii.<br /> Dumnezeu să-L ocrotească în pace
şi linişte!<br /><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> <br /> </span><span> </span>La ceasul despărţirii de <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Augustin</b> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Lucici</b> mi-am propus, ca în continuare, să reiau <i style="mso-bidi-font-style: normal;">unele din acele gânduri</i> ce urmau a fi rostite
la vernisajul expoziţiei... Poate acolo în ceruri <i style="mso-bidi-font-style: normal;">artistul</i> îşi va găsi acel loc unde arta sa plastică şi cea
monumentală se va însoţi cu pictura şi fresca şi îngerii.<span style="mso-spacerun: yes;"> <br /> </span><o:p> </o:p><span> </span>Lui <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Augustin</b> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Lucici</b>, botezat
<i style="mso-bidi-font-style: normal;">veneţianul de la Piteşti</i>, captivanta
şi maiestoasa „oază” de apă i-a devenit patrie de suflet. Arhiva/ albumul
pictorului emblematic cuprinde lucrările realizate după chipul Veneţiei
imaginare, inveşnicite pe şevalet.</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="text-indent: 36pt;">Lucrările artiştilor piteşteni au figurat în </span><i style="text-indent: 36pt;">Catalogul Salonului Harghitean </i><span style="text-indent: 36pt;">2019,
având tematica/ genericul </span><i style="text-indent: 36pt;">Periferie</i><span style="text-indent: 36pt;">.
Celor 36 de artişti plastici s-au alăturat şi </span><b style="text-indent: 36pt;">Augustin Lucici</b><span style="text-indent: 36pt;">, tatăl (Gospodărie</span><i style="text-indent: 36pt;"> din Vâlcea</i><span style="text-indent: 36pt;">, acrylic-pânză) şi </span><b style="text-indent: 36pt;">Vlad
Augustin Lucici</b><span style="text-indent: 36pt;">, fiul (</span><i style="text-indent: 36pt;">Delimitare</i><span style="text-indent: 36pt;">,
fotografie). Aşa cum reiese din aceste imagini </span><i style="text-indent: 36pt;">starea de periferie</i><span style="text-indent: 36pt;"> se asociază cu sentimentele şi gândurile
individuale ale „creatorului” de artă care-şi reprezintă compoziţia într-un
limbaj personal, încărcat de idei şi simboluri. La </span><i style="text-indent: 36pt;">Salonul Harghitean </i><span style="text-indent: 36pt;">din 2020, ediţia a VIII-a, tematica </span><i style="text-indent: 36pt;">Spaţii spirituale</i><span style="text-indent: 36pt;"> prezenţa la expoziţie
a fost de 44 autori. De această dată familia Lucici este întregită (mama,
tatăl, nora şi fiul). Stela Maria Lucici (</span><i style="text-indent: 36pt;">Caractere
rotunjite I</i><span style="text-indent: 36pt;">, colaj textil); Augustin Lucici (</span><i style="text-indent: 36pt;">Coca Andronescu, actriţă</i><span style="text-indent: 36pt;">, acrylic pe carton); Larissa Lucici (</span><i style="text-indent: 36pt;">Compoziţie</i><span style="text-indent: 36pt;">, desing textil); Vlad
Augustin Lucici (</span><i style="text-indent: 36pt;">Semn ascendent</i><span style="text-indent: 36pt;">,
fotografie). Tematica a devenit o provocare spre acele spaţii spirituale axate
pe noţiunea de spirit, spiritual, cu multitudinea semnificaţiilor referitoare
la suflet. Mesajul artistic al compoziţiilor familiei, cu stiluri şi concepţii
diferite evidenţiază sentimente şi convingeri umane. </span><span style="text-indent: 36pt;"> </span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Stela Maria Lucici</b>, absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”,
Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative, secţia ceramică, 1982, are o
prodigioasă activitate în domeniile: artă decorativă – ceramică – artă
vestimentară – modă. Este o participantă activă pe simezele naţionale şi
internaţionale de artă plastică cu expoziţii de grup şi personale de ceramică,
textile, modă şi artă vestimentară. Reţinem prezenţa activă în domeniul
designului interior; participări în tabere de creaţie, activând în domeniul
scenografiei având şi o activitate semnificativă de publicistică în domeniul
artei decorative. În cadrul Liceului „Dinu Lipatti”, Palatul Copiilor, Şcolii
Populare de Artă prestează activităţi didactico - educative ca profesor. În
anul 1977 a fost distinsă cu Premiul I pentru Modă – Timişoara.<br /> <o:p></o:p><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span> </span>Augustin Lucici</b>, absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”,Bucureşti,
Facultatea de Arte Decorative, 1983. S-a perfecţionat în „Artă plastică”,
deţinând burse, studii documentare: 1995 – Bursă de studii, Academia di
Romania, Roma, Italia. Membru titular al U.A.P. din România din 1990.
Muzeograf, Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer – Cumpăna”-1984. Din 1984 este
curator şi organizator de artă plastică profesionistă. A activat ca expert al
unor domenii şi societăţi. Este autorul albumului „<i style="mso-bidi-font-style: normal;">Galeria Artiştilor Plastici Piteşteni</i>” (2011), iar mai recent
Albumul<span style="mso-spacerun: yes;"> </span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">L‘AMORE IN FORMA DI CITT</i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="HU">Á – VENEZIA</span></i>, Editura ,,Ordessos” a Muzeului
Judeţean Argeş. <span lang="FR">A participat pe <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">simezele naţionale
şi internaţionale de de artă plastică</b>, din 1984 până în prezent; la peste
60 de <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">expoziţii personale de pictură şi
desen</b>; este autorul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Lucrării de artă</b>
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">monumentală</b>: frescă: 1988 –
Staţiunea de cercetări agricole Albota – Argeş<span style="mso-spacerun: yes;">
</span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>,,Agricultura”; 2004-2005 –
Hotel ALCADIBO CENTER. A participat în peste 10 <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Tabere de creaţie </b>din ţară.<br /> <o:p></o:p></span><span lang="FR"><span> </span>Dacă Pascal spune că aproape
toate nefericirile ne vin fiindcă nu am ştiut să rămânem acasă, undeva Augustin
Lucici, vrea să-l contrazică pe filozof pentru că metaforic vorbind artistul
plastic piteştean a colindat în localităţile ţării noastre, dar şi-n destule
oraşe ale Europei, Veneţia fiindu-i model de </span>„<span lang="FR">casă” şi </span><span lang="HU">„</span><span lang="FR">artă”.<br /> <o:p></o:p></span><span lang="FR"><span> </span>Pe pictorul Augustin Lucici l-am
surprins </span>şi-n
calitatea sa de gazdă atentă şi jovială cu artiştii invitaţi de-a expune la
Galeria din <st1:city w:st="on"><st1:place w:st="on">Piteşti</st1:place></st1:city>.
Preiau o prezentare a colegei de breaslă bucureşteana <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Marinela</b> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Măntescu</b> (se
întâmpla în vara anului 2018), din care reies şi calităţile/ talentul de
cronicar plastic al artistului. Să-i urmărim o parte din discurs: „E un prilej
unic de întâlnire şi mă bucur că expoziţia Marinelei Măntescu este prezentă
aici, la Piteşti, pentru prima dată (…) <span lang="EN-US">E un lucru de bun augur, o expoziţie inedită cu una
dintre pictoriţele de calitate ale ţării noastre…La Marinela Măntescu e vorba
de o anumită sonorizare a culorii, o diversitate de gen, o pictură profundă. Ea
fredonează foarte mult cu aceste culori. E clădită pentru a fi pictoriţă şi a
avut şansa de a fi terminat facultatea cu Corneliu Baba şi Marius Cilievici,
unii dintre cei mai mari artişti ai ţării…La Marinela Măntescu totul e culoare,
o legănare de la cald la rece. Toate aceste acorduri cromatice nu fac decât să
vibreze. Pictura ei îţi transmite multe lucruri, alcătuiri cromatice, game de
culori, mai puţină linie, o varietate de îmbinări, o tendinţă <span style="mso-spacerun: yes;"> </span>către abstract. </span><span lang="FR">Pentru noi a fost o mândrie şi o
onoare<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>că am invitat-o aici, la muzeu
(…) </span><span lang="EN-US">Mă simt plăcut impresionat
de acest ambient al picturii sale, iar publicul piteştean se poate simţi
înnobilat de contactul cu pictura Marinelei Măntescu. În această dezordine
interioară, care există în sufletul fiecărui om, e bine să existe şi o pată de
culoare care să găurească acest zid cenuşiu nenorocit...”<br /><o:p></o:p></span><span lang="EN-US"><span> </span>Artistul <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Augustin Lucici </b>s-a despărţit de noi…Să încercăm să-i ducem mai
departe mesajul <i style="mso-bidi-font-style: normal;">petei colorate…</i>pe care-l
imaginez prin reflecţia: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Nu putem trăi
fără artă atâta timp cât suntem fiinţe emoţionale.<br /> <o:p></o:p></i></span><span lang="EN-US"><span> </span>Vom zice în final că arta pe care ne-o
transmit artiştii omagiaţi are la baza ei creativitatea, iar creativitatea
înseamnă împărtăşire/ comuniune. </span><span lang="FR">O pasiune n-are nevoie de motivări… Se spune că ea nu cere
neaparat să fie înţeleasă şi explicabilă. Octavian Paler, remarca: ,,Dimpotrivă,
începe acolo unde nu mai e nimic de explicat, sfârşind abia când simte din nou nevoia de lămuriri”. </span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span lang="FR"><br /></span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3Z8iMwTSm5tLgMECeT8k41jFvjUnBsUroDhDjjcZlv6ZZzKFwy821GuGdWSrKeaMa203ssrNRn0iSWGvHgacV3kBLHTxcMVORbacpFZvJShp6gxXXM_vPRmgJt3-YHNP4tlteeEM5XRueAFGhx0HXac3903lYAKDIUzSVuA8BiOKAxD49hPMwEjTvdM0K/s2953/thumbnail%20(1).jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2953" data-original-width="1333" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3Z8iMwTSm5tLgMECeT8k41jFvjUnBsUroDhDjjcZlv6ZZzKFwy821GuGdWSrKeaMa203ssrNRn0iSWGvHgacV3kBLHTxcMVORbacpFZvJShp6gxXXM_vPRmgJt3-YHNP4tlteeEM5XRueAFGhx0HXac3903lYAKDIUzSVuA8BiOKAxD49hPMwEjTvdM0K/w288-h640/thumbnail%20(1).jpg" width="288" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisjEeFSI4paitq9LeGwD03RrLBKkuUEFkP6djlot8rqWoNapTrJBYbDMLV4We3qv7slxxUthVG5rcxqszhj0zUt69KLKIZiFyq5YvquweJGiSe9wC2sn-kzONWUtW39gZwfqhGW34G6k_w8CIxHJ0RR9HRnHzRDo8qDnl7WFgpG6jQCYWkkYJLSM9ZFowP/s4275/thumbnail%20(2).jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2953" data-original-width="4275" height="276" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisjEeFSI4paitq9LeGwD03RrLBKkuUEFkP6djlot8rqWoNapTrJBYbDMLV4We3qv7slxxUthVG5rcxqszhj0zUt69KLKIZiFyq5YvquweJGiSe9wC2sn-kzONWUtW39gZwfqhGW34G6k_w8CIxHJ0RR9HRnHzRDo8qDnl7WFgpG6jQCYWkkYJLSM9ZFowP/w400-h276/thumbnail%20(2).jpeg" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiuP8G-mS44uaTAmnlJyyajC3WX1AFpkBfLg9qI1lVP3YGlOruTdyy5Ulis5hU9ynireGcHUCh63cc6yJc2fQTpEFjAfyOPlPBl80f3pd_v_dNmiMIcfbAuEJumhzYy_DsBjiKYylrevMAMm3EQsd1MRzLADjkoTsPYMFnFV7Zd1r42gniQUUDNMedZ8Lxe/s2953/thumbnail%20(3).jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2953" data-original-width="2392" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiuP8G-mS44uaTAmnlJyyajC3WX1AFpkBfLg9qI1lVP3YGlOruTdyy5Ulis5hU9ynireGcHUCh63cc6yJc2fQTpEFjAfyOPlPBl80f3pd_v_dNmiMIcfbAuEJumhzYy_DsBjiKYylrevMAMm3EQsd1MRzLADjkoTsPYMFnFV7Zd1r42gniQUUDNMedZ8Lxe/w324-h400/thumbnail%20(3).jpeg" width="324" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdo0AiO6uh-gTwa_pxbNVl6hXiKz2Srb7pY2u-dnOi-m1jTABlkLVmxfnJygpmL91qj5P1l74jlmttyTD9STTXtd7kT6zpQ7hREHrdUt73nXb6m3IXr9JHwRiuZX9jJsgaJsXGIWfzW8XsJkNE5ierYXDkQ3jJ-9AO1f-4ZaQvKKllXjSNESFBvaBD55PL/s4224/thumbnail%20(4).jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2953" data-original-width="4224" height="280" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhdo0AiO6uh-gTwa_pxbNVl6hXiKz2Srb7pY2u-dnOi-m1jTABlkLVmxfnJygpmL91qj5P1l74jlmttyTD9STTXtd7kT6zpQ7hREHrdUt73nXb6m3IXr9JHwRiuZX9jJsgaJsXGIWfzW8XsJkNE5ierYXDkQ3jJ-9AO1f-4ZaQvKKllXjSNESFBvaBD55PL/w400-h280/thumbnail%20(4).jpeg" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjWvJpQtBb2xmvZ5EG1sAKchmcE16Y8JKBwY44vlhXaHF7Tp5VHBDb30-46B70uxKdtXWY3xs2JRTwHPtKxxKchPds0Lt2W13zIm5mgTQ1N5bmaX72dTnIMGwSGrvD5aws4bBvZlmdADD_4N2XbuAOcq0b6o-DJuw2JIO3Smoll5xK_ok6FQAwRXgjp5Idq/s4088/thumbnail%20(5).jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2953" data-original-width="4088" height="289" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjWvJpQtBb2xmvZ5EG1sAKchmcE16Y8JKBwY44vlhXaHF7Tp5VHBDb30-46B70uxKdtXWY3xs2JRTwHPtKxxKchPds0Lt2W13zIm5mgTQ1N5bmaX72dTnIMGwSGrvD5aws4bBvZlmdADD_4N2XbuAOcq0b6o-DJuw2JIO3Smoll5xK_ok6FQAwRXgjp5Idq/w400-h289/thumbnail%20(5).jpeg" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEginJ0oqMD00HJZNOiKaVw9qEe8aBNHf1baCXPQ81Wb45od44joZ0IqjVpH0Wbn7wi3e_btcpWeJZSWlZQUMFVZcny9nTVLTvu8zTPPPgwqESYSctRXMqj2OM4h3ETKw2JFaj6OwYdE4Pr-wL5Z5iFrQpyOjGjTQpmDbwpnyvHvckz_K1cjAX4sY5HqNHbN/s2953/thumbnail%20(8).jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2953" data-original-width="1660" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEginJ0oqMD00HJZNOiKaVw9qEe8aBNHf1baCXPQ81Wb45od44joZ0IqjVpH0Wbn7wi3e_btcpWeJZSWlZQUMFVZcny9nTVLTvu8zTPPPgwqESYSctRXMqj2OM4h3ETKw2JFaj6OwYdE4Pr-wL5Z5iFrQpyOjGjTQpmDbwpnyvHvckz_K1cjAX4sY5HqNHbN/w360-h640/thumbnail%20(8).jpeg" width="360" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg10cRsVMIccUYTEeSTGRozfp-YmDqA9R6qQZjwLhyJfw9XPeVEwqAl9h9zHuiQKFwEFtaVu8cIKyn_IZTawqYLl8_g-Wo9EZBbEIHZcnwaBV1GfQydbgsrzIR248w1JIrCu1h5cvLYwVuAVsDJBqbzvG70Aup7iynXmzIwBP3JtPuesTdOCHFkEiMzqWf6/s2953/thumbnail.jpeg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2953" data-original-width="1728" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg10cRsVMIccUYTEeSTGRozfp-YmDqA9R6qQZjwLhyJfw9XPeVEwqAl9h9zHuiQKFwEFtaVu8cIKyn_IZTawqYLl8_g-Wo9EZBbEIHZcnwaBV1GfQydbgsrzIR248w1JIrCu1h5cvLYwVuAVsDJBqbzvG70Aup7iynXmzIwBP3JtPuesTdOCHFkEiMzqWf6/w234-h400/thumbnail.jpeg" width="234" /></a></div><br /><span lang="FR">DE ACELAȘI AUTOR:</span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><a href="goog_569200204">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2019/02/nicolae-bucur-salonul-international-de.html</a></b></span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><a href="goog_569200204"><br /></a></b></span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 36pt;"><span><span lang="FR" style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2018/02/dr-nicolae-bucur-142-de-ani-de-la.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2018/02/dr-nicolae-bucur-142-de-ani-de-la.html</a></b></span></span></div>
Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-21498852601885162842023-06-24T02:52:00.002-07:002023-07-04T03:12:17.930-07:00De Ziua Iei, să omagiem CĂMAȘA BĂRBĂTEASCĂ TRADIȚIONALĂ<div style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana;"> COSTUMUL TRADIȚIONAL BĂRBĂTESC în nordul județului Harghita <br /></span><span style="text-align: justify; text-indent: 18pt;"><span style="font-family: verdana;">(Subcetate, Sărmaș, Gălăuțaș, Toplița. Bilbor, Corbu, Tulgheș)</span></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><span style="text-align: justify; text-indent: 18pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span style="text-align: justify; text-indent: 18pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBb5kg6HruRuseUz7OfjsJ31wlnHk7kVVO3MTPm_nWqzwa-u_9-Gq688drTwM7htX2HNn0UAGlOnc1pXGiIYcq3LFVu1SnGsqtvvyijeKU3ndpnyviqzYjwLgXXRqlIYQuWKt47VjmNI5jLYL4fpwM-NjRw8EqlEzFNwMmexgSTtkdWm0IQeShBzZvq0ME/s1312/1945%20dobrean%20Aurel.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1312" data-original-width="724" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBb5kg6HruRuseUz7OfjsJ31wlnHk7kVVO3MTPm_nWqzwa-u_9-Gq688drTwM7htX2HNn0UAGlOnc1pXGiIYcq3LFVu1SnGsqtvvyijeKU3ndpnyviqzYjwLgXXRqlIYQuWKt47VjmNI5jLYL4fpwM-NjRw8EqlEzFNwMmexgSTtkdWm0IQeShBzZvq0ME/w354-h640/1945%20dobrean%20Aurel.jpg" width="354" /></a></div><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">
Este compus din cămaşă albă, largă în poale, mai scurtă cu
20 cm de genunchi, iţari sau cioareci, suman din pănură groasă de lână de
culoare neagră, cafenie sau sură, cojoc lung din piei de oaie, bondă sau
bondiţă/ pieptar.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"> Bărbaţii îşi acoperă capul cu pălărie, vara, iar iarna cu cuşmă/căciulă
cu vârful aplecat într-o parte. Pălăriile de postav cu „streaşină” lată şi cu
calota bombată, după cum se poate vedea în fotografiile de la începutul
secolului al XX-lea, au fost înlocuite, o dată cu trecerea timpului, cu
pălăriile realizate industrial, la fel ca cele ale orăşenilor. Ţăranii îşi
protejează capul de arşiţa soarelui de vară cu pălării de paie cumpărate de la
târguri. Ţăranii nu umblau niciodată cu capul descoperit.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"> Cămaşa era confecţionată din pânză de in, cânepă sau bumbac ţesută manual
/ „pânză de casă”, apoi, în vremurile mai apropiate de zilele noastre, din
pânză industrială: şifon sau giulgiu. Cămaşa este croită pe lungimea pânzei şi
are introduşi nişte clini triunghiulari pe cele două părţi, uneori şi la spate,
aceştia din urmă numindu-se „barbori”. Pentru a rezista mai mult la purtare,
stanii cămăşii se dublează cu pânză, „se spătuiesc”.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">
Mânecile sunt drepte şi largi, fără manşetă. Pe răscroiala gâtului se montează
un guler îngust, pe care sunt cusute cu bumbac negru mici motive geometrice, în
diferite puncte: cruci, pe fir urzit pe dos sau cu două feţe. Cămăşile
tinerilor au gulerul decorat şi cu mărgele sau cusături policrome. Gulerul se
întăreşte pe vârf cu punctul de „brinel”.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Cămaşa
bărbătească este de o sobrietate desăvârşită, cu puţine ornamente; de obicei
tivul care mărgineşte mânecile şi poala este cusut cu găurele sau cu ajur.
Cămăşile de sărbătoare ale bărbaţilor tineri pot fi însă prevăzute cu ornamentaţii
suplimentare, constând în motive cusute cu alb sau cu negru la gură, la umeri,
la marginea inferioară a mânecii şi la poală.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">
Bărbaţii îşi încing mijlocul, peste cămaşă, cu brâu sau cu şerpar din
piele. În timp ce şerparul purtat de bărbaţi era cumpărat de la târguri, brâul,
purtat de tineri, era confecţionat dintr-o ţesătură groasă, ornamentată cu
motive cusute în cruci, cu fire colorate de lână. Copiii se încingeau în zilele
de sărbătoare şi cu brineaţă tricolor.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Iţarii
sunt pantalonii de vară din stofă albă, subţire, ţesută în patru iţe, păr în
păr. Cioarecii, pantalonii din pănură albă, mai strâmţi decât iţarii se purtau
iarna. Iţarii şi cioarecii sunt de o simplitate desăvârşită, fără nici un
ornament.</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrjV19ol99HVvzLnmA01J3xmr9osY1-mIwH_zI6R4pS74PejiE7VhXzivvT8x89f6TD11f0BEiH3e7sJN4hdlCPfejISat6pUmY1uqZz_uqDyyWzWddgXDvtVCzwqkEKRLnvIGvF-7Y5SPzQAyGdKUEWcVrUvVoK4fvxgxx8Kdduj7EUovaBPVM--vcsFS/s1092/1910%20-Urzica%20Gavril_Maria.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1092" data-original-width="722" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrjV19ol99HVvzLnmA01J3xmr9osY1-mIwH_zI6R4pS74PejiE7VhXzivvT8x89f6TD11f0BEiH3e7sJN4hdlCPfejISat6pUmY1uqZz_uqDyyWzWddgXDvtVCzwqkEKRLnvIGvF-7Y5SPzQAyGdKUEWcVrUvVoK4fvxgxx8Kdduj7EUovaBPVM--vcsFS/w265-h400/1910%20-Urzica%20Gavril_Maria.jpg" width="265" /></a></div><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">
Peste cămaşă se îmbrăcau sumane, laibere, lăibăruțe, cojoace şi bonde.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"> <span> </span>Sumanul, confecţionat pentru bărbaţi şi femei din pănură neagră sau sură,
cu clini sub braţ, era prevăzut cu un ornament buclat numit „prim”,
aplicat pe guler şi pe marginile mânecilor. Primul fie se ţesea din cânepă, fie
se tricota. Laibărul era haina din stofă mai scurtă decât sumanul şi fără
clini.</span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEimV3PeD9XmKoDWkR25dKynlr36ho9h1Hf0nu0L4pGW-ra6I16m7JwLPwaub9JhVAan-xNTTZy7rhEpVIBcIuzz-N8uocjIcQtXnMRWhpATzdbqswlTeThHXbESPeHg3KJJTEOFYXRmDNnBflTn4e7bsToDHXCngvebp3xb_uVOS_to69zocVrMpYqFWaJI" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1300" data-original-width="936" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEimV3PeD9XmKoDWkR25dKynlr36ho9h1Hf0nu0L4pGW-ra6I16m7JwLPwaub9JhVAan-xNTTZy7rhEpVIBcIuzz-N8uocjIcQtXnMRWhpATzdbqswlTeThHXbESPeHg3KJJTEOFYXRmDNnBflTn4e7bsToDHXCngvebp3xb_uVOS_to69zocVrMpYqFWaJI=w288-h400" width="288" /></a></div><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgh1LBfPGHaY4q5V82VGlypSohfcfShucsx-gRYyAR7mrbSzemSn76l7xDiJGBEscjvx1_WU_CPfu_uLAsOCjUsp8C8b26Luf_OkW8FcGFGglhEukxpewbeKeucZuYvCRXA_GeWsHDqHM1XJkG3mP_KdEK7-xxYYyb1qKFZVyaJDlBftKtkNPiHf11aNj1j" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2230" data-original-width="1035" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgh1LBfPGHaY4q5V82VGlypSohfcfShucsx-gRYyAR7mrbSzemSn76l7xDiJGBEscjvx1_WU_CPfu_uLAsOCjUsp8C8b26Luf_OkW8FcGFGglhEukxpewbeKeucZuYvCRXA_GeWsHDqHM1XJkG3mP_KdEK7-xxYYyb1qKFZVyaJDlBftKtkNPiHf11aNj1j=w296-h640" width="296" /></a></div><br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">
Bondele (bundiţele sau pieptarele), din piele de miel, erau de două
feluri, aşa cum se pot vedea în vechile fotografii: încheiate în faţă, pentru
maturi şi încheiate sub braţul drept, pentru copii. Bundiţele de purtat,
discret ornamentate, erau confecţionate de meşterii cojocari din sat, iar
bundiţele de sărbători, ornamentate cu „prim” negru la margini şi cu motive
ornamentale florale policrome, brodate cu „horoampă” sau lână, erau fie
confecţionate în zonă, fie cumpărate de la negusturi veniţi Moldova.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">
Portul bărbătesc arhaic din Subcetate, respectiv din zona Topliţei este
deosebit de frumos prin însăşi simplitatea lui şi prin armonia culorilor. </span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span style="color: #2b00fe;">FAMILIA ÎN ZI DE SĂRBĂTOARE</span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhbS4lYR8HXN2YAfnkoygHw4iYTLknfG-r8gbffaXHab2rCY_Tw8p7s455mFmnE9Ccf4a9QMFkAWFR8gfBnhE05D87JIP01DiSc_Ato_mcXAPVT3GkT3WyY2r18uru0VzjI-AqPW9MAHh7GpubsTm4wzPF7Zoc6_myb2zv9LF_pQZAc5Rx6PEnE5ux8Z8nA" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1148" data-original-width="1900" height="309" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhbS4lYR8HXN2YAfnkoygHw4iYTLknfG-r8gbffaXHab2rCY_Tw8p7s455mFmnE9Ccf4a9QMFkAWFR8gfBnhE05D87JIP01DiSc_Ato_mcXAPVT3GkT3WyY2r18uru0VzjI-AqPW9MAHh7GpubsTm4wzPF7Zoc6_myb2zv9LF_pQZAc5Rx6PEnE5ux8Z8nA=w512-h309" width="512" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiUi5m6dhjxOiLwan_YCa8mQvgaKGZcJqjhcD3uKPXnFzUzBchL1gzEzotE8Nr3lpD2lcMGTI2fl6hfCgK-tR_HqFpzKWyGGdr6haBLNNp-FW1dOJhCnQ0MSDpV71U1ziKszRor5xG6fXnE0XDEJ0zm0nWQRN__rgEELg8qzdQyDf1-zFtW1ZgetD-2pDN4" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1617" data-original-width="2208" height="381" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiUi5m6dhjxOiLwan_YCa8mQvgaKGZcJqjhcD3uKPXnFzUzBchL1gzEzotE8Nr3lpD2lcMGTI2fl6hfCgK-tR_HqFpzKWyGGdr6haBLNNp-FW1dOJhCnQ0MSDpV71U1ziKszRor5xG6fXnE0XDEJ0zm0nWQRN__rgEELg8qzdQyDf1-zFtW1ZgetD-2pDN4=w521-h381" width="521" /></a></div>1936 - Familia Pop Alexandru și Lucreția</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="color: #2b00fe;">CĂMAȘA BĂRBĂTEASCĂ DE ZI CU ZI</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEitUGzx9dsGJxqm5JVxhmUMGy52Y7OFvW7xmTNy8u_t0mTsSprQSeIvbtV6xQI4eSIOfWQIkrS7Kc4Tr24UD3reB1VSp33KTz6-ZIaxufCJ9nFaxFBqYwuZOhqPVRW6CNoi4yZZFYjZyVPKtH9mxbqq5c6aQfxB2AhL1KYc0dbOzaQZ5WkL1lu7Msxt8n7q" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1318" data-original-width="1959" height="269" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEitUGzx9dsGJxqm5JVxhmUMGy52Y7OFvW7xmTNy8u_t0mTsSprQSeIvbtV6xQI4eSIOfWQIkrS7Kc4Tr24UD3reB1VSp33KTz6-ZIaxufCJ9nFaxFBqYwuZOhqPVRW6CNoi4yZZFYjZyVPKtH9mxbqq5c6aQfxB2AhL1KYc0dbOzaQZ5WkL1lu7Msxt8n7q=w400-h269" width="400" /></a></div>1934 - Pregătiți pentru arat<br /><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="color: #2b00fe;">CĂMAȘA FECIORILOR DE SĂRBĂTOARE</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="color: #2b00fe;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhfbYMKfdKs2EjyCkV1gWOxwzVKnac4_oyWMIunoOtw6ThQk5qShTf9Wy7u5r0XsaIwTzbaoHhOcGVwzp8SN70IIc05HI9smarQAeLPEW9Rj0z3QnKSjdciFSzb2yNzMC1PvIQDotF5-meR2st2UTherKb3YdHjo5_jGW-pCsSG_0F5bcghvTZ38_Iad191" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1222" data-original-width="1588" height="308" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhfbYMKfdKs2EjyCkV1gWOxwzVKnac4_oyWMIunoOtw6ThQk5qShTf9Wy7u5r0XsaIwTzbaoHhOcGVwzp8SN70IIc05HI9smarQAeLPEW9Rj0z3QnKSjdciFSzb2yNzMC1PvIQDotF5-meR2st2UTherKb3YdHjo5_jGW-pCsSG_0F5bcghvTZ38_Iad191=w400-h308" width="400" /></a></div></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 14pt;">1940 - Feciori din Subcetate</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEi5qpY269RFGQPwkXbjKnDDIEJ-HaBvRgeDz3E5aHA5vGZdrXaLjQq7IlRH3tB7rxudO6loUvXpT114f8a_gQVhkDMHpbkAqMGL9mjbFsHsBPq7LRaetymf_9NGIb9Iy_xUQrTztIlYfVxtQ4mJpULHl1WRi1rZP7K31HBCIT82sOIkCKOiGDaYW7tghGTI" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1783" data-original-width="1117" height="600" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEi5qpY269RFGQPwkXbjKnDDIEJ-HaBvRgeDz3E5aHA5vGZdrXaLjQq7IlRH3tB7rxudO6loUvXpT114f8a_gQVhkDMHpbkAqMGL9mjbFsHsBPq7LRaetymf_9NGIb9Iy_xUQrTztIlYfVxtQ4mJpULHl1WRi1rZP7K31HBCIT82sOIkCKOiGDaYW7tghGTI=w375-h600" width="375" /></a></div>1930 - Feciori din Corbu<br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj5Ok9d8C12ZmDO7diiGCpo38XcaOmyV9oDTXe0PMoSxaXBHvbnJwEK63XuxfL9RduS8YI2JJCKvN6SLZ0870KyWrf6NJk3N8p-5dKV-aUFN7mYtbYQ1k26HWCcjT56T2DBcUyRa6VNsSOZrddyquwapBhAOqaMVWMSqeqK57o_kP4LOzGRU1qoPJ-Hwz-j" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1444" data-original-width="1424" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj5Ok9d8C12ZmDO7diiGCpo38XcaOmyV9oDTXe0PMoSxaXBHvbnJwEK63XuxfL9RduS8YI2JJCKvN6SLZ0870KyWrf6NJk3N8p-5dKV-aUFN7mYtbYQ1k26HWCcjT56T2DBcUyRa6VNsSOZrddyquwapBhAOqaMVWMSqeqK57o_kP4LOzGRU1qoPJ-Hwz-j=w395-h400" width="395" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjNxDzEJ241HjRwexr6wIVekjwJBhcKBmxjKKyeSbuzMAJKIFkRNVZ2pSR3rNbTQi44a_ALFzGzpdhQWxmdeUM3_tWYqhuOhobWxiKyjRyj0U0JMmCOTTSORerNz2FAeW1WfJfzVMXI_m4pEXrw7TJyEW2VuDj3DcNyTeMz2Hzc_yZo0IesPo6K-pkxZCle" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1656" data-original-width="1980" height="334" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjNxDzEJ241HjRwexr6wIVekjwJBhcKBmxjKKyeSbuzMAJKIFkRNVZ2pSR3rNbTQi44a_ALFzGzpdhQWxmdeUM3_tWYqhuOhobWxiKyjRyj0U0JMmCOTTSORerNz2FAeW1WfJfzVMXI_m4pEXrw7TJyEW2VuDj3DcNyTeMz2Hzc_yZo0IesPo6K-pkxZCle=w400-h334" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjAeCdCe5Lka7imvbTNDm7WVZOHCT2QnYXrztFtd-g4mJvyhGHc3esiFL9w1rVXzLz-mEH1dIDAIJleEexqRyfzdJ82CctD1R7NUhPr7iD6BCYaGX5GtWlC5j4FspoFr-zwjTLnzUJdEMEfjYFv7DxaR1GW9bBq1OKQtKpwv-jOrAvxMl_wNXPOKzDr2v04" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2232" data-original-width="1140" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjAeCdCe5Lka7imvbTNDm7WVZOHCT2QnYXrztFtd-g4mJvyhGHc3esiFL9w1rVXzLz-mEH1dIDAIJleEexqRyfzdJ82CctD1R7NUhPr7iD6BCYaGX5GtWlC5j4FspoFr-zwjTLnzUJdEMEfjYFv7DxaR1GW9bBq1OKQtKpwv-jOrAvxMl_wNXPOKzDr2v04=w328-h640" width="328" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjSQTTKM-Z0HKYTimTUyJbtjltTDVkI7h5Cd6XyhB-aPbY7jYMLGLbpdKQdeN8yrX35-s0zRCuqaoKDNxuGnNBEjl7uKmguAJdCb0t9CZewctYv8OO17Zh7vKFmCg_4_mf6_NHoFtxKS6q0LEBkwsD3Vu6cTEyU_7Cznp8ttITYgABf7SmV38jYYKvPfDeM" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2196" data-original-width="1440" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjSQTTKM-Z0HKYTimTUyJbtjltTDVkI7h5Cd6XyhB-aPbY7jYMLGLbpdKQdeN8yrX35-s0zRCuqaoKDNxuGnNBEjl7uKmguAJdCb0t9CZewctYv8OO17Zh7vKFmCg_4_mf6_NHoFtxKS6q0LEBkwsD3Vu6cTEyU_7Cznp8ttITYgABf7SmV38jYYKvPfDeM=w419-h640" width="419" /></a></div><br /><br /></div></div></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="color: #2b00fe;">CĂMAȘA DE MIRE</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgMb-tjFy9FcIeh8y2KMUakjVZLAtbo0MCYe7ahv7cNVLQLthj2GGHjucn_dN13no-_ttXrc-Yta9yg_TxwbZawEbgswrtXi5hAlzTThAnaOIveHezHdXPpIDC98Ao5H1mFwoNadJjeB1UMtUwnbbGvD6JWhWllfW4yKqUqWXdAabokzioLe5k3fCe4Loyo" style="font-size: 14pt; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2304" data-original-width="1728" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgMb-tjFy9FcIeh8y2KMUakjVZLAtbo0MCYe7ahv7cNVLQLthj2GGHjucn_dN13no-_ttXrc-Yta9yg_TxwbZawEbgswrtXi5hAlzTThAnaOIveHezHdXPpIDC98Ao5H1mFwoNadJjeB1UMtUwnbbGvD6JWhWllfW4yKqUqWXdAabokzioLe5k3fCe4Loyo=w300-h400" width="300" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiDSSjGIjWSw-XkYJKvREYets5YJ9xYiCz-Mltah5nK0xfhyl1bYtjczarodAKQgkV9-TcPGpABDeFsjkRjwCQ7FSvGm6AV3AGW7OWpJISd-cIqaBlu-sauab1N0EVNUrF8J1XwGezOIJ1qrkohRCubxwAeor67yD78Auh2GLZrOLQq24GjrpjanLEkW22R" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2304" data-original-width="1728" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiDSSjGIjWSw-XkYJKvREYets5YJ9xYiCz-Mltah5nK0xfhyl1bYtjczarodAKQgkV9-TcPGpABDeFsjkRjwCQ7FSvGm6AV3AGW7OWpJISd-cIqaBlu-sauab1N0EVNUrF8J1XwGezOIJ1qrkohRCubxwAeor67yD78Auh2GLZrOLQq24GjrpjanLEkW22R=w300-h400" width="300" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhpcLSrkOhAaIqXQC6d8bJ1puotC-jS-V7itPT0Vo4N65ZjLnrGg5JEIUjq2TBkvWR_BhnKDUMrDYecjNgoeZ6MLB7lPRQpNdfYGE9ttdB77dnI37dFXzaCUEBEYA51QyJEcQFLbF5htZ4f9z-aSLlNxEQCebuqWyGs_AVYMV1T_J7j-5mKTIvK7Ia--o6E" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1728" data-original-width="2304" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhpcLSrkOhAaIqXQC6d8bJ1puotC-jS-V7itPT0Vo4N65ZjLnrGg5JEIUjq2TBkvWR_BhnKDUMrDYecjNgoeZ6MLB7lPRQpNdfYGE9ttdB77dnI37dFXzaCUEBEYA51QyJEcQFLbF5htZ4f9z-aSLlNxEQCebuqWyGs_AVYMV1T_J7j-5mKTIvK7Ia--o6E=w400-h300" width="400" /></a></div><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj69VNoANtfIWeFBUswGqoEf4ISRSHm_CiJ111Hve_Y8ofLPq3pUBWls9cvFj25XmplpnYf_8aTyf_X6atSFCjjLlo-KTnoMIkXXHAA88FiByuJoh4z2xWxe_r4xInE283-NizwlFDIYm5Mv7d2BAMq3wkI27fNUCeJ3d6TnU6oKurKmyFH7yzoY-n3dqQ7" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="2304" data-original-width="1728" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEj69VNoANtfIWeFBUswGqoEf4ISRSHm_CiJ111Hve_Y8ofLPq3pUBWls9cvFj25XmplpnYf_8aTyf_X6atSFCjjLlo-KTnoMIkXXHAA88FiByuJoh4z2xWxe_r4xInE283-NizwlFDIYm5Mv7d2BAMq3wkI27fNUCeJ3d6TnU6oKurKmyFH7yzoY-n3dqQ7=w300-h400" width="300" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div></div></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiYYT9akYFEHsnCqxSUPSPUq1IQWFOj6dvz7TtNiL6qn3kJZq5ihatjR2NBa_nKvpqtNb4Oj9KjD0pI8W0L1s2-__bCx7IUqdW2qp9riTo4lSWHLFVWqw0hXQlc6zFYRKjybpIUTDEUQ_5R-YZcE-21hKrDFn5rA7BDV2mTnbxeomSlV2mvbxjh_qIJlhCs" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1020" data-original-width="1596" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiYYT9akYFEHsnCqxSUPSPUq1IQWFOj6dvz7TtNiL6qn3kJZq5ihatjR2NBa_nKvpqtNb4Oj9KjD0pI8W0L1s2-__bCx7IUqdW2qp9riTo4lSWHLFVWqw0hXQlc6zFYRKjybpIUTDEUQ_5R-YZcE-21hKrDFn5rA7BDV2mTnbxeomSlV2mvbxjh_qIJlhCs=w562-h360" width="562" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjMVaFMZqyY-DhxsIf7ZyFYg7KAAQBYHIHVYLepz52RLa4v9xWd0aOb6B8vyHjTZet1AzMaJ7tuJRczoDaHFeEb2eiT8R8IEoXUO_Bykqt-JJnV5g0JqltSHW2g2n-V31U0lap8zASElqsDMZ21KmQQXTHOkBkaOLI1apxDqId8psrZ6u25zAJXbfuu93_K" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1068" data-original-width="1545" height="373" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjMVaFMZqyY-DhxsIf7ZyFYg7KAAQBYHIHVYLepz52RLa4v9xWd0aOb6B8vyHjTZet1AzMaJ7tuJRczoDaHFeEb2eiT8R8IEoXUO_Bykqt-JJnV5g0JqltSHW2g2n-V31U0lap8zASElqsDMZ21KmQQXTHOkBkaOLI1apxDqId8psrZ6u25zAJXbfuu93_K=w540-h373" width="540" /></a></div></div>1935 - Nuntă</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: right;"><span style="font-size: 18.6667px;">Doina Dobreanu</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: right;">Text și fotografii din colecția CASA CU AMINTIRI </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div style="text-align: right;"><br /></div><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div></span><span style="color: red;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b>EPILOG</b></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><span style="color: red;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><span style="color: red;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">COASA
DIN CUI<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> <br /></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Agățată-n
cui la șură șade-o coasă ruginită<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Și
visează zori de vară când se desfăta în rouă,<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Înfruptându-se
din iarba fragedă și înflorită,<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Când
tăicuța o ținea strâns cu mâinile-amândouă.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> <br /></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Era
aprigă pe-atunci, lama îi lucea în soare,<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Că
i-o ascuțea pe batcă-n fiecare asfințit<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Și
o adăpa cu rouă și broboane de sudoare<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Până
ce nu isprăveau vreo fâneață de cosit.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> <br /></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Mirosea
a flori de câmp și a troscot din ogradă,<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Știa
tril de ciocârlie ,mierle și privighetori,<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Știa
rugăciunea ierbii dinainte ca să cadă<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Și
crucea de Doamne-ajută ce-o făcea tăicuța-n zori.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> <br /></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Verile
zburda prin iarbă, iarna, hodinea în cui,<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Rânduită
și păzită ,mai ceva ca o comoară,<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Chiar
măicuța avea vorbă să n-o deie orișicui,<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Mai
ales pe mâini stângace ce ar îndrăzni s-o ceară.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> <br /></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Veri
la rând a sărutat bătături fără de număr,<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">În
palmele ce-o mânuiau cu putere de bărbat,<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Care-apoi
o curățau și o așezau pe umăr<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Și-o
purtau ca pe-o podoabă, când se întorceau în sat.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> <br /></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Cunoștea
gustul țărânii, gândurile tatei, toate,<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Cunoștea
gustul cămeșii ude leoarcă de sudoare,<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Știa
fluierul șăgalnic de pe buzele-i crăpate<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Și
în asfințituri truda clătinându-l pe picioare.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> <br /></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Cunoștea
mirosul ploii și al macilor din grâne<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Cum
știa mirosul traistei, de slănină și de ceapă<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Și
ștergarul alb, de in ,în care un colț de pâine<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Se
usca-n dogoarea verii, dat pe câțiva stropi de apă.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> <br /></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Da-ntr-o
zi, sunet de clopot,pân-atunci neluat în seamă,<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">A
zvonit c-o altă coasă , de prin ceruri,i-a luat locul<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Și
de-atunci e tot în cui, așteptând de bună samă<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Ca
rugina să se-ndure , să-i vină și ei sorocul.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> <br /><div style="text-align: right;"><span style="font-size: 14pt;">Autor<b> Liliana
Burac</b> (Sursa Internet)</span></div></o:p></span></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> <br /></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">POSTĂRI
CU ACEEAȘI TEMĂ:<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> <br /></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><a href="https://www.blogger.com/blog/post/edit/2267861183792717046/2149885260188516284">https://revistalyceum.blogspot.com/2018/06/ia-ca-simbol-in-arta-si-cultura.html<br /></a></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><a href="https://www.blogger.com/blog/post/edit/2267861183792717046/2149885260188516284">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2022/11/motive-ornamentale-ale-portului.html<br /></a></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2022/06/ie-cu-istorie-2022.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2022/06/ie-cu-istorie-2022.html<br /></a></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2022/05/ziua-nationala-portului-traditional-din.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2022/05/ziua-nationala-portului-traditional-din.html<br /></a></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2021/06/elogiu-iei-romanesti-la-24-iunie-2021.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2021/06/elogiu-iei-romanesti-la-24-iunie-2021.html<br /></a></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><a href="https://www.blogger.com/blog/post/edit/2267861183792717046/2149885260188516284">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2020/11/casa-cu-amintiri.html</a></span></div><div style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="color: #0000ee;"><span style="font-size: 18.6667px;"><u><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2019/06/rusaliile-24-iunie-2019-ziua-iei.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2019/06/rusaliile-24-iunie-2019-ziua-iei.html</a></u></span></span><a href="https://www.blogger.com/blog/post/edit/2267861183792717046/2149885260188516284" style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt;"><br /></a><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> </o:p></span></div><p style="text-align: center;">
<span style="text-align: justify; text-indent: 18pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"></span></span></p>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-51904098932030610172023-06-06T06:23:00.005-07:002023-06-06T06:33:56.023-07:00Cărți semnate de domnii Marica Valentin, Mircea Moț, Dumitru Hurubă, Augustin Mocanu, Ilie Șandru - „IVIRI DE MĂRGĂRINT”<p> </p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhrfSOkSYofwAJDYsmxNJDeXbnLi5HyxO5JbeT-h3C6TLfLNT5F4nSbpd8ZZgvTfrNWYcHTeZj1ywqb8pqpysi4ANkajNxp6MyovPFmvIg019UlfyepghYP9lmDIjE4w7Ib7McMgfR5CSna9EUrCtZwSmaRenu5tlwKJO7gAYZ1kG2hRfmTGhrg34qLbw/s2127/IMG_20230606_153621.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2127" data-original-width="1468" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhrfSOkSYofwAJDYsmxNJDeXbnLi5HyxO5JbeT-h3C6TLfLNT5F4nSbpd8ZZgvTfrNWYcHTeZj1ywqb8pqpysi4ANkajNxp6MyovPFmvIg019UlfyepghYP9lmDIjE4w7Ib7McMgfR5CSna9EUrCtZwSmaRenu5tlwKJO7gAYZ1kG2hRfmTGhrg34qLbw/w221-h320/IMG_20230606_153621.jpg" width="221" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDO26aAyboQ3yOliZj9xpmQhfy7tAc1rPcikqEEjL7U-KZIQD3plj1MyBcoUJpFXH_ypxKBVxJ8avH1hP3uzcJLqD2VXx0-skOy859L0hIEhKSNJKbxeqh090CyeBXUKFjnTXq8nFEblsB-1rPfIiCnKhww-VU36tLs4jq269GtyI9UY6d-1UA--XWkw/s2061/IMG_20230606_153518.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2061" data-original-width="1360" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhDO26aAyboQ3yOliZj9xpmQhfy7tAc1rPcikqEEjL7U-KZIQD3plj1MyBcoUJpFXH_ypxKBVxJ8avH1hP3uzcJLqD2VXx0-skOy859L0hIEhKSNJKbxeqh090CyeBXUKFjnTXq8nFEblsB-1rPfIiCnKhww-VU36tLs4jq269GtyI9UY6d-1UA--XWkw/w422-h640/IMG_20230606_153518.jpg" width="422" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhtWml6YSjCEoi_NSfZeHmtxYgyBHHpYGrUqNBY_jnTBVobnwoEFLxgkaICII-mAVHd_ur2ZbcV2mn0dgH1_n9TVlz71D0PrQFMd1cto7ImIwBRz5RbWA2Kp7TSxe3u3y-FF0FtXBsmAmUMOPRKDM8Iz2DDk7WPxtXxq3Tnn71Cyijf-a2CF1KHckvq5w/s2116/IMG_20230606_153549.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2116" data-original-width="1306" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhtWml6YSjCEoi_NSfZeHmtxYgyBHHpYGrUqNBY_jnTBVobnwoEFLxgkaICII-mAVHd_ur2ZbcV2mn0dgH1_n9TVlz71D0PrQFMd1cto7ImIwBRz5RbWA2Kp7TSxe3u3y-FF0FtXBsmAmUMOPRKDM8Iz2DDk7WPxtXxq3Tnn71Cyijf-a2CF1KHckvq5w/w396-h640/IMG_20230606_153549.jpg" width="396" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3hjQTgRORf-QUxyNcKZWVjWwe8UunO8yhuDLmE8whGuYZ9p1xcAAKwddxVVDXh15NVNPB_5BOvl5BM-CNKBNBYRdelX-poOTujxlDY1Qxg3xcPQxNZzPsYyhbTIFtk7RcYUnXnkV6t3HI752HK8r2EKb6LLgQ36LjGRw5BaXYuZYIrHXudkvJbeOvSg/s1468/IMG_20230606_153249.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1097" data-original-width="1468" height="299" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj3hjQTgRORf-QUxyNcKZWVjWwe8UunO8yhuDLmE8whGuYZ9p1xcAAKwddxVVDXh15NVNPB_5BOvl5BM-CNKBNBYRdelX-poOTujxlDY1Qxg3xcPQxNZzPsYyhbTIFtk7RcYUnXnkV6t3HI752HK8r2EKb6LLgQ36LjGRw5BaXYuZYIrHXudkvJbeOvSg/w400-h299/IMG_20230606_153249.jpg" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgExwUh1n-YXqd6PVmXybSJWFjuo3cmBYdLLOINYY9q5UMX9cfFWkjUUAuw4uh3hAfdqhXkZ2AGVCHhAq-ubVosh5Vw2YUvr8TIdSWdb_mYn4jQevC7q72wAqT0cvFrGc44vMTtrzj_T8rCuFRCtOTvqGCtmX7-ea71IDRS5ux23wv3EYQLUgezr4uuDg/s1867/IMG_20230606_153131.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1867" data-original-width="1583" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgExwUh1n-YXqd6PVmXybSJWFjuo3cmBYdLLOINYY9q5UMX9cfFWkjUUAuw4uh3hAfdqhXkZ2AGVCHhAq-ubVosh5Vw2YUvr8TIdSWdb_mYn4jQevC7q72wAqT0cvFrGc44vMTtrzj_T8rCuFRCtOTvqGCtmX7-ea71IDRS5ux23wv3EYQLUgezr4uuDg/w542-h640/IMG_20230606_153131.jpg" width="542" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2021/10/profesorului-augustn-mocanu-la-89-de.html"><span style="font-size: medium;">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2021/10/profesorului-augustn-mocanu-la-89-de.html</span></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">💙💛💓</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigLqgScgZgNda27QV7UBYr9LEqxnp__17diaOTCy-qVfv-X9adktA6PRpBdye4jqYP9B2COr3byUiIcwjyxc3WJj1Q6EgI0aUqE-9ry4j_glw07tNg736V_rOlaS2Cy49y2A8LWEbUMyrct_RQiEPPxtQsIwRSP9aKAZUfPNecnsgJBhyr-sTyze9Thg/s2193/IMG_20230606_152933.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2193" data-original-width="1459" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigLqgScgZgNda27QV7UBYr9LEqxnp__17diaOTCy-qVfv-X9adktA6PRpBdye4jqYP9B2COr3byUiIcwjyxc3WJj1Q6EgI0aUqE-9ry4j_glw07tNg736V_rOlaS2Cy49y2A8LWEbUMyrct_RQiEPPxtQsIwRSP9aKAZUfPNecnsgJBhyr-sTyze9Thg/w426-h640/IMG_20230606_152933.jpg" width="426" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjAZFhP4ZBuALbiCnrX7EZn5qXv6DSa7UcQDB6vXnaFE1RgSTaDDUmBSKRGPrL70bsZH_qClHzvJwGeP9fdoXCbWfzdWQ62a1nIyowY5yxjAR4uhBFGJECcP93m56sKwR18zA4__5PWj8qjf7gdQL-UFNAFRJToclfvIKFyecSaV0Nv0FBeJdgWKrq5ig/s2164/IMG_20230606_152859.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2164" data-original-width="1358" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjAZFhP4ZBuALbiCnrX7EZn5qXv6DSa7UcQDB6vXnaFE1RgSTaDDUmBSKRGPrL70bsZH_qClHzvJwGeP9fdoXCbWfzdWQ62a1nIyowY5yxjAR4uhBFGJECcP93m56sKwR18zA4__5PWj8qjf7gdQL-UFNAFRJToclfvIKFyecSaV0Nv0FBeJdgWKrq5ig/w402-h640/IMG_20230606_152859.jpg" width="402" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjR34qbxMfQ2INiGWhCU1VPRA_SEnMQr1ppQY8pZFTLRPuzmEGkEz3YyJMgvilmJh6HMaJZb7FwIU4rOvv2pHVUkQUTRfHFl0-r3wHiytEToDBaHMA2Az9u6RM3YTjsBwbevfOdsvLO6fxOmMEoe8WeFF2rJaT6pc-8GovdvHFKrjHALTMSC86tY5pCkg/s1785/IMG_20230606_152748.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1785" data-original-width="1184" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjR34qbxMfQ2INiGWhCU1VPRA_SEnMQr1ppQY8pZFTLRPuzmEGkEz3YyJMgvilmJh6HMaJZb7FwIU4rOvv2pHVUkQUTRfHFl0-r3wHiytEToDBaHMA2Az9u6RM3YTjsBwbevfOdsvLO6fxOmMEoe8WeFF2rJaT6pc-8GovdvHFKrjHALTMSC86tY5pCkg/w424-h640/IMG_20230606_152748.jpg" width="424" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhf_RLXoFmNupUBYG84KZwnKlUYj7kgVJIl070iD0rCTMGNWvBxxK83mvQ8Uo_J4A8ToAEinlKtS3kYAULpMopi_IoM9zK_dbR64emdTG4gn1cccdkzwrnLTW4YvmjAo43-SBsDXesGhNt_lNJqmGnhWFWFLoHmK3yCpgsCPu1WjAklt5L4vDRfX8zW-A/s2163/IMG_20230606_152826.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2163" data-original-width="1007" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhf_RLXoFmNupUBYG84KZwnKlUYj7kgVJIl070iD0rCTMGNWvBxxK83mvQ8Uo_J4A8ToAEinlKtS3kYAULpMopi_IoM9zK_dbR64emdTG4gn1cccdkzwrnLTW4YvmjAo43-SBsDXesGhNt_lNJqmGnhWFWFLoHmK3yCpgsCPu1WjAklt5L4vDRfX8zW-A/w298-h640/IMG_20230606_152826.jpg" width="298" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRti5MVsRv6F1ox7jNFyH9iC5rOCKfjhRb41tRsVqQoubXoZTziV23CuRWE9jiFRPbpQzHE2Ir3n8RSH6VkjxlUx7_ICA0tK3aDcTqnWP2D3_i7a_sz2LL1KUE6PYOIHNsPt-1N0LNhCJtLqagcoP9n_6pDveLqRm3Xgxj_I8H0aX1DWMyqDZH-qvUKQ/s2269/IMG_20230606_152704.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2269" data-original-width="1385" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgRti5MVsRv6F1ox7jNFyH9iC5rOCKfjhRb41tRsVqQoubXoZTziV23CuRWE9jiFRPbpQzHE2Ir3n8RSH6VkjxlUx7_ICA0tK3aDcTqnWP2D3_i7a_sz2LL1KUE6PYOIHNsPt-1N0LNhCJtLqagcoP9n_6pDveLqRm3Xgxj_I8H0aX1DWMyqDZH-qvUKQ/w390-h640/IMG_20230606_152704.jpg" width="390" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNwX4wfNHMPDt1N_cH178J0NdAgC2lZd-PJWN-3Rvh9oCa9IWroRqyCzfgSvDtrGaw_X00cQNLzSjhrSY0TPOp1w0SgTFRLL9UQ6Ep5KQmAXimpNmkQZHprmAlEgG7g08OweyvYEvh_WvYqpCDb0BCwXq-_3-uPbVVk1xiD1XamemAHS6AIV-SqffAcw/s1919/IMG_20230606_152637.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1919" data-original-width="1520" height="483" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNwX4wfNHMPDt1N_cH178J0NdAgC2lZd-PJWN-3Rvh9oCa9IWroRqyCzfgSvDtrGaw_X00cQNLzSjhrSY0TPOp1w0SgTFRLL9UQ6Ep5KQmAXimpNmkQZHprmAlEgG7g08OweyvYEvh_WvYqpCDb0BCwXq-_3-uPbVVk1xiD1XamemAHS6AIV-SqffAcw/w381-h483/IMG_20230606_152637.jpg" width="381" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">💙💛💓</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDnpND2BZK3QYYA3DoVkQ87HPELENm-AcNxo8MtGbs9C-zeS-9Mu3KbM4_3uRvQvdZcBJOzRPR2QGkXSuqVPIEPSVgRNT1N3x95DppEyZ1vnC8AxdtO0Xm8DAOxhERfxOfbuSLYsJUvcUYtVafeaTQWsohgvvzQOjHK1qtIXMnAw84GPb1u9Zt8zHIYw/s1777/IMG_20230606_153449.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1777" data-original-width="1022" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDnpND2BZK3QYYA3DoVkQ87HPELENm-AcNxo8MtGbs9C-zeS-9Mu3KbM4_3uRvQvdZcBJOzRPR2QGkXSuqVPIEPSVgRNT1N3x95DppEyZ1vnC8AxdtO0Xm8DAOxhERfxOfbuSLYsJUvcUYtVafeaTQWsohgvvzQOjHK1qtIXMnAw84GPb1u9Zt8zHIYw/w368-h640/IMG_20230606_153449.jpg" width="368" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSve_sSqvzi38i27TjoyyapQdb-wE7sTmG9hvyj8-Gd6LSx4EIjBo7oWytR6QR6EcdsapEU-9QRed9P5mnsj2T0S7x9rehS3mIS_CKVUnHsQfnGwh1Qt3oMyDs41-uA1Jm1KosX_MD-af5tMf1NS72VcOHveJ5sFkjE6Qk8ueZpWwo6_RutQiJdsdHuw/s1758/IMG_20230606_153410.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1758" data-original-width="976" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSve_sSqvzi38i27TjoyyapQdb-wE7sTmG9hvyj8-Gd6LSx4EIjBo7oWytR6QR6EcdsapEU-9QRed9P5mnsj2T0S7x9rehS3mIS_CKVUnHsQfnGwh1Qt3oMyDs41-uA1Jm1KosX_MD-af5tMf1NS72VcOHveJ5sFkjE6Qk8ueZpWwo6_RutQiJdsdHuw/w356-h640/IMG_20230606_153410.jpg" width="356" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi26fwneW9m9WoQ_mnHxril3hmyGoWQWdQ8vIUID4hePO0HDMPcx_8S2L4TNwXvJTcSnm7frHXVOylMjbtS41bDlUzDzk6PB_OBkxfuiBzU6rEubyAQelEjS8VEEWCbMJy4wBSJQUJ47w0vGyDjmmxbpQ05GwB92r58tmdO1kzuj3b4wn3FMfmvaqV0nA/s2304/IMG_20230606_153325.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2304" data-original-width="1252" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi26fwneW9m9WoQ_mnHxril3hmyGoWQWdQ8vIUID4hePO0HDMPcx_8S2L4TNwXvJTcSnm7frHXVOylMjbtS41bDlUzDzk6PB_OBkxfuiBzU6rEubyAQelEjS8VEEWCbMJy4wBSJQUJ47w0vGyDjmmxbpQ05GwB92r58tmdO1kzuj3b4wn3FMfmvaqV0nA/w348-h640/IMG_20230606_153325.jpg" width="348" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg2OksaGK71Mg8nIuH_aBUfVw11ZJENMCkHBTKV_iSxmmVjlMGPnD1np72XKDOo0dXyWxvXWTitPCv4GnKark-iIusr8Ssw7SrAjvX-eQSn4qB1bIwAAQE4ZeAHzpfM7EcDtKOh-vk6Q1Z2U-N_WsZhwymH8aYVdvIXV9Yj547Cp2Uis3sT5OAV5pnXRg/s2203/IMG_20230606_153056.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2203" data-original-width="1111" height="840" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg2OksaGK71Mg8nIuH_aBUfVw11ZJENMCkHBTKV_iSxmmVjlMGPnD1np72XKDOo0dXyWxvXWTitPCv4GnKark-iIusr8Ssw7SrAjvX-eQSn4qB1bIwAAQE4ZeAHzpfM7EcDtKOh-vk6Q1Z2U-N_WsZhwymH8aYVdvIXV9Yj547Cp2Uis3sT5OAV5pnXRg/w423-h840/IMG_20230606_153056.jpg" width="423" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhU0ZlppCfFdMo7mVcI5IvB6K5Hyi0tsc_YQxKWWkyahHAhgWh9NCDOYNu_4LM0kCiw3_VkJCcI6aBCvmCz8g8lBpTotouSr00gnBWbyc1cAi2ugouSv7aXjqjs12ssd4N5VTKud8b-kToDA4vTtC34NRBTGpn-RFPuyseCdLsNSk-guNm0lVQ8AH-aVA/s2229/IMG_20230606_153006.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2229" data-original-width="1475" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhU0ZlppCfFdMo7mVcI5IvB6K5Hyi0tsc_YQxKWWkyahHAhgWh9NCDOYNu_4LM0kCiw3_VkJCcI6aBCvmCz8g8lBpTotouSr00gnBWbyc1cAi2ugouSv7aXjqjs12ssd4N5VTKud8b-kToDA4vTtC34NRBTGpn-RFPuyseCdLsNSk-guNm0lVQ8AH-aVA/w424-h640/IMG_20230606_153006.jpg" width="424" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2014/12/la-multi-ani-valentin-marica.html"><span style="font-size: medium;">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2014/12/la-multi-ani-valentin-marica.html</span></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2020/07/emilia-marica-dobreanu-si-valentin.html"><span style="font-size: medium;">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2020/07/emilia-marica-dobreanu-si-valentin.html</span></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">💙💛💓</div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEibN0438cfh0Zb6AzPfaECQYi_sdjmuh-uF5MSmeBkSduWcIST_X2577zlcQERR9YEFZAfS6ad9YB5AQx122Wb0QIq9yWwms9wDRur_lzEu8Fqn4R-ixbowgbCNCrUklRADHQrQ0YfpmaEi225cDAy3VG159BmCfljRuayFRWvkmEjQ6pLfDDIbp7IXkQ/s2132/IMG_20230606_154221.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2132" data-original-width="1451" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEibN0438cfh0Zb6AzPfaECQYi_sdjmuh-uF5MSmeBkSduWcIST_X2577zlcQERR9YEFZAfS6ad9YB5AQx122Wb0QIq9yWwms9wDRur_lzEu8Fqn4R-ixbowgbCNCrUklRADHQrQ0YfpmaEi225cDAy3VG159BmCfljRuayFRWvkmEjQ6pLfDDIbp7IXkQ/w436-h640/IMG_20230606_154221.jpg" width="436" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmb92IY7N1rw0wZ1IyRNZBysc9idSbHlYsMBnSwQww6yl1L1wh6NF8VFPFbBs1tVn2IOiOT-AiP-5UWKGlf0CH67iqyg8PMiC2ARXheocRWrgA_Ra6iYMjQkXJV_gaQClsHaHNnbcaTKskzZfcY463uhUZcRqYvaRMYLG4aXkZ5Ysjv9nogtKi7IQlDA/s2055/IMG_20230606_154149.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2055" data-original-width="1418" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmb92IY7N1rw0wZ1IyRNZBysc9idSbHlYsMBnSwQww6yl1L1wh6NF8VFPFbBs1tVn2IOiOT-AiP-5UWKGlf0CH67iqyg8PMiC2ARXheocRWrgA_Ra6iYMjQkXJV_gaQClsHaHNnbcaTKskzZfcY463uhUZcRqYvaRMYLG4aXkZ5Ysjv9nogtKi7IQlDA/w442-h640/IMG_20230606_154149.jpg" width="442" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOA-Rx7TGZZOinCW354GYK1g9525mjMMhGd5i9GD6zddg2nQrjKQRBX5DmbVqgnARg2iH_64wd-AtMZ3hoBQi2eyXKFoHOrKHKE2kCf4NZQFj4kQS3tYubiAb1X9dDzkrjRwZBizmTkmXbWTjXUe-pIImaYnvLB59E7gS-TzCrns5iPMM_P0Lq3d4F7g/s2022/IMG_20230606_154123.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2022" data-original-width="1214" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiOA-Rx7TGZZOinCW354GYK1g9525mjMMhGd5i9GD6zddg2nQrjKQRBX5DmbVqgnARg2iH_64wd-AtMZ3hoBQi2eyXKFoHOrKHKE2kCf4NZQFj4kQS3tYubiAb1X9dDzkrjRwZBizmTkmXbWTjXUe-pIImaYnvLB59E7gS-TzCrns5iPMM_P0Lq3d4F7g/w384-h640/IMG_20230606_154123.jpg" width="384" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiRHiVHLH7yWcF-_0pZa2Sm8_MCR16SK_bHcgQ4XTGlm8lgsePZNzuGBSwvLg_uhVhWJoJZwUFKiYUV50dq2nLDxOeLuU8X3CXenGd86X1zMbK2VsACYpkPypSEDeTv8UPLi3pU25t_T427t3syvtIbVeypt-S-5wCF3FOCpAEK9OqZO5Y3E1I1aM0ZyA/s2284/IMG_20230606_154028.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2284" data-original-width="1090" height="776" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiRHiVHLH7yWcF-_0pZa2Sm8_MCR16SK_bHcgQ4XTGlm8lgsePZNzuGBSwvLg_uhVhWJoJZwUFKiYUV50dq2nLDxOeLuU8X3CXenGd86X1zMbK2VsACYpkPypSEDeTv8UPLi3pU25t_T427t3syvtIbVeypt-S-5wCF3FOCpAEK9OqZO5Y3E1I1aM0ZyA/w371-h776/IMG_20230606_154028.jpg" width="371" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2011/12/dumitru-huruba.html"><span style="font-size: medium;">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2011/12/dumitru-huruba.html</span></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">💙💛💓</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgsGvqXyLDcdyNBdNFzxuGyKLej2y05u8GfX2VVnQ2Le73wKKhm-rX5INJqOWOVkPdfmQpwmOi77VKEm6Jxr-5iaHH7VdS6g-BwV7n8q5k60J1Iqw-gRQSVpxQ79dq3derrVOY-8K3DcbqKcP35AKm1eX6ggBtZNz8BBNjYOCxxaF2czEL4Ulio9mHQbw/s2074/IMG_20230606_152600.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2074" data-original-width="1421" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgsGvqXyLDcdyNBdNFzxuGyKLej2y05u8GfX2VVnQ2Le73wKKhm-rX5INJqOWOVkPdfmQpwmOi77VKEm6Jxr-5iaHH7VdS6g-BwV7n8q5k60J1Iqw-gRQSVpxQ79dq3derrVOY-8K3DcbqKcP35AKm1eX6ggBtZNz8BBNjYOCxxaF2czEL4Ulio9mHQbw/w438-h640/IMG_20230606_152600.jpg" width="438" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjUQIAijt579Uj3jwkRoGAVpkt6gG9JsirSanNvtQtDoZYMEVhtU25bA0jdbiCsHfZELmZaIPx_vdKddNkgsP9-jia7AJwkILD5wPDfjPd40v-IwWNf7Gp9X9agFGBeBQrvTA1qYcaTRWu6XEtenjRcByA0gz6wZbB2-S2buHULMg_fJPV6o38J5qE0Og/s2138/IMG_20230606_152533.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2138" data-original-width="1396" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjUQIAijt579Uj3jwkRoGAVpkt6gG9JsirSanNvtQtDoZYMEVhtU25bA0jdbiCsHfZELmZaIPx_vdKddNkgsP9-jia7AJwkILD5wPDfjPd40v-IwWNf7Gp9X9agFGBeBQrvTA1qYcaTRWu6XEtenjRcByA0gz6wZbB2-S2buHULMg_fJPV6o38J5qE0Og/w418-h640/IMG_20230606_152533.jpg" width="418" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2013/07/profesionistii-nostri-ilie-sandru.html"><span style="font-size: medium;">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2013/07/profesionistii-nostri-ilie-sandru.html</span></a><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br /><p></p>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-47924083394645937692023-04-19T00:37:00.003-07:002023-04-19T03:42:34.747-07:00POVEȘTI DE VIAȚĂ din satul DE PESTE MUREȘ - SUBCETATE, HARGHITA (V)<p> <span> </span><span style="font-family: verdana; font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 16px;">Fragmente din cartea </span><b style="font-family: verdana; font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 16px;">ACASĂ, LA SUBCETATE</b><span style="font-family: verdana; font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 16px;">, 2012,</span></p><p></p><div style="text-align: right;"><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 16px;"><span style="font-family: verdana;"> autori: Doina Dobreanu și Zorel Suciu</span></span></div><div><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></b></div><div><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">PARTEA I:</span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> 1. </span></b><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">FAMILIA LUI NOCOLAE URZICĂ A MARII</span></b></div><div><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></b><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/03/povesti-de-viata-din-satul-de-peste.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/03/povesti-de-viata-din-satul-de-peste.html</a> </span></div><div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">PARTEA a II-a: </span></b></div><span style="font-family: verdana;"><b><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">2. Familia lui IACOB URZICĂ 3</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">. Familia lui GAVRIL URZICĂ</span></b></span><div><div style="text-align: center; text-indent: 16px;"><span style="font-size: 18.6667px;"><b><br /></b></span></div><div><div style="text-align: justify; text-indent: 16px;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/04/povesti-de-viata-din-satul-de-peste.html"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/04/povesti-de-viata-din-satul-de-peste.html</span></a></div></div></div><div style="text-align: justify; text-indent: 16px;"><br /></div><div style="text-align: justify; text-indent: 16px;"><div><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><b><span style="color: red;">PARTEA a III-a:</span> </b></span></span></span></a><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span face="Verdana, sans-serif">4. Familia lui DUMITRU </span><span face="Verdana, sans-serif">HURUBĂ</span></b></span></div><div><br /></div><div><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/04/povesti-de-viata-din-satul-de-peste_2.html" style="font-family: verdana; font-size: large; text-indent: 12pt;">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/04/povesti-de-viata-din-satul-de-peste_2.html</a></div><div><br /></div><div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a name="_Toc327187485" style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="color: red; font-weight: 700;">PARTEA a IV-a: </span></span></a><b><span style="text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187489"><span face="Verdana, sans-serif">5. </span></a></span><a name="_Toc327187494" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif">Familia lui MUSCĂ DUMITRU</span></a></b></span></div><div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><a name="_Toc327187494" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><br /></span></a></b></span></div><div><span><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 12pt;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/04/povesti-de-viata-din-satul-de-peste_5.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/04/povesti-de-viata-din-satul-de-peste_5.html</a></span></span></div><div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><a name="_Toc327187489" style="color: red; text-indent: 12pt;"><br /></a></b></span></div><div style="text-align: center;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b>💙💛💓</b></span></a></div><div style="text-align: center;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b><br /></b></span></a></div><div style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgqVvj0DW_R_8dV_clmohMf9aJPtVhuByJ5vCaLWuAOjYSUNH4z24U1ZGtRs6I8yUIpfqqPI0czsNwXCxFefn1Iy9pXGcfY5CHjrDRTHsC15Y-GKHwa_fJ75WNPDdJUVHLgRLnuFVGzk2KwUnLEfiSAi3z5PeCKeE-rlXDQHzQ__fhV8TznwExyOnmx_g" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="522" data-original-width="1228" height="269" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgqVvj0DW_R_8dV_clmohMf9aJPtVhuByJ5vCaLWuAOjYSUNH4z24U1ZGtRs6I8yUIpfqqPI0czsNwXCxFefn1Iy9pXGcfY5CHjrDRTHsC15Y-GKHwa_fJ75WNPDdJUVHLgRLnuFVGzk2KwUnLEfiSAi3z5PeCKeE-rlXDQHzQ__fhV8TznwExyOnmx_g=w635-h269" width="635" /></a></div><div style="text-align: center;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b><br /></b></span></a></div><div style="text-align: center;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"></span></a><span face="Verdana, sans-serif"><div><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"></a><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: large; font-weight: 700;">PARTEA a V-a: </span></span></a><span face="Verdana, sans-serif"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: large; font-weight: 700;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"></a></div></span></span></div><div><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><h3 style="margin: 12pt -16.5pt 3pt -12pt; text-indent: 12pt;"></h3></span></a><span face="Verdana, sans-serif"><h3 style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span><span style="color: red;"><a name="_Toc327187489"><span face="Verdana, sans-serif">6. </span></a></span></span><a name="_Toc327187498" style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif"><span style="color: red;">Familiile HANGA şi ȚEPELUŞ</span></span></a></span></h3><div><a name="_Toc327187498" style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></span></a></div><div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a name="_Toc327187498" style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif"><span style="color: red;"></span></span></a><span face=""Verdana",sans-serif"><span style="color: red;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a name="_Toc327187498" style="text-indent: 12pt;"></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjr7eh25v2n1rIr6i5ZaT-3sOmarjnEUiqr06cRzhbtm-UBzePytEF8t0dBZLlQkQojzlT6rNB7HVnP-mZy9xj89kkv82T9OVHyxLCgZAoZTKSO1SqziuDWN7HDbE6xiOct6CGv25bm35ZUyuT2ZZ3E5vNFvM8tzMxQUvvsyRHZNSaJCHKtdqkXD4xWqg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="160" data-original-width="106" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjr7eh25v2n1rIr6i5ZaT-3sOmarjnEUiqr06cRzhbtm-UBzePytEF8t0dBZLlQkQojzlT6rNB7HVnP-mZy9xj89kkv82T9OVHyxLCgZAoZTKSO1SqziuDWN7HDbE6xiOct6CGv25bm35ZUyuT2ZZ3E5vNFvM8tzMxQUvvsyRHZNSaJCHKtdqkXD4xWqg=w265-h400" width="265" /></a></div><span style="color: black;">Ioana şi Dumitru Hanga</span></span></span></span></div><div><a name="_Toc327187498" style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></span></a></div><div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a name="_Toc327187498" style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif"><span></span></span></a><span face=""Verdana",sans-serif"><span><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a name="_Toc327187498" style="text-indent: 12pt;"></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjGGEiQHCqnT9NF2yXplZSNX3xOa4O-HIO7ypqwVbSZlXlzXM6CrxTsGW1j4_-g1Pp4wR6_HSLzuOZXlB9Psco7PCvolAhJIgQLLkoDGseqhWgSRLcWUxuoNa_LwPRpA3B2FUo8QWMVKZ6L52lLOInsqXzBZBu7zj7hPLUMHsl5aDd5YrHQuMwnzQDxOg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="165" data-original-width="56" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjGGEiQHCqnT9NF2yXplZSNX3xOa4O-HIO7ypqwVbSZlXlzXM6CrxTsGW1j4_-g1Pp4wR6_HSLzuOZXlB9Psco7PCvolAhJIgQLLkoDGseqhWgSRLcWUxuoNa_LwPRpA3B2FUo8QWMVKZ6L52lLOInsqXzBZBu7zj7hPLUMHsl5aDd5YrHQuMwnzQDxOg=w135-h400" width="135" /></a> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEip62ZcnDO93mALX5hoNNxY9h9O7Aq7-sDTHe3YJgxsDTY5MZqaVGCorvjE_hilve6U1kzvuw2nSADSoamWgltaj4E40xr2fHqBMEhDjTtBq4sfILUXtPDhCfKOJ0MTEcnuHp3ydlYLwys1u5jRMhzHyEC8r7M49mvB_-5ay4Pd4dFI03AqHoIZT0GpVg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-indent: 12pt;"><img alt="" data-original-height="184" data-original-width="99" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEip62ZcnDO93mALX5hoNNxY9h9O7Aq7-sDTHe3YJgxsDTY5MZqaVGCorvjE_hilve6U1kzvuw2nSADSoamWgltaj4E40xr2fHqBMEhDjTtBq4sfILUXtPDhCfKOJ0MTEcnuHp3ydlYLwys1u5jRMhzHyEC8r7M49mvB_-5ay4Pd4dFI03AqHoIZT0GpVg=w215-h400" width="215" /></a><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">Alexandrina și Alexandru Țepeluș</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div></span></span></span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b>Hanga Dumitru</b>, născut pe Deal, s-a căsătorit cu Ioana Țăran din
Gălăuţaş şi au ales să-şi întemeieze gospodărie în cătunul de Peste Mureş. </span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face="Verdana, sans-serif" style="text-indent: 12pt;">Unicul lor copil, </span><i style="text-indent: 12pt;">Alexandrina Hanga </i><span face="Verdana, sans-serif" style="text-indent: 12pt;">(1929-2011), s-a căsătorit cu
<b>Alexandru Țepeluş</b> din satul Călnaci (1924- 2004). Urmaşi: Dumitru-Gavril (n.
1947), profesor, şi Doina (n. 1952), ingineră.</span></span></div>
<p align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Din jurnalul cu amintiri</span></b><b><span face=""Verdana",sans-serif"><o:p> </o:p></span></b></span></p>
<div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">3 septembrie 2011. Îmi vine în minte ideea de a merge la doamna
<b>Maria Hanga</b>, din Poiană. Ştiu că a păstrat frumos relaţia de rudenie cu Dumitru
şi Ioana Hanga de Peste Mureş. </span><span face="Verdana, sans-serif" style="text-indent: 12pt;">O găsesc supărată din cauza reumatismelor care au început să-i
cauzeze dureri. Până acum nu a avut nevoie de medicamente. Nu este o zi fastă
pentru ea, dar nu refuză să-mi povestească. Câte amintiri s-au adunat în cei
nouăzeci de ani ai ei! Fetele s-au căsătorit şi au plecat, dar ce noroc că îl
are aproape pe Nicu! Nu este singură şi totuşi este, mai mult cu gândurile, cu
amintirile ei, pe care şi le derulează adesea pentru sine. Povesteşte sacadat,
în propoziţii scurte, dar care exprimă esenţe existenţiale.</span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Am stat laolaltă pe Deal cu Mitru şi Ioana Hanga. S-ar fi mutat
cu noi în Poiană, dar n-au mai găsit loc să cumpere. Ei s-au aşezat Peste Mureş.
Şi-au cumpărat acolo loc pentru casă şi gospodărie, de la Petrea Nitului,
alături de Părhaiţă.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Ne întâlneam tot pe Deal, la lucru, că aveam pământurile
lângolaltă. Povesteam când ne mai odihneam, dar ne şi ajutam.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mitru era veteran de război: a fost rănit şi a rămas şchiop
pentru totdeauna. Cu Ioana eram cumetre. Era prietenoasă şi omenoasă.
Mi-amintesc, în vremea războiului, când au venit ruşii şi au stat în comună
trei săptămâni, eu am fost mai mult fugită de acasă. Bărbatul meu era la
război, copilele le lăsam cu bătrânii şi eu mă ascundeam cum puteam, prin şură,
prin popuşoi… Veneam o dată de pe Hodoşa, unde am fost la lucru, şi eram atât
de flămândă că am intrat pe la Ioana Hanga, Peste Mureş, şi, cu toată ruşinea,
i-am cerut ceva de mâncare. Ciorbă de cartofi avea pregătită şi, Doamne, ce
bună a fost!…</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Când ruşii au plecat din sat, m-au obligat să merg cu carul şi
cu vitele până la Satu-Mare, să transportăm muniţie pentru front. Aveam 24 de
ani… Am fost cu Mariţa lui Vasile Hurubă, vecina mea. Ni s-au rupt opincile de
atâta mers, ni s-a terminat mâncarea pe care o luaserăm cu noi. Ieşeau femei în
calea convoiului şi ne aduceau mâncare şi apă…
Nu se poate uita!</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 12pt;">Şi cuvintele i se înnoadă în gât o vreme…</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Când bărbatul a fost concentrat în 1938 la Satu-Mare, Anuţa
avea 4 luni; când s-a întors, Anuţa terminase clasa I. A fost în război prin
Cehoslovacia, apoi în lagăr în Rusia. Cât a stat în lagăr, n-am mai primit de
la el nicio veste. Toţi se întorceau acasă… pe el îl credeam mort. Noi ţineam
animale, vara eram tot pe munţi: vacile erau în Buneasa, viţeii la Figheş şi
boii la Secu. Opincile le puneam în traisă pe unde locul era bun, ca să le cruţ.
Cu munca am fost obişnuită de mică. Tata fusese rănit în război, i s-a tăiat
piciorul, apoi a murit. Am rămas opt copii orfani. Noi, copiii, mergeam la
pădure pentru lemne. La 16 ani m-a măritat mama. Bătrânii, cei care l-au
crescut pe bărbatul meu şi cu care am trăit laolaltă, au fost grijnici cu
copiii mei şi i-au iubit mult… Şi numai pentru atâta, zic </span></i><span face="Verdana, sans-serif" style="text-indent: 12pt;">Dumnezeu să-i odihnească în pace! <i>Şi pe ei, şi pe Ioana şi
Dumitru Hanga, şi pe toţi cei care nu mai sunt</i>!</span></span></div>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Doamna Maria Hanga îmi povesteşte momente din viaţa ei, care nu
se uită, desigur, asemănătoare cu cele ale comunităţii întregi, emblematice
pentru o întreagă generaţie, care a cunoscut consecinţele Primului Război,
ororile celui de-al Doilea Război Mondial şi toate schimbările care i-au urmat.<o:p></o:p></span></p>
<div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span><span face="Verdana, sans-serif" style="text-indent: 12pt;">29 august 2011: Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul…
La mulţi ani celor care poartă numele Ioan şi Ioana! Dumnezeu să-i odihnească
în pace pe cei care şi-au încheiat menirea pe pământ!</span></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 12pt;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjm5SjK_7TZS8HV9sESChRtmtZDBesd6nICE4IRdrPYmGo1eBQfUACCcvSEIKapOi6XYLJHVrt-H2OgT9xES-HAQfOef5ec7KY5bbC8mHrRxFe5s9UwmqfhLOkKPu_dZCgeU9GxFrB4fd0aEaDw5BHxfSF-zTQ_43ACEK72TMpGB4nk57ae_9ZoCXYvNg/s719/1971%20Hanga%20Ioana2.jpg" style="font-style: italic; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="719" data-original-width="690" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjm5SjK_7TZS8HV9sESChRtmtZDBesd6nICE4IRdrPYmGo1eBQfUACCcvSEIKapOi6XYLJHVrt-H2OgT9xES-HAQfOef5ec7KY5bbC8mHrRxFe5s9UwmqfhLOkKPu_dZCgeU9GxFrB4fd0aEaDw5BHxfSF-zTQ_43ACEK72TMpGB4nk57ae_9ZoCXYvNg/s320/1971%20Hanga%20Ioana2.jpg" width="307" /></a></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 12pt;">Îmi vine astăzi în minte, din şirul de persoane purtând aceste
nume, persoane pe care le-am cunoscut, şi Ioana Hanga: un om bun, care a ştiut
să-şi găsească liniştea interioară, un om blând şi generos, dovedind putere
morală prin cuvânt, privire, atitudine şi ţinută, un om care ştia să creeze
relaţii profunde cu cei cunoscuţi, ascultând cu atenţie şi respect, vorbind
cumpănit şi aşezat, aducând mângâierea iertătoare, sacrificială.</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 12pt;">A ştiut să găsească, cred, calea fericirii în gândurile sale
bune şi în iubirea pe care o dăruia celor din jur, făcându-şi timp pentru
fiecare din cei dragi, înţelegându-le nevoile, grijile şi necazurile,
descoperind plăcerea şi bucuria în fiecare activitate zilnică.</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 12pt;">Şi-a dăruit viaţa celor dragi cu mărinimie. Uitarea de sine este
atât de necesară pentru a susţine echilibrul unei familii cu soţ, fiică, ginere
şi nepoţi. Pentru Dumitru şi Doina, bunica a rămas de neînlocuit, chiar şi
numai pentru zâmbetul plin de iubire, înţelegere şi încurajare oferit zilnic.
Expresia luminoasă a chipului său era darul ei cel mai de preţ, iar lumina ei
venea dintr-un suflet mare, iubitor, plin de credinţă.</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 12pt;">Când am cunoscut-o mai bine, ea era la apusul vieţii. În ochii
ei străluceau mereu lumina, smerenia şi umilinţa, calităţile celor aleşi ca să
facă lucruri bune. Corectă, cinstită, blajină şi cuvioasă, a trăit înţelept
fiecare moment, fără regrete de nici un fel. Cei care am cunoscut-o deplin nu o
vom uita-o niciodată. (DD)</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 12pt;"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face="Verdana, sans-serif" style="text-indent: 12pt;">2 septembrie 2011. <b>Valeria Pop</b> îşi aminteşte: </span><i style="text-indent: 12pt;">Cea mai bună
prietenă a mea a fost Alexandrina, mai mare cu un an decât mine. Am crescut şi
am umblat la şcoală împreună. Mergeam peste deal la ea…</i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Am rămas prietene toată viaţa. Nu venea în sat să nu intre pe
la mine. Când a rămas văduvă şi singură, am mers două săptămâni Peste Mureş, ca
să dorm cu ea. De câte ori ne strângeam la Alexandrina, în poveşti, eu, Aurelia
Nucului, Mărioara lui Bujor şi Valeria lui Gavril! Acum, dacă Alexandrina nu
mai este, nu ne mai întâlnim la casa din capul satului…Mi-e dor de ea şi îmi
lipseşte foarte mult.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></i></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUOCqKN7MUJZWiSDTuzJFox8wS5VSI0FleqH1SRXdGcTjip6x_PNVaz9Vd4OZjbz7QIustyBWT6qWPm9H5gfKAka07DUEv_RHUOyOLR0swv6ZcyEzhe10rta5B-fewdreM6WAm8C1wp4sRLdw-uudPpjdA0qrWiZEhYOqLPWu8UZz5AuSo2FY-Y5UsMQ/s1280/DSC06386.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUOCqKN7MUJZWiSDTuzJFox8wS5VSI0FleqH1SRXdGcTjip6x_PNVaz9Vd4OZjbz7QIustyBWT6qWPm9H5gfKAka07DUEv_RHUOyOLR0swv6ZcyEzhe10rta5B-fewdreM6WAm8C1wp4sRLdw-uudPpjdA0qrWiZEhYOqLPWu8UZz5AuSo2FY-Y5UsMQ/w400-h300/DSC06386.JPG" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFZwmPr2gPl3helVoI9H57UCdrBzQZ64GtGHjqRylT98w_Gd9w27iaA1GEjzmEeggpNiMB1iDoV_olLx0JwjlefTPRmudXTw7ZAtqUh4jDG2KYJRnMPlDKyc1DnRe7iEy-sSs8r2oS_yT1OlG_m8YFzBrdOh15RzalPTSmfiFcPXnpuAQczGZrvr5Mqg/s1280/DSC06416.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFZwmPr2gPl3helVoI9H57UCdrBzQZ64GtGHjqRylT98w_Gd9w27iaA1GEjzmEeggpNiMB1iDoV_olLx0JwjlefTPRmudXTw7ZAtqUh4jDG2KYJRnMPlDKyc1DnRe7iEy-sSs8r2oS_yT1OlG_m8YFzBrdOh15RzalPTSmfiFcPXnpuAQczGZrvr5Mqg/w400-h300/DSC06416.JPG" width="400" /></a></div><br /></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><div style="margin-left: -2.85pt; text-indent: 11.9pt;"><a name="_Toc327187521"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-style: normal;"><b>Ioana-Mădălina Ţepeluş- Toncean</b></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-style: normal; font-weight: normal; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">, </span></a></div><div style="margin-left: -2.85pt; text-indent: 11.9pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="text-align: center; text-indent: 11.9pt;"><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span><span> </span> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="text-align: center; text-indent: 11.9pt;">La sărbătoarea fiilor satului</span></div><div style="margin-left: -2.85pt; text-indent: 11.9pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span></div>
<div style="margin-left: -2.85pt; text-indent: 11.9pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Aş începe prin a crede că întâlnirea
fiilor satului de Peste Mureş din 2011, la care am participat şi eu împreună cu
familia mea, - o adevărată sărbătoare plină de bucurii şi emoţii devenite deja
amintiri – a fost o întânire care, precedată de încă două ediţii, ar putea avea
şi viitor, ar putea deveni tradiţională.</span></div><div style="margin-left: -2.85pt; text-indent: 11.9pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Îmi amintesc cu mare drag momentul când am
văzut în casa bunicilor mei de Peste Mureş o poză veche. Recunoscându-l pe
bunicul Alexandru, am întrebat curioasă când a fost făcută. Cu mare emoţie şi
bucurie, el mi-a răspuns că poza fusese făcută înainte de a mă naşte eu, la o
mare serbare a fiilor satului din acest cătun. Nu puteam să-mi imaginez atunci
semnificaţia acelui eveniment şi nu puteam nici să înţeleg mandria din ochii
bunicului, însă acum, după această zi memorabilă, am reuşit nu numai să
înteleg, ci şi să simt o emoţie şi o mândrie asemănătoare celor exprimate de
toată fiinţa bunicului meu. Regret enorm că bunicii mei de Peste Mureş nu mai
sunt, dar ştiu că ne-au vegheat tot timpul de undeva de sus şi au fost mândri
că noi, cei tineri, continuăm această tradiţie.</span></div><div style="margin-left: -2.85pt; text-indent: 11.9pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Charles Colson spunea că </span><i style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">familia este
cea mai elementară formă de organizare. Fiind prima comunitate de care se
atasează un individ cât şi prima autoritate sub care acesta învaţă să trăiască,
familia este cea care stabileşte valorile fundamentale ale unei societăţi.</i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">
Astăzi, oamenii de Peste Mureş au demonstrat că sunt o mare familie şi acest
lucru m-a impresionat profund.</span></div><div style="margin-left: -2.85pt; text-indent: 11.9pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Începutul acestei zile a fost încărcat de
înduioşare. Văzându-l pe tata îmbracat în costumul nostru tradiţional şi
nerabdător să se întâlnească cu consătenii lui, am realizat magnitudinea
acestei serbări. Am simţit o deosebită plăcere şi mândrie uitandu-mă azi la
părinţii mei, am simţit că provin dintr-o familie frumoasă, în care datinile şi
tradiţiile noastre mai sunt respectate.</span></div><div style="margin-left: -2.85pt; text-indent: 11.9pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Momentul cel mai încărcat emoţional a fost
când am ajuns Peste Mureş şi am văzut atâta lume plină de emoţie, îmbracată în
portul nostru strămoşesc. Erau atât de încântaţi toţi revăzându-se încât nu mai
ştiau cine cu cine să vorbească. Credeam că pe toţi locuitorii din această
parte a comunei îi cunosc, dar s-a dovedit ca mă înşelam şi că sunt mult mai
mulţi decât îmi închipuisem eu cei cu obârşia în acest loc. Mă bucur nespus că
am avut ocazia să reîntâlnesc oameni pe care nu-i mai văzusem de mult şi să
cunosc persoane noi din această mare familie a cătunului.</span></div><div style="margin-left: -2.85pt; text-indent: 11.9pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Am plecat apoi împreună la biserică, cu
mândria de a fi îmbrăcaţi în portul strămoşesc şi bucurându-ne de privirile
admirative ale sătenilor. Slujba a fost una deosebită. Parcă şi biserica se
bucura de prezenţa noastră. Am simţit împreună cu noi pe cei din </span><i style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">biserica
nevăzută</i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">, cum spunea părintele Gheorghe Oană, pe cei dragi ai noştri plecaţi
în lumea celor drepţi. Cred că le-am adus cel mai frumos omagiu îmbrăcându-ne
în portul românesc, rugându-ne şi bucurându-ne împreună. Toşi am simţit mândria
de a purta numele de </span><i style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">fiu al satului</i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">, de a continua sărbătoarea iniţiată
cu mulţi ani înainte, în vremuri mai puţin favorabile.</span></div><div style="margin-left: -2.85pt; text-indent: 11.9pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Această minunată sărbătoare s-a încheiat
cu o binemeritată petrecere, care ne-a dat prilejul să depănăm amintiri şi să
ne cunoaştem mai bine rădăcinile. Muzica şi voia bună au fost nelipsite, ceea
ce a făcut ca această zi capricioasă să ne aducă numai soare în sufletele
noastre. Nu voi uita niciodată emoţia, bucuria şi exaltarea sufletească intensă
provocate de această sărbătoare şi sper din tot sufletul ca noi, cei tineri, să
putem duce mai departe această divină tradiţie. </span></div></span></i></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhUvUuZABt1jV0yHs-Q2JIemaaM5LaBk7TReJG9tK_JvT9xoTRbjQh1wJhhcYM35PhWFeNGoZoafn5w7TC7lojd7NOv7kt51LTlUnPPvZAHQFaJkgLECRibALAIOiz1pmnnEHueMvul68-dW_Y71rbDseDqWfHkpoxLRuNk53eXcfsMI6nmz9qsC_5cJg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="393" data-original-width="447" height="352" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhUvUuZABt1jV0yHs-Q2JIemaaM5LaBk7TReJG9tK_JvT9xoTRbjQh1wJhhcYM35PhWFeNGoZoafn5w7TC7lojd7NOv7kt51LTlUnPPvZAHQFaJkgLECRibALAIOiz1pmnnEHueMvul68-dW_Y71rbDseDqWfHkpoxLRuNk53eXcfsMI6nmz9qsC_5cJg=w400-h352" width="400" /></a></div></span></i></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></i></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b>💙💛💓</b></span></a></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><br /></b></span></a></div>
<h3 style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187499"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">7. Familiile MOLDOVAN</span></span></a></h3>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Dumitru şi
Alexandru Moldovan sunt doi fraţi de la Şchiopeni care şi-au luat neveste de
Peste Mureş şi s-au stabilit aici.</span></p><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a name="_Toc327187500" style="text-indent: 12pt;"><span class="Titlu4Caracter"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b>7.1.
DUMITRU MOLDOVAN</b></span></span></a><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;"><b> </b>(1921-1991) s-a căsătorit cu Ana Muscă (1929-2007), crescută
de familia Dumitru şi Paraschiva Hurubă de Peste Mureş, familie care nu au avut
propriii copii. Copiii lui Dumitru şi ai Anei Moldovan sunt: Ionel, Valer și
Vasile. </span><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Ionel </span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;">(n. 1952) are doi
fii: Vasile şi Daniel. </span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Valer </span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;">(n. 1955), înfiat de
Dumitru şi Paraschiva Hurubă, le poartă numele. Copiii lui: Dumitru-Cătălin şi
Cătălina. </span><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Vasile </span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;">(n.1958) este
căsătorit cu Aurora şi nu are urmaşi.</span></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;"><br /></span></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg5Wz6eNxBdgbmfAp9vNX3ocZfh9E285-pQleuAYEr3PtfWRDHtjgAXfMdmyCUZ2c7_hbPb7F9owHOCMAosWdJ-Ig8xbGKSyE57nJhQmZ5PBSYhuZKzPDVd4tHdQDUYNuwIRl6y351u-PQX1uZgcchGi3ZFUv66rOfFfbAUqmoss01tBgzwfJKf-tAUFg/s1280/DSC06451.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg5Wz6eNxBdgbmfAp9vNX3ocZfh9E285-pQleuAYEr3PtfWRDHtjgAXfMdmyCUZ2c7_hbPb7F9owHOCMAosWdJ-Ig8xbGKSyE57nJhQmZ5PBSYhuZKzPDVd4tHdQDUYNuwIRl6y351u-PQX1uZgcchGi3ZFUv66rOfFfbAUqmoss01tBgzwfJKf-tAUFg/w400-h300/DSC06451.JPG" width="400" /></a></div><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;"><br /></span></span></div>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p>7.</o:p></span><a name="_Toc327187501" style="text-indent: 12pt;"><span class="Titlu4Caracter"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">2.
ALEXANDRU MOLDOVAN</span></span></a></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;"> s-a căsătorit cu Valeria Muscă. Copii: <i>Ioan, Iulia, Marin şi
Mărioara. </i>Valeria a murit la vârsta de 35 de ani, copiii fiind crescuţi de
tatăl lor.</span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="text-align: right; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span><b style="text-align: right;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Din jurnalul cu amintiri</span></b><b><span face=""Verdana",sans-serif"><o:p> </o:p></span></b></span></p>
<div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">6 februarie 2012, <b>Vasile Moldovan</b>: <i>Părinţii noştri, Ana şi
Dumitru Moldovan, au fost ţărani harnici şi vrednici. Au locuit la începutul
căsniciei lor pe Părău, apoi s-au mutat Peste Mureş. Din truda şi munca lor au
construit patru case, pentru ei şi pentru cei trei feciori; au cumpărat şi
pământ. </i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Tata era şi dulgher şi tâmplar. Împreună cu Petru Urzică (Bâzu)
şi cu Alexandru Urzică, vecinul nostru, au construit biserica din lemn de la
Zaul de Câmpie.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mama îşi petrecea fiecare iarnă la războiul de ţesut; ne-a
pregătit zestre ca la fete. Vara o petrecea pe câmp. Eram mici şi nu puteam
merge atâta cale pe jos; pe mine mă lua în braţe, pe Valer „biserică”, pe
umeri; avea de cărat şi traista cu mâncare şi canderul cu zeamă. A îngrijit 18
ani şi bătrânii care îl înfiaseră pe Valer…</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Părinţii m-au ajutat/ M-au crescut, m-au îndrumat,/ Dar nu prea
i-am ascultat/ Prin spitale am umblat…/ Din Cer tata m-a chemat,/ Dar mama nu
m-a lăsat,/ Lui Dumnezeu m-a-ncredinţat/ Şi aşa mi-a cuvântat:/ - Plec eu! Cu
el, eu m-am cununat,/ Tu rămâi, că eşti bărbat,/ Să grijeşti ce ţi-am lăsat,/
Averea s-o preţuieşti,/ Pe noi să ne pomeneşti.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Dumnezeu să-i odihnească în pace după omenia, buneţea şi
vrednicia lor!</span></i></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEinB6HJtLIH3IdMEX8BdWvkLLXx0hwsP6Phj-gip_eivT3IFZ-YPC7klNVgKwUtepkV0EicXDTCTZN4I5iIPv8s-QOHWDKUwmWRdCJv9bV17Ek9HBRMb0AGHYZpNUoeLeW89mKY0CkVX4tPk38X8hsfmm1xcYSeLAPoHOzZy1UA3nR5le1hsv2ury4S-A" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1728" data-original-width="2304" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEinB6HJtLIH3IdMEX8BdWvkLLXx0hwsP6Phj-gip_eivT3IFZ-YPC7klNVgKwUtepkV0EicXDTCTZN4I5iIPv8s-QOHWDKUwmWRdCJv9bV17Ek9HBRMb0AGHYZpNUoeLeW89mKY0CkVX4tPk38X8hsfmm1xcYSeLAPoHOzZy1UA3nR5le1hsv2ury4S-A=w400-h300" width="400" /></a></div><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhYrD1Xnq0EIWnOOtNrZa_g0YTkXwlsy5UvYvPCRwdHyNv6S77PFgdyAyynT_6yaDITFDENyHzZASH5lfyqSXKnEgz5xjIGVDMgz-T3hPMtU-KWu8oY_6LX3jgbMjUMk0neFuWtxtRyVityS8C9a-YuZC1fH0zmJ8rg_-tHQjM_vJAofGOETfL2sRla4g" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1728" data-original-width="2304" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhYrD1Xnq0EIWnOOtNrZa_g0YTkXwlsy5UvYvPCRwdHyNv6S77PFgdyAyynT_6yaDITFDENyHzZASH5lfyqSXKnEgz5xjIGVDMgz-T3hPMtU-KWu8oY_6LX3jgbMjUMk0neFuWtxtRyVityS8C9a-YuZC1fH0zmJ8rg_-tHQjM_vJAofGOETfL2sRla4g=w400-h300" width="400" /></a></div><br /></div></span></i><a name="_Toc327187485" style="font-family: verdana; font-size: large; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><b>💙💛💓</b></span></a></div><h3 style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187502"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></a></h3><h3 style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a name="_Toc327187502"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span style="color: red;">8. Familiile COTFAS şi SUCIU</span></span></a><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p></o:p></span></span></h3>
<p class="MsoNormal"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><o:p> </o:p></span><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjfVDkbbpwoeOVegBt4dtbxnsbceLpcY28F7cYS5X08PVBxCrZTm2OYr0WM0zRBXzaJP9Pp1YXSD5ahD_6XbAfZhFWu3E4wstho19OqSx81-gpi75PfEvv0iIP6KWy2yE8wf616ESwzQj8mQQhYNaRAMOWRbcQWIKBd2RbKAIEqE0NbWemcJm5uSvSDcQ" style="font-family: verdana; font-size: large; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="201" data-original-width="172" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjfVDkbbpwoeOVegBt4dtbxnsbceLpcY28F7cYS5X08PVBxCrZTm2OYr0WM0zRBXzaJP9Pp1YXSD5ahD_6XbAfZhFWu3E4wstho19OqSx81-gpi75PfEvv0iIP6KWy2yE8wf616ESwzQj8mQQhYNaRAMOWRbcQWIKBd2RbKAIEqE0NbWemcJm5uSvSDcQ=w342-h400" width="342" /></a></p><p></p>
<p align="center" class="MsoNormal" style="text-indent: 12pt;"><span style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Mama şi copiii: Ileana, Dumitru şi Anuţa, în 1945</span></span></p>
<div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p><b> </b></o:p></span><span style="text-indent: 12pt;"><b>Gavril
Cotfas </b>(Părhaiţă) şi Maria au avut trei copii:</span></span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Ileana </span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">s-a căsătorit cu
Vasile Țifrea şi au locuit în Podirei (Pe Baltă). Au avut şi ei patru copii:
Ionel (n. 1949), Livia (1952-2012), Maria și Vasile.</span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Dumitru, </span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;">care a locuit Peste
Mureş, nu a avut urmaşi. </span><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Anuţa</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;"> (n. 1932) s-a căsătorit cu Ioan Suciu şi
au întemeiat gospodărie Peste Mureş. Fiul lor, Zorel (n. 1960), învăţător, apoi
profesor de arte plastice, este directorul Muzeului Etnografic din Topliţa.
Copiii săi sunt: Andrei şi Zina.</span></span></div>
<p align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Din jurnalul cu amintiri</span></b><b><span face=""Verdana",sans-serif"><o:p> </o:p></span></b></span></p>
<div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">20 august 2011. <b>Anuţa Suciu</b>, a Măriuchii lui Gavril Cotfas, zis
Părhaiţă, şi-a petrecut toată viaţa în cătunul de Peste Mureş. Femeie firavă,
dar ambiţioasă şi harnică, cu privirea mereu senină şi blândă, ajunsă în pragul
vârstei de 80 de ani, acum văduvă şi cam izolată în acea parte de sat, este
fericită când are prilejul să povestească despre vremurile de altădată, despre
oameni dragi pe care i-a cunoscut sau alături de care a trăit. În amintirile
ei, spuse la ceas de toamnă târzie fiului său, Zorel Suciu, este concentrată
povestea existenţială a acestei comunităţi timp de un secol. </span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mama</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">: Nu ştiu dacă e
bine, dar aşa îţi vine, când vorbeşti despre satul tău, să începi cu ai tăi. Ştii
cum e? De acolo, unde se sapă o fântână, oamenii nu mai pleacă. Aveam cinci ani
când tata a săpat fântâna Peste Mureş. Au săpat lucrătorii vreo şase metri până
au găsit apă, dar au zis că nu ajunge pentru animale. S-au mai dus în jos vreo
trei metri şi au dat peste o viţă care i-a ameţit pe cei din fântănă.</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Fântâna e în mijlocul grădinii. De jur-împrejur, casa, cuptorul
cu căsuţa lui, şoproanele, două grajduri, pomăt.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Tata ştia cum e la ţară, în jos pe Mureş, că acolo se fac
bucate şi pentru oameni şi pentru animale. A vrut să se mute pe câmpie cu
familia, dar nu l-a lăsat mama. Atunci a
umplut tata grădina de pomi…</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Zorel</span></i></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;">: <i>Dar gropile din
răzor?</i></span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mama</span></i></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;">: <i>Gropile care se
văd în răzor sunt buncăre săpate de noi: unul mai mic, pentru haine, altul mai
mare, pentru toată familia… Le-am folosit în vremea războiului.</i></span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Zorel</span></i></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;">: <i>Cum e cu satul
de pe Deal? De acolo aţi venit Peste Mureş…</i></span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mama</span></i></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;">: <i>Eu îmi amintesc
numai de două case locuite pe Deal: în una trăia bătrâna Zămonoaie şi în
cealaltă era Vasile Văscan cu nevastă-sa, Ioana, o femeie slabă şi mică, soră
cu George şi Gavril a Măriuchii Petrii, dar şi cu Iacob de la Troci.</i></span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Erau case pe drumul spre Trocile Duzii. Pe partea de către Mureş
erau case bătrâneşti cu târnaţ. Casa lui George era de la deal de drum, casa
lui Gavril, de la vale. Unde-s crucile la Mitru lui Lascu erau ileturi </span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; mso-bidi-font-style: italic; text-indent: 12pt;">(clădiri) <i>mai înainte. Tot pe
aici a fost şi şcoala, în casa lui Mitru Hanga a Petruchii, pe care a vândut-o
până la urmă.</i></span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mai departe era casa lui
Mitru Suciu, care nu ţinea de cătunul de pe Deal, apoi se întindea câmpul Şeştinei,
gol. </span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Zorel</span></i></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;">: <i>Care să fi fost
cauza plecării locuitorilor de Pe Deal?</i></span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mama</span></i></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;">: <i>Mulţi au coborât
de Pe Deal fiindcă nu era apă acolo. Cărau, bieţii, apa cu butia de la trocile
Duzii sau cu căldările, urcând pieptiş Coasta Mureşului.</i></span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Primul a plecat Gavril, după el, Mitru Hanga, Şchiopul, frate
cu bunica. Tatăl lor era Petrea lui Ştefan de Pe Deal. Unchieşul Mitru cu mătuşa
Ioana, Gălăuţanca, au avut-o numai pe Alisăndrina, măritată cu Sandu Țepeluş de
pe Călnaci.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Când au venit ei Peste Mureş, aici erau deja oameni înstăriţi,
cu case mari. Niculai al lui Niculai a Marii, cu barbă de nu i se vedea obrazul
blonduţ, era cioban cu turmă de oi. Când au venit şi părinţii mei de Pe Deal,
nu aveau pământ aici, dar au cumpărat de la Nitu, cu preţul a doi cai, de la
Blăgani şi de la Ghergoaie. A fost greu, dar cu timpul au ieşit deasupra
necazului. Şi-au luat şi batoză de treierat mânată de cai. A vândut tata lemn
din casa bâtrânească, tare ca clopotul, şi animale ca să cumpere o şură mare,
că avea vite multe. A cumpărat un ilet cu şase rânduri de bârne la celnă… Astea
erau poveştile, despre vînzări şi cumpărări, pe care le ascultam seara!</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Zorel</span></i></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;">: <i>Cum s-a ajuns la
clădirile de astăzi ar fi mult de povestit?</i></span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mama</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">: Omul care a
primenit grădina părintească a fost Ionel Țifrea, verişor de rangul doi cu
Nicolai Țifrea şi mătuşa ta, Anuţa lui Iacob, luată de nevastă de fratele meu,
Mitru Cotfas, Părhaiţă, după ce a rămas văduvă…</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Zorel</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">: Să
vorbim şi de vecinii noştri!</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mama</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">: Da, Vasile Muscă, a
Ciocârlănoaiei şi cu Ioana, soră cu Huruboaie de la Gară s-au petrecut de mult.
Copiii lor -Valeria, Nucu, Viorica, Anuţa, Nicu - au, la rândul lor, urmaşi…
Unii au murit, alţii s-au înstrăinat. În casa lui badea Vasile a mai rămas Nuţica…</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Lângă ei s-a aşezat Cinardi Mihai cu o fată săracă de pe Duda,
Anuţa lui Geandră. Oameni de treabă şi frumoşi amândoi!</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span></i></div>
<p align="center" class="MsoNormal" style="text-indent: 12pt;"><i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><!--[if gte vml 1]><v:shape
id="Imagine_x0020_3" o:spid="_x0000_i1027" type="#_x0000_t75" style='width:228.75pt;
height:155.25pt;visibility:visible;mso-wrap-style:square'>
<v:imagedata src="file:///C:\Users\Doina\AppData\Local\Temp\msohtmlclip1\01\clip_image009.jpg"
o:title=""/>
</v:shape><![endif]--><!--[if !vml]--></span></i></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEivJgdonoQxfKlUAgtndL_fNAGJdp8aCtCdHEM6F4NtuN1EpaZUcaPuuvYQBEvxyKIfEqB-jX6LRXkVyIfyRynvw1BuVILGEv73bqR50nayleUzcCx6aqhN4BJKIUzzfE-XBxDK7aZpz8Vmb1H57T2hNsB-aT6n790pTF7MsrzGMP0H0RsHt3fOnZi2Ng" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="208" data-original-width="306" height="272" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEivJgdonoQxfKlUAgtndL_fNAGJdp8aCtCdHEM6F4NtuN1EpaZUcaPuuvYQBEvxyKIfEqB-jX6LRXkVyIfyRynvw1BuVILGEv73bqR50nayleUzcCx6aqhN4BJKIUzzfE-XBxDK7aZpz8Vmb1H57T2hNsB-aT6n790pTF7MsrzGMP0H0RsHt3fOnZi2Ng=w400-h272" width="400" /></a></span></i></div><i><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEieYuHO0tXv4TAyBs_WLoAzh_1MrOz-sjUOk4NU2BSt6i0mZz9p6ayb_-x_IzLH4LOpZqSDzstfzaf6hf0Aso_LSwsP4Yj6a7t_Wy4Lq8jIJ534ZljhkkUEwwov3y9ryFs3ViXSr7tcjR_CpoOOYqhz4bkmwtIkeptBlWUNJeB4_6ybt895WxApI_gDFA" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="191" data-original-width="277" height="276" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEieYuHO0tXv4TAyBs_WLoAzh_1MrOz-sjUOk4NU2BSt6i0mZz9p6ayb_-x_IzLH4LOpZqSDzstfzaf6hf0Aso_LSwsP4Yj6a7t_Wy4Lq8jIJ534ZljhkkUEwwov3y9ryFs3ViXSr7tcjR_CpoOOYqhz4bkmwtIkeptBlWUNJeB4_6ybt895WxApI_gDFA=w400-h276" width="400" /></a></div></span></i><p></p>
<div style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Gospodăria lui Gavril Cotfas.</span></div><div style="text-indent: 12pt;"><span style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Reconstituire grafică: Zorel Suciu (1999)</span></span></div><div style="text-indent: 12pt;"><span style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span></i><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Aproape de noi au trăit şi Bicăjenii: Gavril şi Pavel Obreja.
Gavril Obreja, rămas văduv, s-a căsătorit cu Ioana Dobrean de pe Deal.
Răutăcios om a fost Gavril, bătrânul! Pavel Obreja s-a căsătorit cu Anuţa, din
neam de Muscani de la Părăul Călnaciului, de-a Petrii Bitănaşului. Ei au avut
doi copii, pe Veronica şi pe Ionel.</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Peste drum de noi, au trăit ani buni Iacob şi Anuţa. Iacob a
fost copil orfan, neam de-al lui Ion a Floarei de pe Filpea. A fost crescut de
Măriuca şi Neculai al lui Neculai a Marii. Iacob era mare meşter în lemn, făcea
mobilă, uşi, ferestre, fântâni şi unelte pentru gospodarii din vecinătăţi.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Anuţa lui Iacob avea unchieş de văr pe Bătrânul Ioan Țifrea cel
Orb. El avea casă mare pe Dos, peste drum de Vasile Țifrea, Batozarul, şi se
ocupa, aşa orb cum era, de copiii care veneau la el să-i înveţe carte.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Zorel</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">: Cei de
aici, ca să-şi poată prinde poveştile lor de un loc, îi dau acestuia un nume.
Sunt atâtea exemple: Părul lui Florea, Fântâna lui Părhaiţă, Răchita Bujorilor,
În Deal la Cruce… Putem urzi o poveste pentru ca numele acestea să poată fi
ascultate din nou, ca poveste sau ca parte dintr-o poveste.</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Părul lui Florea cu pere mălăieţe mi-l amintesc şi eu…Dar care
copil de Peste Mureş nu râvnea, oare, să-i guste perele zemoase, dulci şi
aromate? Cine era Florea?</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mama</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">: Florea nu era de pe
la noi. A stat cu Părăştiţa, soră cu Ciocârlănoaia, mama lui Vasile şi Gavril
Muscă. Părăştiţa Florii nu a avut copii, dar toţi nepoţii le ziceau „tata
Flore” şi „mătuşa Paraştiţă”. Ei au luat-o de suflet pe Valeria, una din fetele
lui Vasile Ciocârlan. Valeria, soră cu Nuţica, a slujit la Paraştiţa şi Florea
12 ani, dar nu s-a ales cu nimic… Averea Florii au moştenit-o alţii… Valeria
s-a măritat cu Sandu Moldovan şi şi-au făcut casă lângă părinţii ei, Peste Mureş…</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Zorel</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">: Peste
drum de Muscani locuieşte Vasile. Cum se face că cei din familia lui poartă o
poreclă care ne trimite la o chiuitură legată de un obicei vechi: chiuitul
găinii la nunţile ţărăneşti?</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mama</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">: Mariţa, mama lui
Vasile Urzică, era vestită socăciţă şi chiuitoare la nunţi. Pe ea a ţinut-o
Mitru lui Neculai a Marii. Când a luat-o de nevastă, el era văduv cu patru
copii: Mitru Bujor, Neculai, Dina Ricoşului şi Gavriluţ Bujor. Au avut împreună
încă doi copii, pe Măricuţa lui Mitru Pop, Vulpea, şi pe Vasilică.</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Zorel</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">: Suntem
în inima cătunului Peste Mureş, aici unde locuiesc urmaşii urmaşilor lui
Neculai a Marii…</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mama</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">: Neculai a Marii a
avut cinci feciori: pe Nicolai, Dumitru, Gavril, Ion şi Petruca. Despre urmaşii
lui Dumitru ţi-am spus. Niculae şi Gavril s-au însurat cu două surori din Deal,
Măriuca şi Iulia. Gavril a fost vreme de doi ani primarul comunei Subcetate,
înainte de ultimul război. N-au avut copii niciunul, aşa că au luat de suflet
doi nepoţi: pe Mitru Bujor şi pe Mărioara, care s-au şi căsătorit.</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Nuţu lui Nicolai a Marii şi-a adus nevastă din Voşlobeni. Era o
femeie frumoasă, Anuţa Voşlobanca, cu dinţi ca de aur în gură. Au avut copii pe
Maria lui Vasile a lui Georgieş, pe Cheţa lui Ilisan, Păcală, pe Valeria lui
Nicu Suciu, Vandoru şi pe Milu.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Zorel</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">: Tot
aici locuiesc şi Hurubenii…</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mama</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">: Urmaşii lui Nuţu
Anii Pichii şi ai fratelui său, Dumitru. Nuţu şi nevasta lui - tot Ana se
numea! - au avut mulţi copii: Traian, Mariţa, Ioana, Petrea, Florentina, Iulia,
Dumitru, Livia. Traian a rămas acasă şi şi-a adus femeie din Călnaci, pe
Viorica, din neamul lui Petrea lui Ionuţ a Ilii Cioncului, aşezat pe lângă şcoala
din Călnaci.</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Traian m-ar fi vrut pe mine, dar în cele din urmă a zis aşa:
„Mai bine să fie nevasta de departe, când oi striga una, cum mi-i obiceiul, să
nu fugă acasă…”</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Zorel</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">:
Dumitru, frate cu Nuţu Anii Pichii, a trăit tot Peste Mureş…</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mama</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">: Dumitru s-a aşezat
lângă Nuţu, în grădina părintească. Ne-am înrudit cu el după nevastă, Paraştiţa,
soră cu Vasilică a Burcii de pe Duda, bunicul tău, soră, de asemenea, cu femeia
lui Ciocârlan de la Troci, cu Ionica de pe Costiţa Duzii. A rămas în pomelnic
cu „Bunăoară, eu mă duc!” Iţi aduci aminte cum ne povestea tatăl tău despre el şi
păţăniile lui cu vulpea şi taurul, la stână…</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Zorel</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">: În
vremea tinereţii dumitale, când se organizau mici petreceri cu ocazia clăcilor
de întrajutorare, de unde aduceaţi ceteraşul? Erau atunci şi în satul Filpea, şi
în Călnaci, şi în Podirei..</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mama</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">: Aveam ceteraşul
nostru aici, Peste Mureş: pe Ianoş Perghelt. Cânta la clăci cu cetera sau cu ţitera.
O ţinea acăţată pe perete în cui. Când a slăbit şi nu mai putea cânta, oamenii
au zis că „i-a căzut cetera din cui”. Locuia într-o casă la marginea cătunului,
dincolo de Muceni, lângă groapa de nisip. A făcut apoi o casă în sat, unde s-a
mutat cu fata lui, Ileana, care era învăţătoare.</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Zorel</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">:Mi-amintesc
cum urcam pe Plămâna pe la Cruce, cum ne scăldam şi noi, copiii, la Leasă…</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mama</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">: Leasa, mai jos de
Bujori, ca şi Sărătura erau locuri unde femeile puneau cânepa la topit.
Sărătura este o baltă legată de Mureş printr-un şanţ adânc în care erau peşti,
raţe şi vidre. Leasa avea o bufnitură într-o ierugă, o mlaştină plină de
lipitori şi şerpi. Toată viaţa am tot astupat la ştioalnele poienii, nişte mlaştini
cu apă nămoloasă ruginie.</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Pe costiţă, semănam la marginea mălăiştei cânepă de vară şi
cânepă de toamnă. O căram cu parii la Sărătură. Cânepa de vară se topea în două
săptămâni. Ştiam că e gata când se rupea uşor peste deget. O căram acasă şi o
meliţam după ce o uscam bine. Câteodată nu găseam cânepa, că-i dădeau drumul
copiii pe apă, ori o lua apa după ploi mari.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mi-aduc aminte că ruşii au trecut pe-aici cu războiul toamna,
când noi meliţam cânepa. Eram speriate şi lucram cu ochii în pământ. Numai Voşlobanca
râdea, cu mâinile pe şold. S-a pus pe treabă când rusul a strigat mânios la ea şi
n-a mai râs. Aşa trăgea şi ea de frică la hâldani!</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Zorel</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">:<b> </b>Aici,
Peste Mureş, când au dat oamenii
de apa minerală, de borviz sau borcut, cum îi mai spune?</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mama</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">: La Nuţu lui Neculai
a Marii s-a scos prima dată borviz. Apoi în poiană, dincolo de Muceni, a fost
într-o vreme o fântână cu cumpănă, de unde lua apă tot satul… S-a găsit borviz şi
în alte fântâni care s-au săpat după aceea: la Gavriluţ Bujor, la noi, la Mitru
Petruchii, la Nucu.</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Zorel</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">:<b> </b>Cum
se înţelegeau între ei cei de Peste Mureş?</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b style="text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mama</span></i></b><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">: Erau parcă mereu cu
inima bună. Se omeneau, îşi dădeau bineţe, se ajutau. Erau o familie, o familie cu fraţi şi surori, cu
nănaşi şi fini, cu fârtaţi şi surate.</span></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></i></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg4PXipTgq97FmH0w_yTg46-TQfcmrTgZwJurkAVBiCKWSOrtfqaV1_ze5Wn244QKxQxqxAk3Mzbfy6efShoUYUshbErmyB4Jvd_pXlH9mgCRrNduzQE8ySOInZOwh6UEURY-EooJEqmhWVHsnG9FXTeHeOkhKHCz9Yoau4pZlrOD45L7R3t69GNvRvBw" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg4PXipTgq97FmH0w_yTg46-TQfcmrTgZwJurkAVBiCKWSOrtfqaV1_ze5Wn244QKxQxqxAk3Mzbfy6efShoUYUshbErmyB4Jvd_pXlH9mgCRrNduzQE8ySOInZOwh6UEURY-EooJEqmhWVHsnG9FXTeHeOkhKHCz9Yoau4pZlrOD45L7R3t69GNvRvBw=w400-h300" width="400" /></a></div><br /><br /></span></i></div>
<h3 style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a name="_Toc327187503"></a><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><b>💙💛💓</b></span></a></span></h3><h3 style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187503"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></a></h3><h3 style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a name="_Toc327187503"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="color: red;">9. Familiile OBREJA</span></span></a><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p></o:p></span></span></h3>
<p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Doi veri Obreja, Gavril şi Pavel, veniţi din Bicazul Ardelean,
s-au stabilit Peste Mureş în perioada interbelică.<o:p></o:p></span></p>
<div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> <b>9.</b></o:p></span><a name="_Toc327187504" style="text-indent: 12pt;"><span class="Titlu4Caracter"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b>1. GAVRIL
OBREJA</b> (1907-1953)</span></span></a><b style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> </span></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;">s-a căsătorit cu Maria Muscă (1907-1932) şi
au avut doi copii: Augustin şi Gavril. </span><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Augustin (Gusti</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;">;
1929-2011<i>)</i> a avut trei căsnicii fără urmaşi, două pe Filpea şi a treia
cu Maria Urzică, în Subcetate. </span><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Gavril</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;"> (n. 1931) s-a
căsătorit cu Ana Uzică de pe Faţă, şi-au construit împreună casă în centrul
comunei (str. Mihai Eminescu). Urmaşi: Angelica (n. 1956; Săbădeanu), Maria (n.
1959) şi Dana (n. 1970).</span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Mariţa, mama lui Augustin şi Gavril Obreja, a murit când copiii
erau mici. Tatăl lor s-a recăsătorit cu Ioana Dobrean. Din această căsătorie au
rezultat încă trei copii: Măricuţa, o soră vitregă, care s-a măritat în Sărmaş,
Iulia şi o fetiţă care a murit de mică.</span></span></div>
<p align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right;"><b><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Din jurnalul cu amintiri<o:p></o:p></span></b></p>
<p align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></p>
<div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">2 august 2011:<b> Gavril Obreja </b>mărturiseşte cu destule emoţii:</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Pe mama nu am cunoscut-o. A murit foarte tânără, la 23 de ani,
când eu aveam nouă luni, iar Gusti, fratele meu cel mare, avea doi ani. Cei doi
fraţi nu am crescut împreună. Pe Gusti l-au crescut bunicii de Peste Mureş, Dumitru
şi Ioana Muscă; pe mine m-a crescut mătuşa din Poiană, sora tatălui meu. Mătuşa
Ileana Rusu era poreclită Bicăjanca, fiind originară din Bicaz, şi de la ea
mi-a rămas şi mie numele. Curios este că fratelui meu, Gusti, nu i-a zis nimeni
Bicăjanu, ca mie, deşi eram fraţi buni.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Ileana şi Dumitru Rusu au fost adevăraţii mei părinţi. Nu au
avut copii şi m-au crescut cu foarte multă dragoste. Nici amintiri cu tatăl meu
nu am. El s-a recăsotorit tot Peste Mureş şi a murit când eram eu militar;
aveam 22 de ani.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Cu rudele mele din partea mamei, de Peste Mureş, cu Muscanii,
am păstrat relaţii de prietenie şi respect. Unchiul Gavril, fratele mamei, şi
mătuşa Măriuca m-au botezat şi m-au cununat. I-am avut naşi de cununie şi pe
Traian şi Viorica Hurubă, tot de Peste Mureş.</span></i></div>
<p class="MsoNormal" style="tab-stops: 276.0pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> 9.</o:p></span><a name="_Toc327187505" style="text-indent: 12pt;"><span class="Titlu4Caracter"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">2. PAVEL
OBREJA</span></span></a></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;"><b> </b>şi Anuţa au avut doi copii: Veronica şi Ionel.</span></span></p>
<div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Veronica</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> s-a căsătorit cu
Ionel Urzică din Hodoşa, de la Bulăleni, și au patru fete.</span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Ionel</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;"> nu a fost niciodată căsătorit şi a trăit
în casa părintească până ce a murit.</span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;"><br /></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgWtBRpqCxnTczB6bjS_hs5MOrO61fKDP90TejkObVcuy9u2oR_TcbcRFqVaOKQ-9rfQTbqnZqRjSQ74r9mXvGlwAmV2JUwBNPaL3RwPf_T7YngYCDYmcPw2-kalOa80O234_9_94CSajB73CYe79atYZXEYf4U-jSjTZWXtVpoTTFehypeeicQtdE0eg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="216" data-original-width="168" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgWtBRpqCxnTczB6bjS_hs5MOrO61fKDP90TejkObVcuy9u2oR_TcbcRFqVaOKQ-9rfQTbqnZqRjSQ74r9mXvGlwAmV2JUwBNPaL3RwPf_T7YngYCDYmcPw2-kalOa80O234_9_94CSajB73CYe79atYZXEYf4U-jSjTZWXtVpoTTFehypeeicQtdE0eg=w312-h400" width="312" /></a></div></span></div>
<p align="center" class="MsoNormal" style="text-indent: 12pt;"><span style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Pavel şi Ana Obreja</span></span></p><h3 style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><b>💙💛💓</b></span></a></span></h3><div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><b><br /></b></span></a></span></div>
<p class="StilTitlu3TimesNewRoman12ptLadreapta-058cm" style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a name="_Toc327187506"><span face=""Verdana",sans-serif" style="color: red; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b>10. Familia CINARDI MIHAI</b></span></a><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p></o:p></span></span></p>
<div style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span></div>
<div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Familia Cinardi a avut o existenţă efemeră Peste Mureş. Mihai
Cinardi (1916-1980) a fost primul din această familie stabilit aici. Copil
orfan, a crescut în familia lui Țifrea Vasile, oameni de treabă care l-au
purtat în armată, apoi i-au cumpărat Peste Mureş o căsuţă bătrânească veche.
Aici s-a căsătorit cu Ana Văscan
(1920-1985) de pe Duda, aici li s-au născut şi au crescut cei patru copii. </span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Aurelia </span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;">(n. 1944) s-a
căsătorit cu Vasile Cotfas şi locuiesc la Părău. </span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Dumitru</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;"> (n. 1947-1973) s-a
prăpădit prea devreme, îndurerându-şi familia.</span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Vasile</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;"> (1949-2008) a fost
ultimul bastion al familiei Cinardi de Peste Mureş.</span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Maria</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;"> (n. 1951) s-a căsătorit cu Sabin Colcer şi
au întemeiat familia Pe Dos. Copii:
Tudor (n. 1972), Mirela, Alina şi Marius.</span></span></div>
<p align="right" class="MsoNormal" style="text-align: right;"><b><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Din jurnalul cu amintiri</span></b></p>
<div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Iulie 2011: <b>Aurelia Cotfas</b> îşi aminteşte cu ochii înceţoşaţi:</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Tata nu ne-a vorbit niciodată despre părinţii săi, nici unde
s-a născut… Ştiu doar că a fost crescut de foarte mic în familia lui Vasile Țifrea.
Acesta l-a ajutat să-şi cumpere casă unde să-şi facă o familie. Am fost cea mai
mare dintre fraţi. Am muncit mult şi ca fată şi după ce m-am măritat. Ca să fiu
în rând cu fetele de Peste Mureş, să-mi pot cumpăra şi eu haine de sărbători,
lucram pe la vecine, la Alexandrina Țepeluş, la Valeria Urzică.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Duminica, să primesc voie să ies în sat, la biserică şi la joc,
trebuia să merg mai întâi cu vaca la păscut pe Coasta Higi. Nu mergeau tinerii
la joc dacă nu mergeau dimineaţa la biserică. Era regulă. Şi la joc nu stăteam
pănă ce se însera. Plecam acasă înainte de asfinţitul soarelui…</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">E mare păcat că a rămas casa părintească de Peste Mureş pustie!
M–aş bucura să se aşeze acolo vreun nepot de-al meu! Mă gândesc la Marius,
băiatul cel mic al surorii mele Mărioara, care este căsătorit.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></i></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div class="separator" style="clear: both; font-style: italic; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhNzR39H2tW8mKQCeDhM3aqBdr6dFKqCmJU7qR-8rxPL0Xqkfn2JMpmOcU4qZO9T_0d5UJiKk5uhty2v5rdzC3TOm6CR-aJE3_Q-nC6dlUFC2KlSpCMO6P546-eyIaT8Aebkmmzl5OV3zhWm61iBC822lCzhHlhp3Zp2LzF3HC6ItSnHcxM5WZyEYyhaw/s1486/1960%20fetele2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1486" data-original-width="1146" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhNzR39H2tW8mKQCeDhM3aqBdr6dFKqCmJU7qR-8rxPL0Xqkfn2JMpmOcU4qZO9T_0d5UJiKk5uhty2v5rdzC3TOm6CR-aJE3_Q-nC6dlUFC2KlSpCMO6P546-eyIaT8Aebkmmzl5OV3zhWm61iBC822lCzhHlhp3Zp2LzF3HC6ItSnHcxM5WZyEYyhaw/w309-h400/1960%20fetele2.jpg" width="309" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">Fetele: Aurelia Cinardi, Iulia Hurubă și Aurelia Muscă (1960)</div><div class="separator" style="clear: both; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div></span></span></div>
<p class="StilTitlu3TimesNewRoman12ptLadreapta-058cm" style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a name="_Toc327187507"></a><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><b>💙💛💓</b></span></a></span></p><p class="StilTitlu3TimesNewRoman12ptLadreapta-058cm" style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187507"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></a></p><p class="StilTitlu3TimesNewRoman12ptLadreapta-058cm" style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187507"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">11. Familia MUREŞAN PETRU</span></b></span></a></p><p class="StilTitlu3TimesNewRoman12ptLadreapta-058cm" style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187507"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></b></span></a></p>
<div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">În casa cu numărul 20, casa familiei Alexandru Moldovan,
nelocuită de nimeni o vreme, domiciliază în prezent o familie tânără, alcătuită
din părinţii Petru (n. 1974) şi Lenuţa Mureşan (n. 1974) şi din copiii
Petru-Daniel (n. 1996) şi Raluca- Elena (n. 2000).</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjkBuXyqOK9ETHjjEG39fo2kzB59qzRYQobcdI1fvc47TFPjZ8HW2AqoG8p9s0at62el7ezwIDXIdfo9ao0JckOLUblSBElOMnJWgfPNRD9xoD-7ihfKE0cUL7uTioeoBCKarX7V79UD6LZHlNKHU4yycyESxzWu5PYiY6ftVGnRMzG7XcXrjPMRY7iVA" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="708" data-original-width="1034" height="274" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjkBuXyqOK9ETHjjEG39fo2kzB59qzRYQobcdI1fvc47TFPjZ8HW2AqoG8p9s0at62el7ezwIDXIdfo9ao0JckOLUblSBElOMnJWgfPNRD9xoD-7ihfKE0cUL7uTioeoBCKarX7V79UD6LZHlNKHU4yycyESxzWu5PYiY6ftVGnRMzG7XcXrjPMRY7iVA=w400-h274" width="400" /></a></div><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="text-indent: 12pt;">Mezina casei, </span><b style="text-indent: 12pt;">Raluca-Elena</b><span style="text-indent: 12pt;">, o fetiţă blondă, veselă şi vorbăreaţă, povesteşte:</span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 12pt;"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mă numesc Raluca. M-am născut la Miercurea Ciuc, dar acum trăim
în comuna Subcetate, Peste Mureş. Familia mea este alcătuită din patru persoane:
tata, mama, fratele meu şi eu.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Locuim Peste Mureş într-o casă frumoasă, înconjurată de peisaje
încântătoare. Peisajul pe care îl admir de la fereastra mea se schimbă mereu,
după anotimp. De primăvara şi până toamna, Poaina Mureşului şi Coasta Duzii sunt
verzi, presărate cu flori multicolore. Ciripitul păsărelelor îţi bucură auzul.
Iarna, totul e alb, în afară de păduricea de brazi din coasta dealului. Atunci
apa Mureşului şi cea din bălţile din Poiană se acoperă de gheaţă, pe care noi
ne dăm cu patinele. Îmi place primăvara în mod deosebit, când din pădure se
aude cucul, iar berzele poposesc adesea în poiana să caute broscuţe. Uneori,
când se topesc zăpezile sau plouă mult, Mureşul iese din albie şi se revarsă
până în preajma casei noastre.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Vecinii noştri sunt cei mai mulţi oameni bătrâni. Aş vrea să-i
ajut mult, dar sunt încă mică şi îi ajut atât cât pot. Vecina cea mai apropiată
este tanti Anuţa. Ea trăieşte singură, este bătrână şi neputincioasă. Eu îi duc
lemne şi apă când are nevoie.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Prietenii mei de joacă sunt puţini: Codruţa, Zina, Andreea şi
Andrei. Dar ei nu locuiesc aici, doar vin cu părinţii lor din când în când, în
vacanţă sau la sfârşit de săptămână. Cel mai bun şi statornic prieten al meu
rămâne fratele meu, Daniel, mai mare cu patru ani decât mine. Mergem împreună
la şcoală, vara la scăldat în Mureş, ne jucăm şi învăţăm împreună.</span></i></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b>💙💛💓</b></span></a></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><br /></b></span></a></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 12pt;">Am ascultat poveşti adevărate, spuse cu sinceritate, cu
resemnare, cu înţelegerea că ele fac parte din propriul destin, fără
resentimente, fără revoltă, fără niciun „de ce?”, doar cu consolarea „ aşa a
fost să fie”, „ce putem face mai mult?”.</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 12pt;">Am ascultat poveşti de viaţă, spuse cu reticenţă, cu vocea abia
şoptită, parcă cu teama de a nu le pătrunde taina, de a nu tulbura liniştea şi
pacea celor care au plecat să-şi doarmă somnul etern. Uneori e suficientă o
rugăciune discretă rostită în gând şi o lumânare al cărei licăr să lumineze
chipul drag al celui plecat, rămas în amintire…</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 12pt;"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br /><br /></span></div>
<p class="MsoNormal"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><o:p> </o:p></span></p><div><span><a name="_Toc327187494" style="color: red; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><h3 style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></h3><br /></span></a></span></div></span></div></span></div></div>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-72474072804731929402023-04-05T04:03:00.004-07:002023-04-18T00:48:24.314-07:00POVEȘTI DE VIAȚĂ din satul DE PESTE MUREȘ - SUBCETATE, HARGHITA (IV)<p> <span> </span><span style="font-family: verdana; font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 16px;">Fragmente din cartea </span><b style="font-family: verdana; font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 16px;">ACASĂ, LA SUBCETATE</b><span style="font-family: verdana; font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 16px;">, 2012,</span></p><p></p><div style="text-align: right;"><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 16px;"><span style="font-family: verdana;"> autori: Doina Dobreanu și Zorel Suciu</span></span></div><div style="text-align: right;"><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 16px;"><span style="font-family: verdana;"><br /></span></span></div><div style="text-align: right;"><span style="text-align: justify; text-indent: 16px;"><div class="separator" style="clear: both; font-size: 18.6667px; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQ3TiF1sxK04qO457sRbFv6Jg0oOuGyIyolxsHuA4P4mjoa1JyMWhh_cr9n7QAwcaMN3j1_93WA5afqKEveBpCUUJXIc5U97giV0Ne3Nzoqle1pizb9gmYrE7PGSguB3AH_Om3J7-UC5sjlm1xTc9IH09jmh40G7UC0gW9RZKzijVlOJVYcdW3Ld7vPg/s2568/1985%20fiii%20satului2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="897" data-original-width="2568" height="214" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQ3TiF1sxK04qO457sRbFv6Jg0oOuGyIyolxsHuA4P4mjoa1JyMWhh_cr9n7QAwcaMN3j1_93WA5afqKEveBpCUUJXIc5U97giV0Ne3Nzoqle1pizb9gmYrE7PGSguB3AH_Om3J7-UC5sjlm1xTc9IH09jmh40G7UC0gW9RZKzijVlOJVYcdW3Ld7vPg/w614-h214/1985%20fiii%20satului2.jpg" width="614" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Întâlnirea fiilor satului în 1985</span></div></span></div><div><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></b></div><div><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">PARTEA I:</span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> 1. </span></b><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">FAMILIA LUI NOCOLAE URZICĂ A MARII</span></b></div><div><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></b><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/03/povesti-de-viata-din-satul-de-peste.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/03/povesti-de-viata-din-satul-de-peste.html</a> </span></div><div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">PARTEA a II-a: </span></b></div><span style="font-family: verdana;"><b><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">2. Familia lui IACOB URZICĂ 3</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">. Familia lui GAVRIL URZICĂ</span></b></span><div><div style="text-align: center; text-indent: 16px;"><span style="font-size: 18.6667px;"><b><br /></b></span></div><div><div style="text-align: justify; text-indent: 16px;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/04/povesti-de-viata-din-satul-de-peste.html"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/04/povesti-de-viata-din-satul-de-peste.html</span></a></div></div></div><div style="text-align: justify; text-indent: 16px;"><br /></div><div style="text-align: justify; text-indent: 16px;"><div style="text-align: justify;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;"><b><span style="color: red;">PARTEA a III-a:</span> </b></span></span></span></a><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><span face="Verdana, sans-serif">4. Familia lui DUMITRU </span><span face="Verdana, sans-serif">HURUBĂ</span></b></span></div><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/04/povesti-de-viata-din-satul-de-peste_2.html" style="font-family: verdana; font-size: large; text-indent: 12pt;">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/04/povesti-de-viata-din-satul-de-peste_2.html</a></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><a name="_Toc327187489" style="color: red; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><br /></span></a></b></span></div><div style="text-align: center;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b>💙💛💓</b></span></a></div><div style="text-align: center;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b><br /></b></span></a></div><div style="text-align: center;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"></span></a><span face="Verdana, sans-serif"><div><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"></a><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: large; font-weight: 700;">PARTEA a IV-a: </span></span></a></div><div><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: large;"><h3 style="margin: 12pt -16.5pt 3pt -12pt; text-indent: 12pt;"></h3></span></a><span face="Verdana, sans-serif"><h3 style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-indent: 12pt;"><span style="font-size: large;"><span style="color: red;"><a name="_Toc327187489"><span face="Verdana, sans-serif">5. </span></a></span><a name="_Toc327187494" style="color: red; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif">Familia lui MUSCĂ DUMITRU</span></a></span></h3><div><span style="font-size: large;"><a name="_Toc327187494" style="color: red; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><br /></span></a></span></div><div><span><a name="_Toc327187489" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif">
<div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b>Dumitru </b>şi <b>Ioana Muscă</b> au locuit pe Duda, în casa soţului. Aici
s-au născut cei patru copii ai lor: <b>Vasile</b> (n. 1905),<b> Maria</b> (n. 1907), <b>Gavril</b>
(n. 1910) şi <b>Alexandru</b> (n. 1913). În 1915, Dumitru, capul familiei, a fost
omorât de un taur. Soţia a fost nevoită să părăsească locuinţa de pe Duda din
cauza copiilor din prima căsătorie. A primit găzduire la sora ei, Paraschiva,
căsătorită cu Florea Moldovan, Peste Mureş. Aici a murit în anul 1964. </span></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></div>
</span></a><span face="Verdana, sans-serif"><div style="margin: 0cm 0cm 3pt; text-indent: -18pt;"><a name="_Toc327187489" style="text-indent: 12pt;"></a><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;"><b>5.1.<span style="font-feature-settings: normal; font-kerning: auto; font-optical-sizing: auto; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-variation-settings: normal; line-height: normal;"> </span><!--[endif]-->GAVRIL D. MUSCĂ (1910-1980)</b></span></div>
<div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Dumnezeu a binecuvântat căsătoria lui <b>Gavril </b>şi <b>Măriuca Muscă
</b>prin cei opt copii: <b>Ion</b>, <b>Valer</b> (1938-1950), <b>Eugen</b>, <b>Aurelia</b>, <b>Aurelia</b>, <b>Petru</b>
(1947-1950), <b>Valer</b>, <b>Traian</b>. Trei au murit la vârsta copilăriei: Valer, Aurelia şi
Petru. Ceilalţi au crescut în casa de Peste Mureş şi şi-au întemeiat la rândul
lor familii. </span></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; font-size: medium; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhHQ48_6DWC4xT_1iDkaYRL3ljshoSUqARkWf6pNxW9PiuvNRBhs8ZTi6byl0tejT060-OJnWnlRzCqKqKnBVR3lccy82f2UuW-AES_5FQXqlMwqB4fNv6mWa8W5JvBxejJlLpB1jcG--ISskQzJuM6lBmX0Tbg-OA0u5_ibNdL3THd3ZisZdPNGBQqqg/s1156/DSC06405b.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="802" data-original-width="1156" height="350" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhHQ48_6DWC4xT_1iDkaYRL3ljshoSUqARkWf6pNxW9PiuvNRBhs8ZTi6byl0tejT060-OJnWnlRzCqKqKnBVR3lccy82f2UuW-AES_5FQXqlMwqB4fNv6mWa8W5JvBxejJlLpB1jcG--ISskQzJuM6lBmX0Tbg-OA0u5_ibNdL3THd3ZisZdPNGBQqqg/w503-h350/DSC06405b.jpg" width="503" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana; text-indent: 12pt;">La întâlnirea fiilor satului în </span><span style="font-family: verdana;">2011</span></span></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: medium; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: medium; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWzUpEcIU0MHVl0M6lCUXq5BUL1NHKDy-GuuevzY4zNi5L0rTpEcxDsnAHxd0ePLyTkYpt5UQEQyQDBHO5WquaoY2UKspqnAllZ-hqVXFzawo5cCszGG1zxYaWHvS5TiX9QvrJYzS1CKT1ghKLEagbYlh-mcgb4yo0_LATYU5my_Tm27O9kCQid9GfXQ/s1488/1931-MuscaG.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-indent: 12pt;"><img border="0" data-original-height="1488" data-original-width="976" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhWzUpEcIU0MHVl0M6lCUXq5BUL1NHKDy-GuuevzY4zNi5L0rTpEcxDsnAHxd0ePLyTkYpt5UQEQyQDBHO5WquaoY2UKspqnAllZ-hqVXFzawo5cCszGG1zxYaWHvS5TiX9QvrJYzS1CKT1ghKLEagbYlh-mcgb4yo0_LATYU5my_Tm27O9kCQid9GfXQ/w263-h400/1931-MuscaG.jpg" width="263" /></a></div></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEghmV9MeWpMMm0Ez1JJihw-p-2bUxZF5MODm_kPs516Kabqwpbr_TFYiaOdhJpS9TRLDSGa5VEbiOUWixLtDc-eiPCBUO81XZNlXlx7g74VYmzSnQAaYvlUkVOh9C_jiSYbE3J0Wi4K1suW-fs0HXBkyTIlPY96ga_l8ZCxAhjaHTlhJ8UNNA9uW4u5fQ/s1339/1931-Chindea%20Maria.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1339" data-original-width="980" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEghmV9MeWpMMm0Ez1JJihw-p-2bUxZF5MODm_kPs516Kabqwpbr_TFYiaOdhJpS9TRLDSGa5VEbiOUWixLtDc-eiPCBUO81XZNlXlx7g74VYmzSnQAaYvlUkVOh9C_jiSYbE3J0Wi4K1suW-fs0HXBkyTIlPY96ga_l8ZCxAhjaHTlhJ8UNNA9uW4u5fQ/w293-h400/1931-Chindea%20Maria.jpg" width="293" /></a></div><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></div>
<div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b><span> </span>5.1.1. Ion </b></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">(1936-1998), cel mai mare, Nucu, s-a
căsătorit cu Aurelia Dobrean (n. 1937) şi şi-au întemeiat gospodărie frumoasă
tot Peste Mureş. Copii: Gavril</span></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> <o:p></o:p></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span style="font-style: italic;"> </span><b>5.1.2. Eugen</b> </span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">(n.1941) s-a
căsătorit cu Viorica Dobrean (n. 1953) şi locuiesc în Târgu-Mureş. Copii: Nicolata și Daniel.<br /> <o:p></o:p></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><i> </i><b>5.1.3. </b><b>Aurelia</b></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> (n.1944) s-a
căsătorit cu Nicolae Dobrean. Şi-au construit casă în vecinătatea bisericii din
centrul comunei Subcetate: Urmaşi: Dan şi Eugen-Valer.</span></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> <o:p></o:p></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><i> </i><b>5.1.4. </b><b>Valer</b></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b> </b>(n. 1950) s-a căsătorit cu Livia Bordea
(n. 1953) din Subcetate şi trăiesc la Târgu-Mureş. Copii: Laurenţiu-Vlad (decedat) şi Valeria-Codruţa.<br /><o:p></o:p></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><i> </i><b>5.1.5. Traian </b></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">(n. 1958), mezinul
familiei Muscă, s-a căsătorit cu Maria Pop (Norica) din Sărmaş şi a
rămas acasă, să mângâie bătrâneţea mamei sale. Aici s-au născut şi copiii lor:
Traian-Sebastian şi Adriana-Sebastiana. <br /><o:p></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> <br /></o:p></span><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Din jurnalul cu amintiri</span></b></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></b></div><div style="font-size: medium; text-align: center; text-indent: 12pt;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPOM_ug8E4UcBZBbQvqbx_48vWGiM196wAKTSgBuqf5Vj2rSTRQJejNcBgQqIHugtLNHlMqCZAOrco6ejyLZLL3fvOTYY9u3lnE1qzaRauyACpAsvyFJJbIVYhIVyKsQHMRPGvw0ul8sZ6H5Z_xLXXue6ACgmo1f9ZZUHeXNyJ_ivHzsz8U2ptwMX4Ng/s1224/1932%20Chindea%20Mari.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-indent: 12pt;"><img border="0" data-original-height="1224" data-original-width="924" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPOM_ug8E4UcBZBbQvqbx_48vWGiM196wAKTSgBuqf5Vj2rSTRQJejNcBgQqIHugtLNHlMqCZAOrco6ejyLZLL3fvOTYY9u3lnE1qzaRauyACpAsvyFJJbIVYhIVyKsQHMRPGvw0ul8sZ6H5Z_xLXXue6ACgmo1f9ZZUHeXNyJ_ivHzsz8U2ptwMX4Ng/w303-h400/1932%20Chindea%20Mari.jpg" width="303" /></a></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> <br /></o:p></span></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>2010.<b> <u>Adriana Muscă</u></b>: <i>Multe amintiri ţesute cu vraja gândului
plutesc zi de zi printre noi! Şi fiecare amintire ascunde o poveste...<br /><o:p></o:p></i></span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mi-e tot mai dor de bunica, sub a cărei privire blândă mi-am
trăit primii ani ai copilăriei! Îl provoc pe tata să-mi povestească despre
bunica sau despre bunicul, pe care nu apucasem să-l cunosc.<br /> </span></i><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Pe bunica, o fată frumoasă, destoinică, hotărâtă şi demnă, o adusese
bunicul în satul nostru, Subcetate, din Voşlobeni, un sat mare, răsfirat pe
marginea drumului şerpuit ce leagă Izvorul Mureşului de oraşul Ghergheni. Câte
amintiri dragi a adus bunica din casa părinţilor săi! De câte ori s-o fi întors
printre amintirile ei în tăcere? Cu frânturi din povestea familiei sale a
crescut şi tata, mezinul familiei, Traian Muscă…<br /></span></i><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Bunica Maria se născuse într-o familie de ţărani simpli şi
harnici, familia lui Mihăilă şi a Paraschivei Chindea. Dumnezeu le dăruise trei
prunci. Învăluită în murmur de ape şi cetină de brazi, modesta casă părintească
a bunicii mele, retrasă în liniştea din dosul gardului de lemn, adăpostea cele
cinci suflete, care îi dădeau viaţă şi o luminau cu bunătatea lor nemărginită.
Glasurile cristaline şi vesele ale copiilor, vioiciunea şi ghiduşiile lor îi
făceau pe părinţi să uite de nelinişti, amărăciuni, tristeţi…<br /></span></i><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Bunica mea, Măriuca, ea însăşi un model de viaţă pentru copiii
ei, a avut ca exemplu întru demnitate, devotament, dăruire şi iubire, icoana
mamei sale: Paraschiva Chindea din Voşlobeni</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">. <a href="#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO; mso-no-proof: yes;">[1]</span></span></span></span></a></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-CgxOAfxXhQ2m8t9q3x-rakueEugYpUIrtn152r4gShE7VWUgMkXUa0k76v8LEuoJP20He-SlZiaES7QQW56PUzGcC0RpWrhxacDp_CV_ifwEsuvK24qSgj77jnKVtzdeKimTmsYKBhnvHKKAeDCD7l9KRA_iThwsQYHV5afPEMOC4TKUaNAPhCOQww/s1280/DSC06458.JPG" style="font-family: verdana; font-size: large; margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-indent: 12pt;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="347" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-CgxOAfxXhQ2m8t9q3x-rakueEugYpUIrtn152r4gShE7VWUgMkXUa0k76v8LEuoJP20He-SlZiaES7QQW56PUzGcC0RpWrhxacDp_CV_ifwEsuvK24qSgj77jnKVtzdeKimTmsYKBhnvHKKAeDCD7l9KRA_iThwsQYHV5afPEMOC4TKUaNAPhCOQww/w462-h347/DSC06458.JPG" width="462" /></a></div><div style="text-align: center;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana; text-indent: 12pt;">La întâlnirea fiilor satului în </span><span style="font-family: verdana;">2011</span></span></div><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><a href="#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[endif]--></span></span></a><o:p></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> <br /></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>4 septembrie 2011. Plec cu Adriana să o vizităm pe <u><b>Aurelia
Muscă</b></u>, mătuşa ei. Aurelia Nucului este văduvă şi locuieşte la marginea satului
împreună cu familia fiului său, Gavril. </span><span style="font-size: 18.6667px;"> </span><span style="font-size: 18.6667px;">Aici se află fântâna cu cea mai bună apă minerală din zonă. </span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 12pt;">Este o bunică fericită. Mihăiţă, care
va împlini în curând un an, îi înseninează viaţa.</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 12pt;"><br /></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPjLB9RY4CsQZGMt_PxOW7FD9HVrWevL2UOjjyzMxLOi2CvkP4mUhoj0rta68KD5JA3_y5OYZECRvjcVEU_jF2xGydJ_D5gO_Wx9PhpvDkPA1AmTcmDQmlgmwd2wMzrKwkfW2aDFKePCG8M5cEIN7EHzyBB8kShpoAvWjdrlm8_IADUa-mf1j6qPrA-A/s1280/DSC06389.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPjLB9RY4CsQZGMt_PxOW7FD9HVrWevL2UOjjyzMxLOi2CvkP4mUhoj0rta68KD5JA3_y5OYZECRvjcVEU_jF2xGydJ_D5gO_Wx9PhpvDkPA1AmTcmDQmlgmwd2wMzrKwkfW2aDFKePCG8M5cEIN7EHzyBB8kShpoAvWjdrlm8_IADUa-mf1j6qPrA-A/w400-h300/DSC06389.JPG" width="400" /></a><span style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"> </span></div></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj95sPhOKYwANd73Xz1k8dAB5wLRmbZu63oQR6JyNlgCebn_ynkmuinNO_SMoQklbiCmsUR88qSJhFAH_jcCox5LDTXnztZZcp2dgzs995Ijq6pyl8nwvjHk859u407egE5lIPSJRxGAoUs8bCKCGGy3fIUhYdmXB1sUb5BxDj92yJ4-CM4Ak8YJBzlYw/s1280/DSC06437.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj95sPhOKYwANd73Xz1k8dAB5wLRmbZu63oQR6JyNlgCebn_ynkmuinNO_SMoQklbiCmsUR88qSJhFAH_jcCox5LDTXnztZZcp2dgzs995Ijq6pyl8nwvjHk859u407egE5lIPSJRxGAoUs8bCKCGGy3fIUhYdmXB1sUb5BxDj92yJ4-CM4Ak8YJBzlYw/w400-h300/DSC06437.JPG" width="400" /></a></div> <span style="font-family: verdana; font-size: medium;">2011</span></div><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Îmi pare bine,</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> spune
Aurelia, <i>că avem cea mai bună apă! Vine atâta lume la noi şi nu mă simt
singură niciodată…<br /><o:p></o:p></i></span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Când ne-am luat, eu aveam 25 de ani şi Nucu avea 26. Am trăit
laolaltă 36 de ani… De 13 ani sunt văduvă…</span></i></div><div style="font-size: medium; text-align: center; text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjeLh7VhTmjDclCYAOBjXAJuMMbYQ3lpAP2qnYEp4LNlKR6xP0v7tCDoZMEpKJYpzOnls5q0xEM5vUG8TIKXm7OYEG-6YjZSceuJmYmM9hkqrM-t5y563McWJV4O3jKwC7PJ7JYi6F_CeXQDaBQASBKO_5F3cbfqST7rX41N-AuSE6jDV5f-MTmnZgcjw/s1508/1962%20Nunta%20Musca2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="896" data-original-width="1508" height="310" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjeLh7VhTmjDclCYAOBjXAJuMMbYQ3lpAP2qnYEp4LNlKR6xP0v7tCDoZMEpKJYpzOnls5q0xEM5vUG8TIKXm7OYEG-6YjZSceuJmYmM9hkqrM-t5y563McWJV4O3jKwC7PJ7JYi6F_CeXQDaBQASBKO_5F3cbfqST7rX41N-AuSE6jDV5f-MTmnZgcjw/w522-h310/1962%20Nunta%20Musca2.jpg" width="522" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div></span></i></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Nunta am avut-o toamna. Nucu m-a adus în casa lui, nu am stat
cu socrii şi poate şi de aceea nici nu am avut cu ei nicio discuţie
nepotrivită, niciodată. Casa noastră avea la început numai o cameră gata, în
cealaltă ţineam lemnele. Uşa nu se închidea bine şi era frig. O dată, când Nucu
era plecat la lucru, am luat toporul ca s-o închid şi atunci s-au spart toate
geamurile. Am luat măsura ochiurilor şi l-am rugat pe nănaşul Niculae Mureşan
să-mi taie sticlă, să pot înlocui geamurile sparte, dar sticla nu s-a potrivit.
Când Nucu s-a întors, m-a găsit cu un ţol în fereastră...<br /> </span></i><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Sora mea mai mică, Viorica, s-a căsătorit cu un frate al lui
Nucu. Poate de aceea, cu Viorica am rămas foarte apropiate, iar pe Nicoleta,
fetiţa lor, am ţinut-o mult la noi şi ne-a fost tare dragă.<br /> </span></i><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">De când mă ştiu am lucrat şi iar am lucrat. Acasă eram mulţi
copii. Eram cea mai mare dintre fete. Am rămas doar cu patru clase… Trebuia s-o
ajut pe mama să-i crească pe cei mai mici…<br /></span></i><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Nucu a lucrat la fabrică, am ţinut şi gospodărie şi am tot
cumpărat pământ… ca acum să nu mai aibă cine să-l muncească.<br /></span></i><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Cu vecinele ne-am înţeles tare bine. Iarna umblam cu furca una
la cealaltă, lucram şi povesteam. Cu Alexandrina trăiam ca surorile. După ce am
rămas văduve amândouă, mergeam la ea şi de 2-3 ori pe zi; ea venea la fel de
des la mine. Fără ea mă simt ca fără mâini. Acum mă mai iau cu nepotul şi mai
uit de urât şi de singurătate…</span></i></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187489" style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><u><b>Valer Muscă</b></u><b>, <i>Nostalgii</i>: </b></span></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></div></span></a><span face="Verdana, sans-serif"><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187489" style="text-align: center; text-indent: 12pt;"></a></span><div class="separator" style="clear: both; font-size: medium; text-align: center;"><a name="_Toc327187489" style="text-align: center; text-indent: 12pt;"></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijjYv-67X3Ip4tXlTge5ZZfTke18hjVPOngLq4ldw1w5G4B_mzhrq7DE7oJDoOqQEh5dhYeyIvKK0dQJMSVpo8VL4uDC6hnIND2MmeI_oVzGVblRYB8t5kviRfrGlaIjA1k-C5XBQ1_yEQXGrzWYCapzT_q8A0UWcKNxboNxhlbw-5cnduU7sHh9TfSA/s1280/DSC06365.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijjYv-67X3Ip4tXlTge5ZZfTke18hjVPOngLq4ldw1w5G4B_mzhrq7DE7oJDoOqQEh5dhYeyIvKK0dQJMSVpo8VL4uDC6hnIND2MmeI_oVzGVblRYB8t5kviRfrGlaIjA1k-C5XBQ1_yEQXGrzWYCapzT_q8A0UWcKNxboNxhlbw-5cnduU7sHh9TfSA/w400-h300/DSC06365.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: medium;"><span style="font-family: verdana; text-indent: 12pt;">La întâlnirea fiilor satului în </span><span style="font-family: verdana;">2011</span></span></div><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Încet, dar sigur, fără să ne întrebe, timpul trece… Aşa se face că mâine- poimâine se va împlini o jumătate de veac de când am părăsit acest cătun al comunei Subcetate, de Peste Mureş. Locuim la Târgu-Mureş, dar acum, de când suntem pensionari, preferăm să ne întoarcem în casa părintească de câte ori putem, pentru o cură de aer curat, apă minerală, linişte şi aduceri aminte.</span></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFPtt1WKB0vygDEzk13vcMD8s4sY-gskeeU7Vn7a-H9DzwUsKo2-qUhudb7n7mMA4_KM_SOIfhKEBdTtv3alzKjIbVwCDDwfM33OkjHkbnTZYrDgMSUkCZvrlz_C6xEzELT2_jPYou0tJSG71h7PU7GKQ3hAbXTochdRK5pwc85Y6vQwMqrcPeNLP60Q/s2048/DSC07949.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1536" data-original-width="2048" height="335" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFPtt1WKB0vygDEzk13vcMD8s4sY-gskeeU7Vn7a-H9DzwUsKo2-qUhudb7n7mMA4_KM_SOIfhKEBdTtv3alzKjIbVwCDDwfM33OkjHkbnTZYrDgMSUkCZvrlz_C6xEzELT2_jPYou0tJSG71h7PU7GKQ3hAbXTochdRK5pwc85Y6vQwMqrcPeNLP60Q/w446-h335/DSC07949.JPG" width="446" /></a></div><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Denumirea acestei mici aşezări vine de la situarea ei dincolo de Mureş faţă de restul comunei. Pentru a ajunge aici este nevoie să treci apa pe un pod. Podul este acum trainic, din beton, dar precedentul, care, deşi solid şi temeinic construit din lemn, acoperit cu şindrilă, era ameninţat în fiecare primăvară de furia apelor învolburate şi a sloiurilor de gheaţă.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Îmi amintesc că se vorbea de o anume stare de teamă, pe care o trăiau cei ce treceau pe pod în nopţile fără lună, în vremea când comuna nu era electrificată. Eu nu am văzut şi nu am auzit nimic…, dar o cumătră a noastră, Anuţa lui Mihai, povestea o întâmplare, pentru mine fantastică, întâmplare pe care fiul ei, Mitrucu, a trăit-o aici. Se întorcea acasă noaptea târziu şi, la ieşirea de pe pod, a fost înconjurat de câteva femei îmbrăcate în negru, luat pe sus şi dus până pe calea ferată, de unde şi-a continuat drumul spre casă. Adevărul este că, după câţiva ani, Mitrucu avea să treacă la cele veşnice în acel loc de pe linia ferată, în urma unui grav accident de tren.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Mureşul, cu apa „limpede ca cristalul”, ca şi Ozana din Humuleştiul lui Creangă, în care se oglindeşte coasta Duzii de atâtea veacuri, ocoleşte în bună parte sătucul nostru. În apa Mureşului m-am scăldat în copilărie cu prietenii mei, am prins raci şi diferite specii de peşti: poduţ, clean, ştiucă, roşioară şi avat. De câte ori degetele mele au fost înţepate şi prinse în cleştele racilor!<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Mie mi se pare această parte a comunei noastre a fi cea mai pitorească, cu apa Mureşului, cu izvoare de apă minerală, cu poiana cu iarbă bogată, cu teren arabil roditor pe dealul Plămâna, deşi curentul electric a ajuns doar prin anul 1965, iar drumul era, până mai dăunăzi, plin fie cu noroi şi băltoace, fie cu praf.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Locuitorii acestui cătun, niciodată prea numeroşi, au fost şi sunt foarte harnici, cinstiţi, pricepuţi şi ambiţioşi. Prin hărnicie, vecinii mei şi-au întemeiat gospodării trainice, şi-au crescut copiii, i-au şcolarizat, devenind profesionişti în diverse domenii de activitate demni de toată lauda.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Vestitul înginer agronom Gavril Urzică, Duţă al lui Bujor, a demonstrat prin cunoştinţele, osârdia şi perseverenţa sa că se pot obţine recolte bune şi pe aceste meleaguri mai puţin favorabile agriculturii.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Profesorul de istorie Dumitru Țepeluş a fost mulţi ani şi directorul liceului din Subcetate.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Aş aminti pe Milu Urzică, un vulcanizator renumit, care zeci de ani, după orele de serviciu în fabrica de prelucrare a laptelui din Remetea, a reparat cizmele de cauciuc ale consătenilor şi mai târziu a vulcanizat cauciucurile maşinilor şi tractoarelor.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Dumitru Moldovan, trecut de mult la cele veşnice, era mare dulgher, dar mai ales mare specialist la tăiatul porcului.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Peste drum de casa părinţilor mei a trăit lelea Mariţă, o vestită socăciţă, care foarte mult timp a pregătit mâncare pentru diferite evenimente. Nu cunosc câtă pregătire şcolară avea, dar ştiu că avea experienţa de a spune aproape cu exactitate de ce şi cât era nevoie pentru pregătirea bucatelor, ţinând cont de numărul aproximativ al participanţilor. Neîntrecută era lelea Mariţa şi la chiuitul găinii la nunţi, improvizând cu uşurinţă versuri de circumstanţă hazlii, care creau bună dispoziţie.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>În spatele casei noastre este o livada cu pomi a vecinului nostru Traian Hurubă, trecut şi el la cele veşnice de câţiva ani. A fost un om harnic şi puternic, bun gospodar şi crescător de animale.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Chiar dacă au mai fost şi disensiuni între vecini, oamenii din acest cătun s-au constituit într-o adevărată familie, nelipsind de la niciunul din evenimentele majore ale comunităţii: botezuri, nunţi, înmormântări.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>În 1982, locuitorii acestui cătun au avut ideea de a organiza o întâlnire a fiilor satului. Am participat şi eu, împreună cu soţia mea, Livia, şi cu fiul nostru, Laurenţiu-Vlad, cel mai tânăr participant, având atunci doar doi ani. Locul de întâlnire a fost grădina lui Mitru Părhaiţă, iar printre organizatori a fost şi fratele meu, Traian, proaspăt absolvent al Facultăţii de Mecanică din Târgu-Mureş. Mai mulţi vecini au povestit întâmplări, iar nepotul meu, Duţă, fiul fratelui cel mare, Nucu, a recitat o poezie.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Cel mai vârstnic dintre locuitorii cătunului, octogenar atunci, Ioan Hurubă - pentru mine nănaşul Nuţu -, om calm şi blând, şi-a amintit cum au ieşit la tăietură, cu mic, cu mare, să vadă primul tren ce urma să treacă pe linia ferată proaspăt inaugurată în primul deceniu al secolului 20. Tot de la el am aflat povestea locului din Poiană, numit La Sărătură. Presupunând că vor găsi apă sărată, tămăduitoare pentru diferite boli, oamenii au făcut săpături. Balta care s-a format, numită impropriu „La Sărătură”, a servit ca topilă pentru in şi cânepă, fibre din care vednicele femei ţeseau pânzeturi pentru îmbrăcăminte. Mă gândesc câţi tineri de azi, oare, mai ştiu de cânepă, meliţă, pieptene, furcă şi fus!<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>După cinci ani, în 1987, s-a organizat a doua întâlnire a fiilor satului de Peste Mureş, în grădina vecinului Milu Urzică. Au fost prezenţi şi primarul comunei, Victor Muscă cu soţia sa. Am participat şi noi, eu, soţia şi fiul nostru, care împlinea şapte ani.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Cei care erau atunci în floarea vârstei sunt astăzi bătrâni, copiii de atunci sunt oameni în toată firea, realizaţi, cu copii. Au plecat mulţi în cei 24 de ani care s-au scurs de atunci. Nu mai este nici fiul nostru, Laurenţiu-Vlad… Acum se pregăteşte pentru acest eveniment fiica noastră, Codruţa-Valeria, în vârstă de 14 ani şi jumătate…<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Am lăsat să vorbesc la sfârşit despre familia din care provin. Părinţii mei, Gavril şi Maria, oameni săraci, au muncit foarte mult pentru a-şi asigura cele necesare traiului zilnic. Amândoi au rămas orfani de tată de mici, tata la 5 ani, mama la 3 ani.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Tata a lucrat peste 40 de ani la Fabrica de cherestea din Hodoşa. A urmat la şcoală doar primele trei clase, dar se pricepea foarte bine la cubajul buştenilor şi cherestelei, fiind un foarte bun clasator. Îmi amintesc că avea aproape mereu palmele crăpate, deoarece, după orele de fabrică, lucra în gospodărie şi pe câmp, la arat, prăşit, cosit, secerat şi cules porumb.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Mama a muncit alături de tata pe câmp şi în gospodărie, având în plus grija celor opt copii. Eu am fost penultimul; m-am născut după trei luni de la moartea unui frate, Valer, în memoria căruia mi-au pus acelaşi nume. Mamei îi plăcea să meargă la biserică în zilele de sărbătoare, îmbrăcată frumos, cu cămaşă şi prigitoare, purtând pe cap năfrămi viu colorate, ca la Voşlobeni, satul ei de origine. Ne povestea adesea despre viaţa grea pe care a avut-o ca orfană, tatăl ei murind pe frontul Primului Război Mondial. Când frământa pâinea şi ne făcea plăcinte cu varză sau cu brânză, îşi amintea cum bunica mergea cu trenul de marfă la moara din Gheorgheni, cu sacul de grâu amestecat cu orz. Mama era şi ea pricepută, la fel ca multe femei contemporane cu ea, la ţesutul covoarelor, la îmbinarea şi asortarea culorilor în alesătură.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>În casa părinţilor mei de Peste Mureş mi-am petrecut copilăria, alături de fraţii mei. Vecinii mei, aflaţi şi ei la vârsta copilăriei - Dumitru, Vasile, Nicolae, Gavril şi alţii-, au fost prietenii mei de joacă şi colegii mei de şcoală.</span></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">În casa părinţilor mei, în care am văzut întâia oară lumina zilei, unde acum mă aşteaptă doar amintirile vieţii tumultuoase de altădată, mă simt totuşi <i>acasă</i>…</span></div></span><span face="Verdana, sans-serif"><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187489" style="text-align: center; text-indent: 12pt;"></a><a name="_Toc327187489" style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"></span></a><span face="Verdana, sans-serif"><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187489" style="text-align: center; text-indent: 12pt;"></a><div style="margin: 12pt -16.5pt 3pt -12pt; text-align: center; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187489" style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"></span></a><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a name="_Toc327187513"><b> <u>Nicoleta Someşan</u></b><span style="font-weight: normal;">, </span></a><i><b>Acasă, Peste
Mureş</b></i></span></div><div style="margin: 12pt -16.5pt 3pt -12pt; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEij0zoOTnSkywfz5u6GmFb9rX6N79CjEma0_Xx3MkwmzAwpdoq2HyeR1WLloyws1mG-rHOu3mAMCLhDaVKJo2JULdTOxTSIw36fb0PYI3PGp0eTsFP978hf2bfmwZo39KB-Cq-Uk_RGmmzJacxtyM1FzdHZA-8I48Q4LRry-Glz7KqyBWXHYraAey825g" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="400" data-original-width="300" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEij0zoOTnSkywfz5u6GmFb9rX6N79CjEma0_Xx3MkwmzAwpdoq2HyeR1WLloyws1mG-rHOu3mAMCLhDaVKJo2JULdTOxTSIw36fb0PYI3PGp0eTsFP978hf2bfmwZo39KB-Cq-Uk_RGmmzJacxtyM1FzdHZA-8I48Q4LRry-Glz7KqyBWXHYraAey825g=w300-h400" width="300" /></a></div></div><i><br /></i></span></div><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Când mi s-a propus să scriu câteva rânduri despre Peste Mureş nu am ştiut cum să reacţionez. Pe de o parte aş putea să scriu o carte întreagă, pe de altă parte simt că risc dacă scriu ceea ce simt. M-am decis totuşi să încerc...<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Pentru mine, Peste Mureş este acasă. Chiar dacă nu m-am născut acolo. Chiar dacă nu am stat acolo decât în vacanţe. Atunci când sunt întrebată de unde sunt, spun <i>de la munte, de lângă Topliţa, de la Subcetate</i>. Dar pentru mine Subcetatea se confundă cu Peste Mureş.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Acolo totul e simplu, oamenii nu au nevoie de „modernităţi”. E multă linişte şi de acolo am învăţat - fără să îmi dau seama decât foarte târziu - extrem de multe lucruri fundamentale: că oamenii nu au nevoie de multe pentru a fi fericiţi, că viaţa îşi urmează cursul şi nu trebuie decât să te încadrezi în el, că poţi fi împăcat cu tine însuţi şi dacă - sau <i>mai ales</i> dacă - nu eşti <i>la modă</i> sau <i>modern</i>, că bunătatea şi disponibilitatea de a oferi îi fac pe oameni fericiţi, că animalele fac parte din <i>familie</i>, că în viaţă există şi oameni care fac rău, ceea ce acolo, peste Mureş, se întâmplă foarte rar...<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>N-am găsit niciodată acolo blazare, deznădejde, nici oameni care să stea să-şi plângă de milă.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Pe de altă parte, din amintiri, Peste Mureş este pentru mine un loc plin de viaţă. Îmi amintesc colindătorii iarna, în zăpada care, dată la o parte de pe cărare, era mult mai înaltă decât mine... Vara, îmi amintesc oameni şi căruţe care mergeau pe Hodoşa, pe Coasta Higi şi în Poiana cea Mare, la fân... şi ploile care ne prindeau pe câmp, şi cum veneam acasă desculţă, râzând... Nu pot uita mirosul de pâine şi <i>pupi</i> scoşi din cuptor, mirosul care mă trezea dimineaţa mult mai târziu după ce munca în gospodărie începuse... Mirosul de flori de câmp, de iarbă proaspăt cosită, de brazi… Şi apa Mureşului curgând...<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Mă simt răsfăţată şi binecuvântată să fi putut trăi acolo, de a mă întoarce din când în când!<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Despre Nucu şi Aurelia… M-am aşezat de nenumărate ori în faţa calculatorului pentru a scrie. Am şi început de câteva ori. Dar nu pot. Am constatat că subiectul acesta e prea personal şi prea încărcat de emoţii pentru a-l putea descrie detaşat; şi nu cunosc multe lucruri obiective din istoria şi trecutul celor pe care îi consider ca şi părinţii mei…</span></div></span></div></span><i style="font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> <br /></o:p></span></i><b style="font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span style="color: #2b00fe;"><span style="mso-spacerun: yes;"> 5.</span><a name="_Toc327187496"><span class="Titlu4Caracter"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">2. VASILE D. MUSCĂ (1905-1986)</span></span></a></span></span></b><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> s-a
căsătorit cu Ioana Ciobotă (1905-1980) din Hodoşa.</span></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0MDJuqfj3nbDCmskjePDNg17tept3ieljacwcj5jWi1hiD_-8JoPyJ7AN6-HeD-YUintxnF-4kq4GZ1zksSG86aeud8Ul64MAlY23n1vm_mauItXuFzfqu5zwQF4n3E_5GbDlN6RuceRb1Blaqc2eoMkYn4rNTlL2soNZo6EcXrTAwbECNj2m7FjQeQ/s890/parintii.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="661" data-original-width="890" height="238" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0MDJuqfj3nbDCmskjePDNg17tept3ieljacwcj5jWi1hiD_-8JoPyJ7AN6-HeD-YUintxnF-4kq4GZ1zksSG86aeud8Ul64MAlY23n1vm_mauItXuFzfqu5zwQF4n3E_5GbDlN6RuceRb1Blaqc2eoMkYn4rNTlL2soNZo6EcXrTAwbECNj2m7FjQeQ/w320-h238/parintii.jpg" width="320" /></a></div><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> <br /></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Vasile şi
Ioana Muscă au locuit Peste Mureş şi au avut cinci copii.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b><span> </span>5.2.1. Maria </b><i>(Nuţica) </i></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">s-a
născut în anul 1930. Octogenara trăieşte singură astăzi în casa părintească<br /><o:p></o:p></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><i> </i><b> 5.2.2. </b><b>Valeria</b> </span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">s-a căsătorit cu
Alexandru Moldovan de la Şchipeni şi s-au stabilit Peste Mureş, construindu-şi
o casă alături de cea părintească. Valeria a murit la vârsta de 35 de ani.
Copiii lor: Ioan, Iulia, Marin şi Mărioara.</span></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-size: 18.6667px;"><b>Din jurnalul cu amintiri</b></span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-size: 18.6667px;"><br /></span></span></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">2 septembrie 2011. <b>Eugenia Urzică</b>: <i>Mi-amintesc că eram în clasa a zecea de liceu când mama celor patru copii, Valeria lui Sandu Moldovanului, a murit subit. Vestea ne-a îngrozit pe toţi. Doar cu două zile înainte, venind împreună de la muncă de pe Hodoşa, îmi spunea cu mândrie şi bucurie că băiatul cel mare, Ionel, tocmai a terminat şcoala profesională la Braşov, că profesorii au fost foarte mulţumiţi de el şi că i l-au lăudat. Probabil că s-a şi angajat în urma absolvirii acelei şcoli, căutând să-şi facă un rost în viaţă. L-am reîntâlnit cu ocazia sărbătorii fiilor satului din acest an, 2011. Nu ne-am mai văzut de zeci de ani… Este orăşean, a ajuns subinginer, iar fiul său este doctor şi s-a căsătorit cu o doctoriţă pediatră. Câtă strădanie, câtă voinţă, câtă tenacitate! Toată lauda pentru el şi familia lui!</i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><i><br /></i></span></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> <o:p></o:p></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><i> </i><b>5.2.3. Viorica </b></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">s-a căsătorit cu
Vasile Țăran la Sărmaş. Copiii lor: Marcel şi Dănuţ.<br /><o:p></o:p></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><i> </i><b> 5.2.4. Ioan</b> </span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">(Nucu) şi Zamfira trăiesc la Reghin.
Fiicele lor: Marcela şi Liliana.<br /><o:p></o:p></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><i> </i><b>5.2.5. </b><b>Nicolae</b> </span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">(Nicu; n.1946<i>)</i>
şi-a întemeiat familie la Hodoşa împreună cu Maricica Tompea. Fiul lor: Adrian.<br /><o:p></o:p></span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> <br /></o:p></span></i><b><span style="color: #2b00fe;"><span class="Titlu4Caracter"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">5.3.
ALEXANDRU D. MUSCĂ</span></span><span class="Titlu4Caracter"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> </span></span></span></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">(1913-?)</span><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> </span></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">s-a căsătorit cu Ileana şi s-au stabilit
în Sărmaş - Hodoşa. Au avut patru copii: <b>Ioan, Ana, Petru, Lucreţia</b>.<br /> <o:p></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> <br /></o:p></span><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span style="color: #2b00fe;">5.4. MARIA</span></span></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span style="color: #2b00fe;"> <b>D. MUSCĂ</b> </span>(Mariţa; 1907-1932)
s-a căsătorit cu bicăjanul Gavril Obreja şi s-au stabilit Peste Mureş (vezi
Familia Obreja).<br /><o:p></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> <br /></o:p></span><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Din jurnalul cu amintiri<br /></span></b><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> <br /></o:p></span></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>25 iulie 2011. Mă îndrept spre cătunul de Peste Mureş. Mai sunt
câteva zile până la mult aşteptata întâlnire a fiilor satului din acest an.
<span> </span>Vreau să simt pulsul pregătirilor, să împărtăşesc emoţiile participanţilor.<br /> </span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Poarta şi uşa casei lui Bardezi sunt deschise… Aflu de la
Ileana că aici, în grădina cu pomi din imediata apropiere a acestei case este
stabilit locul de reuniune, după slujba de la biserică. Spiritual, Bardezi va
fi împreună ce cei prezenţi, va veghea de Sus. Îşi iubea familia, consătenii şi
prietenii. Câţi prieteni avea el pretutindeni! Cât era de mărinimos şi de
ospitalier ştiu toţi cei care l-au cunoscut. Ileana mă invită să-mi arate cum <i style="mso-bidi-font-style: normal;">a pus casa în rând</i>, în aşteptarea oaspeţilor,
apoi să povestim, aşezându-ne pentru câteva momente, să ne odihnim, pe
fotoliile confortabile din hol…<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Mă abat pe ulicioara din dreapta, cu case ale căror porţi aşteaptă
prea mult să fie deschise. Merg până aproape de capăt. O găsesc, totuşi, spre
bucuria mea, pe Nuţica… Pe <b>Maria Muscă, Nuţica</b>, o cunosc bine, din vremea când
fusese femeie de seviciu la şcoală. Era şi atunci mărunţică şi uscăţivă. Mă
miram de unde avea forţă să taie atâtea lemne şi să care apoi coşurile pline în
sălile de clasă. Era tăcută, foarte harnică, punctuală, serioasă, corectă,
devotată, omenoasă, ireproşabilă în tot ceea ce făcea. De obicei, în dimineţile
geroase, Nuţica era prima care intra în şcoală la ora 5 şi aprindea focurile.<br /> </span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Nuţica a trecut de optzeci de ani. Este singură, doar cu
amintirile. În afară de zi şi noapte, timpul se împarte pentru ea în două
momente importante: cel petrecut împreună cu fratele, cumnata sau nepotul, care
locuiesc la Hodoşa, şi cel petrecut în singurătate, aşteptându-i. Este parcă
mai firavă, mai puţintică. O găsesc în târnaţ. Mă recunoaşte şi se bucură că
are cu cine să schimbe câteva cuvinte înainte de a se închide în casă, la
lăsarea serii. Mă invită înăuntru…<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Cele două încăperi ale locuinţei sunt un adevărat muzeu cu fel
de fel de podoabe specifice caselor tradiţionale din zonă: ţesături, cusături,
perne ornamentale. Nuţica îmi arată hainele pe care şi le-a ales pentru
plecarea pe drumul de veci: un foarte frumos costum românesc, cu cămaşă şi
poale cusute de ea în tinereţe. Îmi vorbeşte cu drag şi cu mândrie despre
nepotul ei, Ionel, fiul mai mare al surorii sale, Valeria, şi despre fiul
acestuia, doctorul… A aflat că Ionel va veni la întâlnirea fiilor satului şi
este nerăbdătoare să-l întâlnească.</span></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFZsJZoo9VufT0KNstO-BhS0bLFzVwnIaR36FPgFnWlsyuM5-QJKzgq7sSFoZrezTQ8ZHrN6IY2gOaNGN19wmv-XSyTPZvWlHAjVRBhYRHX7F4r1L2aSBIfGI0Fvi78gfHiFq6vuj6HL_UJxQpGoxSSBWokghqs_jr_icNM07qzmfHQHcCxPezQ4PB2w/s978/DSC06515bc.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="978" data-original-width="668" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFZsJZoo9VufT0KNstO-BhS0bLFzVwnIaR36FPgFnWlsyuM5-QJKzgq7sSFoZrezTQ8ZHrN6IY2gOaNGN19wmv-XSyTPZvWlHAjVRBhYRHX7F4r1L2aSBIfGI0Fvi78gfHiFq6vuj6HL_UJxQpGoxSSBWokghqs_jr_icNM07qzmfHQHcCxPezQ4PB2w/w219-h320/DSC06515bc.jpg" width="219" /></a></div><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>E bucuroasă că în casa surorii sale Valeria, rămasă pustie mulţi
ani, s-a mutat familia lui Petru şi Lenuţa Mureşan cu cei doi copii şcolari,
Daniel şi Raluca. În rest, linişte şi iar linişte…<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Seara se lasă molcom. În faţa casei, câmpul, care se întinde
până la Mureş, şi Coasta Duzii, cu croncănit de corbi în pâlcul de brazi. O las
pe Nuţica, icoană vie pe fundalul peretelui alb imaculat al casei sale, o casă
patriarhală, frumos îngrijită, asemenea celor în care locuiesc măicuţele de la
Văratic, aşa cum le păstez eu în amintire.</span></div><div style="font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; font-size: medium; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgtolhvM0axMMjR0ZqhaKBydgx5AdS_JVXZjwYpbEhmvzlOTdETkdyFHYROzz5mDqcdXRuhcfyHMwbXptasD8fRbo9teFII-xSlSVc4xnH7TbR7eE-66_qyPSlW0EH_Ti31RN4KSXDCdvl0poTxecbnRF3MZdsg_VFJ0qZ3SWkZauCRRCAvEdjHu6_gLQ/s1258/casa.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="792" data-original-width="1258" height="251" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgtolhvM0axMMjR0ZqhaKBydgx5AdS_JVXZjwYpbEhmvzlOTdETkdyFHYROzz5mDqcdXRuhcfyHMwbXptasD8fRbo9teFII-xSlSVc4xnH7TbR7eE-66_qyPSlW0EH_Ti31RN4KSXDCdvl0poTxecbnRF3MZdsg_VFJ0qZ3SWkZauCRRCAvEdjHu6_gLQ/w400-h251/casa.jpg" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: medium; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: medium; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg9gC5lzZuFILVRyfAl14SyGigJgR9xmUEHuOaVd-qJ0sSISgDfubQqvrL54QlVUnoieBlCIWv06ujj0QNXazoHMncp5ZLdBrF1mXkgwb2iHcRSibHRtxmZ4mdVotFBhe4DwSq1bLTIY1rUL6jBFLb-XrDD8XCwkR7TZTr3s42nq6ZHOHkwL29irM0afg/s1280/DSC07030.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg9gC5lzZuFILVRyfAl14SyGigJgR9xmUEHuOaVd-qJ0sSISgDfubQqvrL54QlVUnoieBlCIWv06ujj0QNXazoHMncp5ZLdBrF1mXkgwb2iHcRSibHRtxmZ4mdVotFBhe4DwSq1bLTIY1rUL6jBFLb-XrDD8XCwkR7TZTr3s42nq6ZHOHkwL29irM0afg/w400-h300/DSC07030.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: medium; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: medium; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEheJJib1YimC2RtCab3SI505zQiL2EBMD4KhG7Dnvghvmka1MOsGeypD8omlupK37wyDC48ESfcsAQLEW081S4-9DuV9JOwLrFkPtbOXCl9XsrNL1NcGYU9rUN0nWV9nQ-e67iDbuGPSDlEj2FX4tkfYe8GI9IiUoXsXDFutQRW54pzPZtpoVFeES6wxA/s1280/DSC07040.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEheJJib1YimC2RtCab3SI505zQiL2EBMD4KhG7Dnvghvmka1MOsGeypD8omlupK37wyDC48ESfcsAQLEW081S4-9DuV9JOwLrFkPtbOXCl9XsrNL1NcGYU9rUN0nWV9nQ-e67iDbuGPSDlEj2FX4tkfYe8GI9IiUoXsXDFutQRW54pzPZtpoVFeES6wxA/w400-h300/DSC07040.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: medium; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: medium; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg95s52SycD0ktrhzSrL5PMlABkbrxhqb81FD8DwUBk5iCDldV56TM9MFlUlzjWh58NYaY7PqRAgALxLEv88w0me5QAPT745ffCTYyyGb7Eya3D-vw4GE_1i2Y6R6QtsGyzec0rfM5m1nY8T-X2eDHMoqqWUN_wLbigXHwQvPYonl8bJRminvld4ndUiw" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-indent: 12pt;"><img alt="" data-original-height="586" data-original-width="1112" height="281" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEg95s52SycD0ktrhzSrL5PMlABkbrxhqb81FD8DwUBk5iCDldV56TM9MFlUlzjWh58NYaY7PqRAgALxLEv88w0me5QAPT745ffCTYyyGb7Eya3D-vw4GE_1i2Y6R6QtsGyzec0rfM5m1nY8T-X2eDHMoqqWUN_wLbigXHwQvPYonl8bJRminvld4ndUiw=w533-h281" width="533" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: medium; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: medium; text-align: center;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b>💙💛💓</b></span></a></div><h2 style="margin: 12pt -16.5pt 3pt -12pt; text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a name="_Toc327187512"><span style="font-weight: normal;"> </span><u>Adriana Muscă</u><span style="font-weight: normal;">,</span></a>
<i>Ce
vremi şi ce oameni!..</i><i style="font-weight: normal;">.</i></span></h2><div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj010e8pY2X1XE2kXdvlx7TdMcBatGZO6LC9LadVGwR1BdffErx7dtrl006P1UOIxNM7M2NaB_dKz2siwZxDhfEwCE3igrQ9DUInI5Hi4XDypl1EASahV8KQoKsgMvP7a0jaV5Kyjf2HrSUXlrmiwNRLej7QuwXepeRtyjnf_7Dl2pi2q8HFBKzahDj-A/s1280/DSC06461.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj010e8pY2X1XE2kXdvlx7TdMcBatGZO6LC9LadVGwR1BdffErx7dtrl006P1UOIxNM7M2NaB_dKz2siwZxDhfEwCE3igrQ9DUInI5Hi4XDypl1EASahV8KQoKsgMvP7a0jaV5Kyjf2HrSUXlrmiwNRLej7QuwXepeRtyjnf_7Dl2pi2q8HFBKzahDj-A/w400-h300/DSC06461.JPG" width="400" /></a></div></span></div><div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><i style="font-weight: normal;"><br /></i></span></div><i style="font-size: medium;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau
prim părţile noastre când începusem şi eu, Drăgăliţă-Doamne, a mă ridica la
casa părinţilor mei…</span></i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> Cu aceste cuvinte Ion Creangă punea
temelie amintirilor despre satul său natal, aşa cum l-a cunoscut în vremea
copilăriei sale.<span style="mso-spacerun: yes;"> <br /> </span><o:p></o:p></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Amintirile din copilăria mea petrecută la Subcetate, în sătucul
de dincolo de Mureş, vor rămâne la fel de vii ca şi pentru Nică a lui Ştefan a
Petrei din Humuleşti. Aici, în grădina bunicilor mei, am descoperit, primăvara,
gingăşia firului de iarbă şi ciripitul păsărilor, aici m-am entuziasmat de
strălucirea soarelui, de seninul cerului şi de mângăierea catifelată a apei
Mureşului în zilele lui Cuptor, aici m-am bucurat de prima zăpadă şi de
întâlnirea cu Moş Crăciun…<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Se spune că nu poţi uita uşor locurile şi oamenii alături de
care ţi-ai început drumul vieţii. M-am născut şi mi-am petrecut cei mai frumoşi
şi mai nevinovaţi ani ai copilăriei în sătucul de Peste Mureş, aici unde viaţa
curge altfel, în ritmuri ancestrale.<br /> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Mai sunt doar câteva familii în acest sătuc…, dar, dacă mă
gândesc bine, este o singură familie, nu pentru că toţi locuitorii ar fi rude,
ci pentru relaţia de prietenie, de bună vecinătate, de intrajutorare care îi
caracterizează, pentru că ştiu să fie mereu împreună, la bine şi la rău.<br /> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Îmi amintesc cu drag de mireasma ademenitoare a pâinii ce se
cocea pe vatra încinsă a cuptorului din curtea vecinei noastre, mireasmă care
ne aduna pe puţinii copii în preajma cuptorului; ne hârjoneam nerăbdători în aşteptarea
momentului în care mătuşa Mărioara scotea pâinea rumenă şi aburindă din cuptor.
Bucăţica de pâine fierbinte pe care o primeam de fiecare dată ni se părea
delicioasă, cu un gust inconfundabil, fără egal. Mă gândeam atunci că mătuşa
cunoştea vreun secret în a face pâinea atât de gustoasă. Chiar am rugat-o pe
mama să-i ceară reţeta… Imi vine să zâmbesc acum, amintindu-mi de naivitatea cu
care trăiam acele momente ce păreau să ascundă un mister. Cred că înţeleg acum
secretul:<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>reuşita unei acţiuni,
calitatea şi strălucirea unui lucru pe care vrem să-l realizăm ţin nu doar de
cunoştinţele necesare, ci şi de pasiunea şi dragostea dăruite. Nerăbdarea cu
care adulmecam mirosul de pâine caldă, ca şi surâsul din ochii mătuşii Mărioara
şi bunătatea pe care i-o citeam pe chip când ne frângea din pâinea coaptă erau
mirodeniile miraculoase care îi dădeau savoarea.</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 18.6667px;"><a href="https://revistalyceum.blogspot.com/2017/12/de-vorba-cu-absolventii-nostri-andreea.html">https://revistalyceum.blogspot.com/2017/12/de-vorba-cu-absolventii-nostri-andreea.html</a></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><a name="_Toc327187485" style="font-size: medium; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b>💙💛💓</b></span></a></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><a name="_Toc327187485" style="font-size: medium; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b><br /></b></span></a></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: 14pt;"><b>Momente ale întâlnirii fiilor satului din 2011</b></span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgG6Bs2RRcTIguUyMq66I1-duGLpFXPdpSloyzr0Tj-Dsgnlb_fwZh6Qg6yGTtzcS8aMZVG-Lq4NxWweiZ5gxdoDnnpzO1OIDhPkhUFQp7UC_v9rilSYVRrEQo0nH4Ujj0KYJAExlM4hs2wjLhIdaSMs_gboUD4uBwa2ZcP1wgmAm2y-2dqk0tREQkcRw/s1280/DSC06321.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="408" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgG6Bs2RRcTIguUyMq66I1-duGLpFXPdpSloyzr0Tj-Dsgnlb_fwZh6Qg6yGTtzcS8aMZVG-Lq4NxWweiZ5gxdoDnnpzO1OIDhPkhUFQp7UC_v9rilSYVRrEQo0nH4Ujj0KYJAExlM4hs2wjLhIdaSMs_gboUD4uBwa2ZcP1wgmAm2y-2dqk0tREQkcRw/w544-h408/DSC06321.JPG" width="544" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgK2O4qLd-Ahjf1jYL81O5ImGCL2ZUBz3356DcoEh7_8f2z0_ZwrfEvLMx6ps3YZFuaKZe5K03oN6o0QGZdgQdNvGqZLcMzfF3dpfNBZYjOrtLoQl37-TwQdRAqyE2sC8dLPRK5iuB2T0gyMjFbnULdxq5_VSyTNqD00xQ9eTMKRezt8uVSRjh49HsQWQ/s1280/DSC06322.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgK2O4qLd-Ahjf1jYL81O5ImGCL2ZUBz3356DcoEh7_8f2z0_ZwrfEvLMx6ps3YZFuaKZe5K03oN6o0QGZdgQdNvGqZLcMzfF3dpfNBZYjOrtLoQl37-TwQdRAqyE2sC8dLPRK5iuB2T0gyMjFbnULdxq5_VSyTNqD00xQ9eTMKRezt8uVSRjh49HsQWQ/w400-h300/DSC06322.jpg" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRbVrycEyJzwmcydquIcVszLR9arEHUVuhWihxHUE28Ziz2u8_tTmeLCddsIyvFKfr_F6Az0Bx0Dltg5PBSp-3ey_VrLr63z6-NFyKNd0736RTHCT1-NIvnlQfxScwulqY9zp3s2gVxC0Tg8NNvQSm_vCa-7t6Ej_xBJtW-lCw8tMQjbS_RXpG9zA5uA/s1280/DSC06328.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRbVrycEyJzwmcydquIcVszLR9arEHUVuhWihxHUE28Ziz2u8_tTmeLCddsIyvFKfr_F6Az0Bx0Dltg5PBSp-3ey_VrLr63z6-NFyKNd0736RTHCT1-NIvnlQfxScwulqY9zp3s2gVxC0Tg8NNvQSm_vCa-7t6Ej_xBJtW-lCw8tMQjbS_RXpG9zA5uA/w400-h300/DSC06328.JPG" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjHofLP2HynMBt0PZK_H92JOopnONI2PmhkJwrQvjyGbeLykwr6nw7d5F7cNW2SHP7LpQZNrxxaHmAMPB63I3R_izvFRO4uFZAbHvdUFE-o-ykdiASaYWlGZMOhjehFFHT2Z5lEODWBT7DIeUp39Sv3ZTBgztFjJIP2Fg0jKRgQG90PRhKUkBKSuXEW_g/s1280/DSC06329.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjHofLP2HynMBt0PZK_H92JOopnONI2PmhkJwrQvjyGbeLykwr6nw7d5F7cNW2SHP7LpQZNrxxaHmAMPB63I3R_izvFRO4uFZAbHvdUFE-o-ykdiASaYWlGZMOhjehFFHT2Z5lEODWBT7DIeUp39Sv3ZTBgztFjJIP2Fg0jKRgQG90PRhKUkBKSuXEW_g/w400-h300/DSC06329.JPG" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiE8-VJTG9jXEDK7PUa7R1P_5ttQuxxkh6DbgMh4WhN1z1_z1pUxZJbu_tHp51T38C9t8Kt1eBou1i6zLld1I_yeC-y5OlCMGz3tk1UmZPuQGjVy_sYp_PXs7uXIa44xe6NkAtu-QAIv-F8cTM7hk0cdadpeLu9QOOUjIzncT0YStmxf7byf2x2ZoL8Ug/s1280/DSC06331.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiE8-VJTG9jXEDK7PUa7R1P_5ttQuxxkh6DbgMh4WhN1z1_z1pUxZJbu_tHp51T38C9t8Kt1eBou1i6zLld1I_yeC-y5OlCMGz3tk1UmZPuQGjVy_sYp_PXs7uXIa44xe6NkAtu-QAIv-F8cTM7hk0cdadpeLu9QOOUjIzncT0YStmxf7byf2x2ZoL8Ug/w400-h300/DSC06331.JPG" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTKaHm4pomOMkKI7dL6TBYOWs9ap3i-ZEq-_VQC_81a5mw578y20gubWuv6DZ-7SIEjY8aCzc2AEp0-a81xYcFyLgp2yeR00q4LcYlIeaa3CycpE8GJJ8tY3CFNiwJ_-zPSgdC8E7g7AXpab5N5ZV6LGxLetUdO7dN3VaRRByGI02A7uEyxF0s84O8TQ/s1280/DSC06333.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiTKaHm4pomOMkKI7dL6TBYOWs9ap3i-ZEq-_VQC_81a5mw578y20gubWuv6DZ-7SIEjY8aCzc2AEp0-a81xYcFyLgp2yeR00q4LcYlIeaa3CycpE8GJJ8tY3CFNiwJ_-zPSgdC8E7g7AXpab5N5ZV6LGxLetUdO7dN3VaRRByGI02A7uEyxF0s84O8TQ/w400-h300/DSC06333.JPG" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiX5ht9NrIKh9H9HN-ArpSk_3t-MJE-I_XNr0uOgWInWQefOEjaypEySDG89o-h4aFzXgZci10GI3I5jWvYQhfdJKw5sXPqYS5kH1MijDHABxfchppDOaAr-5S587PfXnnoliiEWkfDNhWPLXF3uJg6voXoIus3suZaMmaA9uYi5itB2Xx2owIU_XjpFw/s1280/DSC06334.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiX5ht9NrIKh9H9HN-ArpSk_3t-MJE-I_XNr0uOgWInWQefOEjaypEySDG89o-h4aFzXgZci10GI3I5jWvYQhfdJKw5sXPqYS5kH1MijDHABxfchppDOaAr-5S587PfXnnoliiEWkfDNhWPLXF3uJg6voXoIus3suZaMmaA9uYi5itB2Xx2owIU_XjpFw/w400-h300/DSC06334.JPG" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEinyPjvtwiB4jRO2w43vbULGP3Fh1RpJacD0_ASmOnoQfI4IXWMnCcXl9gM_W2EybFVxrCIC7FDwFUxfsgsIwZTA8cykDgPMFvXrz87BB6BBaxSPJXPsF4LjNfZiQBzt0SMbCT6wNf9tYLgTvf7bLg6AhOAKlM7K91e4uGupShxB52tovFAxaAd-CLIQw/s1280/DSC06337.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEinyPjvtwiB4jRO2w43vbULGP3Fh1RpJacD0_ASmOnoQfI4IXWMnCcXl9gM_W2EybFVxrCIC7FDwFUxfsgsIwZTA8cykDgPMFvXrz87BB6BBaxSPJXPsF4LjNfZiQBzt0SMbCT6wNf9tYLgTvf7bLg6AhOAKlM7K91e4uGupShxB52tovFAxaAd-CLIQw/w400-h300/DSC06337.JPG" width="400" /></a></div><br /><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEid-3C1X8IkX9xXBtJec6udnsYR7yJp0T5IslT99A95UrO0JDyzM5KnI7ksB6B-4--xQLN5mfoUwp-mgbXPjkmMFkXVRIm03bmZWajhsM9WvQ5-REeE06R-FPiuF0PIISqgcLTYblbFElpTqrQpO_HklDuuyy5J0Z_uNn--acaIMcbwS7p8QLsMaEUjcQ" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-indent: 12pt;"><img alt="" data-original-height="476" data-original-width="521" height="365" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEid-3C1X8IkX9xXBtJec6udnsYR7yJp0T5IslT99A95UrO0JDyzM5KnI7ksB6B-4--xQLN5mfoUwp-mgbXPjkmMFkXVRIm03bmZWajhsM9WvQ5-REeE06R-FPiuF0PIISqgcLTYblbFElpTqrQpO_HklDuuyy5J0Z_uNn--acaIMcbwS7p8QLsMaEUjcQ=w400-h365" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjq4NipTlP6e0Ja--oMLdasvyGspTkll8o8EYTngiJdjo8tdFBVKewtOYqES1jSbqKHcplqjsvbWwlOvx1Ud_Fy8aThij0t5rED9_3lWMRhy763GKf2qxvrNLRlxvQ3klDmPsYN9X38YTR56KD0gE0cRlGV9OpsMbHp5O-TA5UT5CQntZsNJWEZgV_mcw/s1280/DSC06510.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjq4NipTlP6e0Ja--oMLdasvyGspTkll8o8EYTngiJdjo8tdFBVKewtOYqES1jSbqKHcplqjsvbWwlOvx1Ud_Fy8aThij0t5rED9_3lWMRhy763GKf2qxvrNLRlxvQ3klDmPsYN9X38YTR56KD0gE0cRlGV9OpsMbHp5O-TA5UT5CQntZsNJWEZgV_mcw/w400-h300/DSC06510.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEik-umtbAqeRL1gSyCmXHXl6Eokc9qtrR2J8Ou4oe0XalXh35hV_gow2ZZWNWtHmLExZcfLmPznw5ZzjIz1qv3vZtYCP7maV95nkne0-jKKKpDD2MQPz6tM5G1F1MUIfaUVUDbpSCF-8BsUjockZBpz8j0oVbNd6XrL1vndaJ3dcCK5gP7rFFPjKkbrGg/s1280/DSC06517.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEik-umtbAqeRL1gSyCmXHXl6Eokc9qtrR2J8Ou4oe0XalXh35hV_gow2ZZWNWtHmLExZcfLmPznw5ZzjIz1qv3vZtYCP7maV95nkne0-jKKKpDD2MQPz6tM5G1F1MUIfaUVUDbpSCF-8BsUjockZBpz8j0oVbNd6XrL1vndaJ3dcCK5gP7rFFPjKkbrGg/w400-h300/DSC06517.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEii-AGxlzM_6-pL6Z-cm_ojIEiho8jKvweFl-QBt4MZLsLbXm1mGgpo4Jov-i7R4tmdo-tjSSK5yHbgCrSdUBIgyzn2VberuL-356C1dmGcnSqw7PAaxm3wPF-OVDFNao7jFLtLxxhfxLTfrz3f76vCfA92jxeD8eIeTSlC7TOrPsZUdv2RUdhq_N8FzA/s1280/DSC06513.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEii-AGxlzM_6-pL6Z-cm_ojIEiho8jKvweFl-QBt4MZLsLbXm1mGgpo4Jov-i7R4tmdo-tjSSK5yHbgCrSdUBIgyzn2VberuL-356C1dmGcnSqw7PAaxm3wPF-OVDFNao7jFLtLxxhfxLTfrz3f76vCfA92jxeD8eIeTSlC7TOrPsZUdv2RUdhq_N8FzA/w400-h300/DSC06513.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhNZcgsLAwcKqInHFdaJaNVaRMNdmrOukVftQCe6K-q8ymYRMTUXgEY2O4ppIASuOj2Mykl39imRTotv-dCmrdtvMMLfKJnsmP5GH2vDQzNL8sSk8tKM3CNG5ySnOTXecYvhEw_mtQcH2fqqsg2_wBHa7OX7cpECPXufAyUNB8ZSxE6jzpxSd6YDc06bg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1728" data-original-width="2304" height="377" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhNZcgsLAwcKqInHFdaJaNVaRMNdmrOukVftQCe6K-q8ymYRMTUXgEY2O4ppIASuOj2Mykl39imRTotv-dCmrdtvMMLfKJnsmP5GH2vDQzNL8sSk8tKM3CNG5ySnOTXecYvhEw_mtQcH2fqqsg2_wBHa7OX7cpECPXufAyUNB8ZSxE6jzpxSd6YDc06bg=w503-h377" width="503" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div></div></div><div style="font-size: medium;">
<!--[endif]-->
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<h3 style="margin-bottom: 3.0pt; margin-left: -12.0pt; margin-right: -16.5pt; margin-top: 12.0pt; margin: 12pt -16.5pt 3pt -12pt; text-indent: 12pt;"><span style="color: black;"><a href="#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" style="font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO; mso-no-proof: yes;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" style="font-size: 12pt; font-weight: normal; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> <a name="_Toc344208480">Adriana
Muscă, <i>Poveste de demult</i></a>, în Doina Dobreanu, <i>Cântecul obârşiei</i>,
2011, p. 232<o:p></o:p></span></span></span></h3>
<h3 style="margin-left: -16.5pt;"><o:p> </o:p></h3>
</div>
</div><br /></span></span></div></span></div></span></div></div>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-20746524142902749612023-04-02T10:26:00.005-07:002023-04-05T05:20:40.643-07:00POVEȘTI DE VIAȚĂ din satul DE PESTE MUREȘ - SUBCETATE, HARGHITA (III)<p></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="text-align: left;"> </span><span style="font-family: verdana; font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 16px;">Fragmente din cartea </span><b style="font-family: verdana; font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 16px;">ACASĂ, LA SUBCETATE</b><span style="font-family: verdana; font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 16px;">, 2012,</span></div><p></p><div style="text-align: right;"><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 16px;"><span style="font-family: verdana;"> autori: Doina Dobreanu și Zorel Suciu</span></span></div><div><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></b></div><div><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">PARTEA I:</span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> 1. </span></b><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">FAMILIA LUI NOCOLAE URZICĂ A MARII</span></b></div><div><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></b><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/03/povesti-de-viata-din-satul-de-peste.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/03/povesti-de-viata-din-satul-de-peste.html</a> </span></div><div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">PARTEA a II-a: </span></b></div><span style="font-family: verdana;"><a name="_Toc327187484" style="font-size: 18.72px; font-weight: 700; text-align: center; text-indent: 16px;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">2. Familia lui IACOB URZICĂ 3</span></a><a name="_Toc327187485" style="font-size: 18.72px; font-weight: 700; text-align: center; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">. Familia lui GAVRIL URZICĂ</span></a></span><div><div style="text-align: center; text-indent: 16px;"><span style="font-size: 18.6667px;"><b><br /></b></span></div><div><div style="text-align: justify; text-indent: 16px;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/04/povesti-de-viata-din-satul-de-peste.html"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/04/povesti-de-viata-din-satul-de-peste.html</span></a></div><div><div style="text-align: center; text-indent: 16px;"><br /></div><div style="text-align: center; text-indent: 16px;"><div><a name="_Toc327187484"></a><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b>💙💛💓</b></span></a></div><div><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b><br /></b></span></a></div><div><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"></span></a><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8JaSr8oNOrj82Ko5xJjre5F0i4srlswK-CC-LMY5zRq1XuMbbWYHHOy8s_ZGBDx-EiQAMhckI4QVv5hC2UfWaB3J1mjBkxc8NAuVit4gbC7KFKkbBhibyohXCtNyKsl9ThW81brgHRfyBr7EF-MDsDWOWOIKdvIcJnMk31bBdgZqa3vpYZRqHiTzmCA/s1781/sat.jpg" style="font-size: 18.6667px; font-style: italic; font-weight: 700; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1033" data-original-width="1781" height="285" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8JaSr8oNOrj82Ko5xJjre5F0i4srlswK-CC-LMY5zRq1XuMbbWYHHOy8s_ZGBDx-EiQAMhckI4QVv5hC2UfWaB3J1mjBkxc8NAuVit4gbC7KFKkbBhibyohXCtNyKsl9ThW81brgHRfyBr7EF-MDsDWOWOIKdvIcJnMk31bBdgZqa3vpYZRqHiTzmCA/w490-h285/sat.jpg" width="490" /></a></span></div><div><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: large; font-weight: 700;"><br /></span></span></a></div><div><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: large; font-weight: 700;"></span></span></a><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: large; font-weight: 700;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzuTEZe7BxurKAfXzPynX48QG8yGpfsNwH3tzn1h_ucJZNPPNFq9jPPiEENLrEox7-4A0acp6tK1Dvaggt2A7fPeOg0r3Vt6zsqNK7FfsDMwd3IzatFJOFvbYJEtwChYOv6m27B4KGt5X_Px5sLCThKlqR5kXEbGyeAa6VqeIytRW_TSirmk4jbx-4nw/s1436/1980%20Fiii%20satului2.jpg" style="font-family: "Times New Roman"; font-size: 18.6667px; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="724" data-original-width="1436" height="275" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgzuTEZe7BxurKAfXzPynX48QG8yGpfsNwH3tzn1h_ucJZNPPNFq9jPPiEENLrEox7-4A0acp6tK1Dvaggt2A7fPeOg0r3Vt6zsqNK7FfsDMwd3IzatFJOFvbYJEtwChYOv6m27B4KGt5X_Px5sLCThKlqR5kXEbGyeAa6VqeIytRW_TSirmk4jbx-4nw/w546-h275/1980%20Fiii%20satului2.jpg" width="546" /></a></span></span></div><div><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Întâlnirea fiilor satului în 1980</span></a></div><div><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"></span></a><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEPUmCA-mgdI5X81k-KCysBkHqL_KLfotMt8KQZV-2zCHOzuXFTsUeoreaNeQlA_oavpOf0BUZppR8GrUzSAslhCytcPAMOjqOuUsEO8quhJQKG6l6wJXmrdR02IbYqV5IkhUoErAKo1gsjPqC6LLzFujK8cfgdnPzQJRe1bdqpv9uTN5sOheOMFVP9A/s2568/1985%20fiii%20satului2.jpg" style="font-family: "Times New Roman"; font-size: 18.6667px; font-weight: 700; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="897" data-original-width="2568" height="195" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEPUmCA-mgdI5X81k-KCysBkHqL_KLfotMt8KQZV-2zCHOzuXFTsUeoreaNeQlA_oavpOf0BUZppR8GrUzSAslhCytcPAMOjqOuUsEO8quhJQKG6l6wJXmrdR02IbYqV5IkhUoErAKo1gsjPqC6LLzFujK8cfgdnPzQJRe1bdqpv9uTN5sOheOMFVP9A/w558-h195/1985%20fiii%20satului2.jpg" width="558" /></a></span></div><div><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"></a><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Întâlnirea fiilor satului în 1985</span></a></div><div><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"></a><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></a></div><div><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"></span></a><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><a name="_Toc327187485" style="font-size: medium; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b>💙💛💓</b></span></a></span></div><div><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"></span></a><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><a name="_Toc327187485" style="font-size: medium; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b><br /></b></span></a></span></div><div><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: large; font-weight: 700;">PARTEA a III-a: </span></span></a></div><div><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><h3 style="margin: 12pt -16.5pt 3pt -12pt; text-indent: 12pt;"></h3></span></a><span face="Verdana, sans-serif"><h3 style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-indent: 12pt;"><span style="color: red; font-size: large;"><span style="text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"></a></span><span style="text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-decoration-thickness: initial; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187485" style="-webkit-text-stroke-width: 0px; font-family: "Times New Roman"; font-style: normal; font-variant-caps: normal; font-variant-ligatures: normal; font-weight: 400; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: center; text-decoration-color: initial; text-decoration-style: initial; text-decoration-thickness: initial; text-indent: 12pt; text-transform: none; white-space: normal; widows: 2; word-spacing: 0px;"></a></span><a name="_Toc327187489"><span face="Verdana, sans-serif">4. Familia lui DUMITRU </span></a><a name="_Toc327187489" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif">HURUBĂ</span></a></span></h3><div style="font-size: 14pt;"><a name="_Toc327187489" style="font-size: 14pt; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></a></div><h3 style="font-size: 14pt; margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">Dumitru şi Ana au fost bunicii lui nenea Traian, gospodarul destoinic de Peste Mureş care a rămas în conştiinţa celor care l-au cunoscut, ca bun familist, mare iubitor de animale, harnic şi vrednic cioban, agricultor şi muncitor.</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal; text-indent: 12pt;">Urmaşii lui Dumitru şi ai Anei Hurubă au fost: </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 12pt;">Nicolae, Dumitru</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal; text-indent: 12pt;">, </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 12pt;">Ioan, Petru <span style="font-weight: normal;">și </span>Ioana.</span></div><p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187490"><span class="Titlu4Caracter"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span style="color: #2b00fe;">4.1. NICOLAE D. HURUBĂ</span></span></span></a><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;"> s-a căsătorit pe Duda, cu Paraschiva Suciu.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="color: #2b00fe;"><a name="_Toc327187491"><span class="Titlu4Caracter"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">4.2. DUMITRU D. HURUBĂ</span></span></a><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">nu a avut urmaşi, dar a crescut-o pe Ana Muscă (a lui Ciocârlan de pe Duda), care s-a căsătorit cu Dumitru Moldovan de la Şchiopeni şi s-au stabilit Peste Mureş. Dorinţa lui Dumitru şi a Anei Hurubă a fost ca unul dintre copiii lui Dumitru Moldovan, </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Valer</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">, să le ducă mai departe numele.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJfnfU0Vr03s_Z_dEUD1YysBf3k0BHAuNhc2Iww9bBdidzQxR2qqMtGT-YQuEmDMON912EVcBgHPY4wOriv4rPd6ZPZ6CdwFQfm2aaEpDlYCekuM1zOIF2iCRvpafoEsh0cp2uTAgZM2efRljB8zM0FIVs_h3S3SDj1NYQ-_79qw5ry6Y-A5tNcGndhQ/s974/DSC06415valer.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="658" data-original-width="974" height="270" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJfnfU0Vr03s_Z_dEUD1YysBf3k0BHAuNhc2Iww9bBdidzQxR2qqMtGT-YQuEmDMON912EVcBgHPY4wOriv4rPd6ZPZ6CdwFQfm2aaEpDlYCekuM1zOIF2iCRvpafoEsh0cp2uTAgZM2efRljB8zM0FIVs_h3S3SDj1NYQ-_79qw5ry6Y-A5tNcGndhQ/w400-h270/DSC06415valer.jpg" width="400" /></a></div><p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="color: #2b00fe;"><a name="_Toc327187492"><span class="Titlu4Caracter"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">4.3. IOAN D. HURUBĂ</span></span></a><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> </span></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">(Nuţu Anii Pichii; 1898-1987) s-a căsătorit cu Ana Dobrean (1905-1991) şi au avut o familie frumoasă. Din cei 11 copii născuţi au rămas în viaţă opt.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0O8MhiJYwYGieiGWXzhxM9zmZaIX5Y7QwDoASp_msWso1xYIptGX9y2v7x0UxOoiJBM_oL1R-Kd0lzSybuJ4QXtN5Ogs812-U9FUCgvnw_9uChOOztSBsbw-WcAoKFtt5FxL1-zpK74b-057mOrM9hEyuL4PYI4PPs4FgU7il6UcFaQSKCTihDi0Pwg/s1440/1980%20Huruba2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1440" data-original-width="684" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0O8MhiJYwYGieiGWXzhxM9zmZaIX5Y7QwDoASp_msWso1xYIptGX9y2v7x0UxOoiJBM_oL1R-Kd0lzSybuJ4QXtN5Ogs812-U9FUCgvnw_9uChOOztSBsbw-WcAoKFtt5FxL1-zpK74b-057mOrM9hEyuL4PYI4PPs4FgU7il6UcFaQSKCTihDi0Pwg/w190-h400/1980%20Huruba2.jpg" width="190" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 18.6667px; font-weight: 400; text-align: justify;">Ioan Hurubă,în vârstă de 84 de ani, la întâlnirea fiilor satului din 1982</span></div><p></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">4.3.1. Traian</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> I. Hurubă (<span style="font-weight: normal;">1925-1995) s-a căsătorit cu Viorica Hurubă şi au pus temelia unei gospodării trainice alături de cea a părinţilor săi. Urmaşii: Eugenia, Iulia şi Emilia.</span></span></p><p></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">4.3.2. Mariţa<span style="font-style: italic; font-weight: normal;"> </span>I. Hurubă </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">(n. 1927)<i> </i>s-a căsătorit cu Aurel Urzică şi au rămas Peste Mureş. Fiul lor: Marin.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">4.3.3. Ioana</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">I. Hurubă </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">s-a căsătorit în Topliţa.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">4.3.4. Leontina</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">I. Hurubă </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">(n. 1938) s-a căsătorit cu Petru Bordea în satul Filpea. Copii: Marin, Daniela şi Simona.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">4.3.5. Dumitru</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><i> </i>I. Hurubă <span style="font-weight: normal;">s-a căsătorit cu Ana Mureşan şi au construit casă în Subcetate, La Părău (Călnaci). Fiul: Sabin-Ioan.<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">4.3.6. Petru</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">I. Hurubă </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">s-a stabilit la Topliţa.<o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">4.3.7. Iulia I. Hurubă </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">(n. 1943) s-a căsătorit în comună cu Ioan Hanga, în 1963, şi locuiesc în Poiană. Copiii lor: Manuela şi Gheorghiţă. <o:p></o:p></span></p><p class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">4.3.8. Livia</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;"> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">I. Hurubă </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">(n. 1947) s-a căsătorit pe Călnaci cu Ilie Cotfas. Fiii: Ilie-Costel și Dumitru-Florin.<o:p></o:p></span></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjWq7U7ISs-6fRlqpmxL50uroQFnwnsbDFrGndV410MQD_wEfQrNbhR7CcTI-XnCOE0-D057zCWU_0cgujIFRLWDhORtvCrra1T_CgPU14ezz_wryrw9mJ1eQDFJZH3_rAnof2_ITWYdxIg_PGxNtjOoz1q1V3a7Qcz1fWxvB13zpdfqJL8VftFuctoJg" style="font-size: 18.6667px; font-weight: 700; margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center;"><img alt="" data-original-height="184" data-original-width="296" height="324" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjWq7U7ISs-6fRlqpmxL50uroQFnwnsbDFrGndV410MQD_wEfQrNbhR7CcTI-XnCOE0-D057zCWU_0cgujIFRLWDhORtvCrra1T_CgPU14ezz_wryrw9mJ1eQDFJZH3_rAnof2_ITWYdxIg_PGxNtjOoz1q1V3a7Qcz1fWxvB13zpdfqJL8VftFuctoJg=w520-h324" width="520" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 14pt; font-weight: normal; text-indent: 12pt;">Familia lui Ioan Hurubă, la întâlnirea fiilor satului din 1982</span></div></span></h3><h3 style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><div style="font-size: 14pt; text-align: center; text-indent: 12pt;"></div><p class="MsoNormal" style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187493"><span class="Titlu4Caracter"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span style="color: #2b00fe;">4.4. PETRU D. HURUBĂ</span></span></span></a><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span style="color: #2b00fe;"> </span><span style="font-weight: normal;">a murit în război<o:p></o:p></span></span></p><p class="MsoNormal" style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span style="color: #2b00fe;">4.5. IOANA D. HURUBĂ</span><span style="font-weight: normal;"> </span></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">s-a căsătorit la Topliţa.</span><span style="font-size: 14pt; font-weight: normal; text-indent: 12pt;"> </span></p><div style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 18.6667px; text-align: right;">Din jurnalul cu amintiri</span></div><div style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;"><br /></span></div><div style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">10 august 2011. Plouă, prilej bun de depănat amintiri. </span></div><div style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">Pe </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Iulia Hanga</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;"> (n. Hurubă) o găsesc acasă, în mijlocul familiei. Nu aşteaptă prea multe rugăminţi pentru a povesti despre întâia perioadă din viaţa ei, petrecută în casa părintească de Peste Mureş. I se aşază alături nepoţica, dispusă să asculte poveşti, alt fel decât cele de la televizor, cu bagheta magică.</span></div><div style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;"><br /><o:p></o:p></span><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;"><span> </span>Mi-amintesc cu drag de casa noastră, cu mulţi copii şi cu părinţi blânzi, îngăduitori şi iertători. Şi de aceea se adunau la noi şi alţi copii, prietenii noştri de şcoală şi de joacă.<br /></span></i><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">Unchiul Dumitru, fratele mai mare al tatălui meu şi vecinul nostru, nu avea copii şi nu suporta deloc gălăgia pe care noi o făceam. Era o adevărată distracţie pentru noi să-i facem unchiului în ciudă şi să-l punem pe fugă, urmărindu-ne cu biciul. De sărbători, când copiii mergeau la colindat, unchiul încuia poarta. Odată, nişte băieţi au sărit gardul şi l-au colindat. Unchiul i-a răsplătit tot cu biciul. De nerecunoscut a fost după ce în casa lui au apărut copiii nepoatei soţiei sale pe care au înfiat-o.<br /></span></i><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">Hârjoana noastră cu unchiul Dumitru era una din puţinele distracţii ale copilăriei mele. Am crescut greu. La şcoală am făcut şase clase. Cu munca m-am obişnuit de mică. Nu lucram doar în gospodăria noastră, umblam şi cu ziua. Mi-amintesc cum lucram la secerat şi la prăşit, din zori până la apusul soarelui, pentru 15-20 lei pe zi, la Cioncoaia, pe Hodoşa. Cu banii ne cumpăram material din care sora mea, Tina, ne cosea la maşină fuste şi bluze. Vream să avem şi noi haine frumoase, ca celelalte fete din sat. Mergeam împreună şi la muncă, şi la joc duminica în sat, cu Aurelia Muscă şi cu Aurelia Cinardi, prietenele mele de Peste Mureş. </span></i></div><div style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;"><br /></span></i></div><div style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhSciKqom92NRSZ3g2ozYGDFHQe0meEAL3xgYEcQ2ohj4wXACbhnvjSo9sUibc9Oy8hlXqhbEdEG_4brnbu59ScAJoNlSg1N-hFdxj20AEGe8cxnZy07IIv9oM0TQSsdz1sf0UsrB3riqM0KVyWwCdRjeAS9KToIQYgYbxq85BMpSwaofCKTgSyhelbDg/s1486/1960%20fetele2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1486" data-original-width="1146" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhSciKqom92NRSZ3g2ozYGDFHQe0meEAL3xgYEcQ2ohj4wXACbhnvjSo9sUibc9Oy8hlXqhbEdEG_4brnbu59ScAJoNlSg1N-hFdxj20AEGe8cxnZy07IIv9oM0TQSsdz1sf0UsrB3riqM0KVyWwCdRjeAS9KToIQYgYbxq85BMpSwaofCKTgSyhelbDg/w309-h400/1960%20fetele2.jpg" width="309" /></a></div><br />Mâncarea obişnuită pe care o primeam la Cioncoaia era mămăliga cu brânză şi lapte acru sau ciorba de cartofi. Rareori primeam pâine şi atunci, veche şi uscată, era înmuiată în apă. Mi-aduc aminte că într-o seară, când găzdoaia aducea fedeleşul cu lapte acru, ne spuse cum tocmai alungase şoarecii din preajma-i… Am plecat flămânde acasă.<br /></span></i><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">În două veri, aveam 16-17 ani, am fost la secerat în sate de pe lângă Reghin. Seceram un iugăr, şase persoane, pentru şase litre de boabe de grâu. Nucu, vecinul nostru, în echipă cu noi, era mereu nemulţumit, că nu legăm snopul o dată cu el, că nu e snopul la fel de mare ca al lui… Mi-a plăcut să lucrez şi lucrez şi astăzi cu plăcere, până mai pot…</span></i></div><div style="font-size: 14pt; text-align: center; text-indent: 12pt;"><br /></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrFRWdYgYK9jYGeBqjPKmw6fQoRuiVn5SoEbf6E-snvrwrqhvllc5FIa_HzkHgeAJKMdRsBzOPjEMeCb6DzBsU8U5dFhi3jADDBLzZ1w85pxCnr3X0rPM-QG8BneeLDtTnapQMSHDytIVRavz3XQ0RbvUoYG3__wYjSrmDeYH4tQodHzTlA5CkeVWK9g/s1480/1963%20logodnicii.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1480" data-original-width="939" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgrFRWdYgYK9jYGeBqjPKmw6fQoRuiVn5SoEbf6E-snvrwrqhvllc5FIa_HzkHgeAJKMdRsBzOPjEMeCb6DzBsU8U5dFhi3jADDBLzZ1w85pxCnr3X0rPM-QG8BneeLDtTnapQMSHDytIVRavz3XQ0RbvUoYG3__wYjSrmDeYH4tQodHzTlA5CkeVWK9g/w254-h400/1963%20logodnicii.jpg" width="254" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgofEJZll80uPaekMkQoE5NPah7zNE_z-rYHkMn3FZwhwYk8w2RWM9N3U7DV0q6ylrYP_k8dQYXZ-xn3KLCS_ziuXECi_a1g1whcIdiRC5H6iH-G_-DB1ms-PGMUPf2IulLiVP0FxsamMJn7kATRghqlYwMgQBpDHkqOVDHXb6U1hmrVcPKcDvvWiqrsg/s1628/1963%20logodnicii-2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1628" data-original-width="1628" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgofEJZll80uPaekMkQoE5NPah7zNE_z-rYHkMn3FZwhwYk8w2RWM9N3U7DV0q6ylrYP_k8dQYXZ-xn3KLCS_ziuXECi_a1g1whcIdiRC5H6iH-G_-DB1ms-PGMUPf2IulLiVP0FxsamMJn7kATRghqlYwMgQBpDHkqOVDHXb6U1hmrVcPKcDvvWiqrsg/s320/1963%20logodnicii-2.jpg" width="320" /></a></div><span style="font-weight: normal;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">1963 - Logodnici</span></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZgqFnexBRAhLJj47B5ad7s-1_pdVTxEd4devOYZbzLf-hUvbkNfe2CG4CsyNiCXvbByRoK-xY49dcN9zGYdNKN5VLWKFTUnQhhM_vSSOQ6zxGRYk7VQLX4ljLgDGRHHXqihyyleCu0PxtTKRNtwcxQGn05zv7ig47QHbLOzEGGiz8IfUpV1jP-kecmQ/s2347/1970%20Claca%20de%20smuls%20in.jpg" style="font-size: 18.6667px; font-style: italic; margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-indent: 12pt;"><img border="0" data-original-height="1436" data-original-width="2347" height="245" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhZgqFnexBRAhLJj47B5ad7s-1_pdVTxEd4devOYZbzLf-hUvbkNfe2CG4CsyNiCXvbByRoK-xY49dcN9zGYdNKN5VLWKFTUnQhhM_vSSOQ6zxGRYk7VQLX4ljLgDGRHHXqihyyleCu0PxtTKRNtwcxQGn05zv7ig47QHbLOzEGGiz8IfUpV1jP-kecmQ/w400-h245/1970%20Claca%20de%20smuls%20in.jpg" width="400" /></a><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span style="font-weight: 400;"><br /></span></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-style: italic; font-weight: normal;"><span style="font-size: 18.6667px; font-style: normal;">La smuls de in</span></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-style: italic; font-weight: normal;"><span style="font-size: 18.6667px; font-style: normal;"><br /></span></span></div><div style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgIGqIN2EIfDn5ePswpeO_Id87gtoWn9gffEMTDt2z-NMBB2kxkP7y3Pfc3WhEyctpsGtYyI-d7ZxJ1XYiUtqmN1EZBXcj4s_YMfsyETv6APA5QmJYwo9jEndhakNJPS3venYTk5MU7BSqIZjLpgpvs2LAeWE62uzUEjfTNnB3fK0G9sIgHq6mufDblqg/s1082/DSC06400hanga.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="722" data-original-width="1082" height="268" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgIGqIN2EIfDn5ePswpeO_Id87gtoWn9gffEMTDt2z-NMBB2kxkP7y3Pfc3WhEyctpsGtYyI-d7ZxJ1XYiUtqmN1EZBXcj4s_YMfsyETv6APA5QmJYwo9jEndhakNJPS3venYTk5MU7BSqIZjLpgpvs2LAeWE62uzUEjfTNnB3fK0G9sIgHq6mufDblqg/w400-h268/DSC06400hanga.jpg" width="400" /></a></div></i></div><div style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;"><br /></span></i></div><div style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">26 martie 2012. Mă întorc în cătunul de Peste Mureș după câteva luni de iarnă friguroasă. De astă dată cu gândul de a povesti cu doamna </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Viorica Hurubă </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">și cu fiica dumneaei, Miluţa. Sunt bucuroase și ospitaliere. Nu se lasă mult rugate să-și amintească de vremurile de odinioară.</span></div><div style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;"><br /><o:p></o:p></span><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;"><span> </span>M-am măritat cu Traian în anul 1952. Era iarnă. Între cei care au venit cu săniile după mireasă se afla și Sandu Țepeluș, văr cu mine, şi el de pe Călnaci, căsătorit cu Alexandrina, tot Peste Mureş. Am găsit-o aici vecină şi pe verişara mea, Măriuca, măritată în urmă cu câţiva ani cu Niculae Urzică şi rămasă văduvă la scurtă vreme după aceea, cu un copil mic. Îşi lăsa adesea băieţelul, pe Mitrucu, la mine, când mergea la lucru. Îl îngrijeam cu mare drag deoarece era tare cuminţel.<br /></span></i><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">Acasă, pe Călnaci, mi-a fost mai greu, fiindcă eram orfană de tată de la 12 ani. Tata a murit în 1944… Dintre neamurile mele mi-au reproşat că mă mărit cu Traian, că e fabricant şi că le fac familia de râs, dar socrii mei, deşi oameni săraci şi cu o familie numeroasă, au fost oameni blânzi, aşezaţi, cumsecade, plăcuţi, liniştiţi şi preţuiţi oriunde mergeau. M-am lipit de socrul meu şi cu el ne sfătuiam mereu când aveam de luat hotărâri importante. Un sfat bun primea de la el oricine i-l cerea. M-am înţeles bine şi cu soacra, şi cu Voşlobanca, şi cu fetele ei.<br /></span></i><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">Ne-am căsătorit în anul în care s-au schimbat banii. Pentru 3000 lei primeai 50. Nuntaşii n-au avut bani să se bănărească. De la nănaşul nostru, Mitru Lungului, am primit 50 lei şi o oaie cu miel. Am primit la nuntă 10 mieluţe şi 4 oi. Ne erau tare dragi. Traian parcă se uita mai cu drag la miei decât la mine. Eu m-am bucurat că am lână, că pot ţese pănură pentru haine şi că bărbatul meu nu rabdă iarna de frig la fabrică. Genu, vecinul nostru, un băiat de numai 7 ani, a fost primul nostru cioban. El a purtat cei 10 miei la păscut pe Coasta Higi, din primăvară până toamna. În câţiva ani am avut o turmă. Când a murit Traian, aveam 85.<br /></span></i><span style="font-weight: normal;"><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Mi-amintesc cum odată, când veneam acasă de la tunsul oilor, după ce am trecut podul de lemn, Traian a alunecat şi a căzut în Mureş. Eram numai noi doi. Am strigat cât am putut de tare după ajutor, dar nu venea nimeni. Eu nu-l lăsam pe Traian de o mână, iar el nu se putea ajuta numai cu cealaltă şi parcă se tot afunda în mâlul de la marginea apei. Când am reuşit să-l trag pe mal, a sosit şi Nelu Boţului. „</span></i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Te temeai că mă înnec,<i> Viorică?, mi-a zis el. </i>Eu am fost căpitan la marină!... <i>A râs Nelu Boţului şi </i>căpitan<i> i-a rămas numele…</i></span></span></div><div style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-weight: normal;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><i><br /></i></span></span></div><div style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-weight: normal;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPLkpLBror2SG8sWYPukznk3fu4n6Bns0HoGNmpbyYLGuAMXC8a-br67s6rgkI_Xi1aEcrcBrphd8WPQFuroXQqPOhycZzKHh6da5ZIysmLu8LoK6GzPSbQDiYjm8vhoT-DmUp46SzL3LmDSI40avM1HTVLxSKP3FPdhcvcqakR2PBOilSObtt8nnQMg/s784/1955%20Huruba%20Viorica2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="784" data-original-width="688" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhPLkpLBror2SG8sWYPukznk3fu4n6Bns0HoGNmpbyYLGuAMXC8a-br67s6rgkI_Xi1aEcrcBrphd8WPQFuroXQqPOhycZzKHh6da5ZIysmLu8LoK6GzPSbQDiYjm8vhoT-DmUp46SzL3LmDSI40avM1HTVLxSKP3FPdhcvcqakR2PBOilSObtt8nnQMg/w351-h400/1955%20Huruba%20Viorica2.jpg" width="351" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify;">Viorica Hurubă cu Jenica, în 1955</span></div></span></span></div><div style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-weight: normal;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><i><o:p></o:p></i></span></span><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">A trecut viaţa frumos împreună, cu înţelegere şi încredere unul în celălalt. Mulţam lui Dumnezeu că le-am împlinit pe toate!. De când a căzut bărbatu-meu şi am rămas văduvă, viaţa s-a schimbat în toate privinţele… nici apa din fântână nu mai e bună. Acum e greu!<br /></span></i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">La cele spuse de mama Viorica, completează şi fiica ei, Miluţa:<i> Am fost mezina familiei, o familie frumoasă, cu bunici şi părinţi buni şi cu suflet mare, cu copii ascultători; o familie unită la bine şi la greu: ceea ce ne propuneam şi făceam; noi îi ajutam pe bunici, bunicii ne ajutau, la nevoie, pe noi.Cartea de căpătâi a bunicului meu era „Biblia”. Dacă am vrut să mergem la şcoală, ne-au ajutat, chiar dacă în timpul liber mai mergeam cu mieii la păscut şi ajutam în gospodărie.<br /><o:p></o:p></i></span><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal;">Am avut o copilărie frumoasă! Mi-amintesc cum într-o primăvară, când apa Mureşului s-a revărsat până aproape de case, băieţii mai mari, Duţă şi Marinel, au scos barca lui Mitru Părhaiţă, ne-am urcat în ea şi am vâslit prin poiană… Mi-aminesc cum mergeam dimineaţa la şcoală, un cârd de copii, împreună cu profesorul Dumitru Țepeluş. Abia ne ţineam de el: până el făcea un pas, noi făceam doi…<br /></span></i><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span style="font-weight: normal;">Astăzi, am rămas puţini Peste Mureş şi doar patru copii! E destulă tristeţe, şi în jur, şi în sufletele noastre pustiite!...</span></span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-rg-p_4Y3fQA5IgOCMDU0Y7oQD8p_G-KvENI52SjybJFGl8lhy8RqiURuNqMrS67J-prZ1RvllpxU9UaP_hNHOnQCG8jiAhGONGaC4RbI0PxAuWgGtCzm_xTjYUfQvLDxfiazff2014WclmxOreH_Bkqz46J0OC4V4c9B0zULE8AP18-rAvLxeaOYPQ/s869/miluta.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="567" data-original-width="869" height="261" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-rg-p_4Y3fQA5IgOCMDU0Y7oQD8p_G-KvENI52SjybJFGl8lhy8RqiURuNqMrS67J-prZ1RvllpxU9UaP_hNHOnQCG8jiAhGONGaC4RbI0PxAuWgGtCzm_xTjYUfQvLDxfiazff2014WclmxOreH_Bkqz46J0OC4V4c9B0zULE8AP18-rAvLxeaOYPQ/w400-h261/miluta.jpg" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-weight: normal;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">2011</span></span></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div></span></div></span></h3><div style="text-align: justify; text-indent: 11.9pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><a name="_Toc327187515"><span> </span>Florentina Bordea,</a> <i>În casa părintească</i></b></span><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> <br /></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>M-am născut în satul de Peste Mureş, în anul 1940. Au urmat ani
grei de război, dar copilăria mi-a fost frumoasă: eram copii mulţi şi acasă şi
în sat şi ne înţelegeam foarte bine.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Tata era un om foarte credincios, ne învăţa să fim buni şi
cinstiţi, să-i respectăm pe cei bătrâni. Traian era cel mai mare dintre fraţi,
harnic, puternic şi hotărât. A făcut armata la marină. Când s-a eliberat, după
trei ani, i s-a propus să lucreze în cadrul armatei. Nu a putut rămâne deoarece
lui nu-i plăcea să-l comande nimeni, îi plăcea să trăiască liber. S-a întors
acasă şi s-a apucat de gospodărie şi de ciobănie. Iubea animalele; îi plăcea şi
să pescuiască. Iarna lucra la fabrică, iar vara o petrecea la munte cu oile.
Cunoştea toţi munţii. Când mergeam să adunăm zmeură, îi ceream lui să ne
îndrume spre locuri neumblate şi cu zmeură coaptă. Traian s-a căsătorit cu
Viorica (n. Cotfas) şi împreună au trei fete. Le-a iubit foarte mult, dar cât şi-a
dorit un fecior! I-a dat Dumnezeu, spre marea lui bucurie, trei nepoţi. A
plecat împăcat în lumea celor drepţi având trei moştenitori destoinici: Răzvan,
Ionică şi Horea.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mi-amintesc când a ajuns frontul pe la noi, aveam 4 ani. Eram
pe Hodoşa la secerat, cu mama, cu sora Maria şi cu fratele Traian. Tata era
plecat la lucru la fabrica din Hodoşa. Venind acasă şi văzând că nu ne-am
întors încă de pe Hodoşa, a pornit în grabă în întâmpinarea noastră. Parcă acum
îl văd cum ne făcea semn cu pălăria, de departe, să pornim spre casă. Noi mai
aveam puţin de secerat şi am fi rămas să terminăm. Apropiindu-se, ne-a spus că
frontul ajunge la noi şi că e ordin să ne refugiem departe de sat cât mai
repede. Traian încărcase carul cu snopi, ne-a urcat şi pe noi şi am pornit spre
casă. La Podul de fier ni s-a spus că podul este minat şi să nu trecem pe sub
el. Traian avea numai vreo 15-16 ani, dar era tare curajos. N-aveam de ales şi
am trecut pe sub pod. Apoi, când podul a explodat, se vedeau pe cer bucăţile de
şine ca stolurile de păsări călătoare.<br /> </span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Acasă, am descărcat în grabă snopii, am încărcat carul cu
îmbrăcăminte şi mâncare şi am plecat pe Călnaci la un frate de-al mamei. Acolo,
vitele nu au mai avut loc în grajd şi au rămas legate de gard, iar Traian a
rămas noaptea lângă ele.<br /> </span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Îmi mai aduc aminte cum în curte la bunica erau instalaţi
militari străini. Unii erau buni, ne îmbiau şi pe noi, copiii, din mâncarea pe
care şi-o pregăteau ei. O dată am primit nişte gomboţi cu cireşe, dar nu i-am
mâncat, i-am aruncat în urzicile de lângă gard.<br /> </span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Apoi au venit alţi militari… Sora mea, Mariţa, stătea ascunsă
ziua în mălăişte, numai seara venea în casă şi atunci îşi lega năframa acoperindu-şi faţa, să nu se
vadă că este tânără.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Războiul s-a terminat, noi creşteam… Vara umblam cu vitele la
iarbă pe Coasta Higi, cu Milu, iar în sărbători ne jucam. Mi-amintesc cum
făceam program artistic, cu poezii, dansuri şi cântece. De obicei ne adunam în
grădină la lelea Iulia… Văduvă de război, era o bunătate de femeie, nu avea
copii, dar ne iubea şi ne chema mereu la
ea. Era obiceiul atunci să vină seara feciorii la fete. Noi, cei mici, ne
ascundeam în mălăişte şi aruncam cu pietre, să-i speriem.<br /> </span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">La Paşte ne adunam toţi de Peste Mureş în grădina părinţilor
lui Milu Urzică, unde se făcea scrânciob şi huţ.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">La Crăciun, toţi ne colindam unii pe alţii şi era tare frumos!<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Îmi amintesc de şezătorile care ţineau din toamnă până
primăvara. Mergeam cu furca la toate casele, pe rând.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Eram destule fete Peste Mureş: Aurelia, Iulia, Viorica,
Aurelia, Nuţica, Veronica. Ne înţelegeam foarte bine şi ne făceam haine la fel.
Ne adunam laolaltă în serile din postul Paştelui şi ne coseam cămăşi. Aşa era
obiceiul atunci: să avem cămăși noi de Paşti. Primăvara şi vara când mergeam pe
Hodoşa, la prăşit, la secerat sau la adunat de fân, ne întorceam împreună
cântând cât ne ţinea gura. Eram tinere şi nu simţeam oboseala!<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Cu drag mi-aduc aminte de părinţii, de fraţii şi de surorile
mele! La fel şi de vecinii noştri: Mitru Bujor, Ioana şi Mitru Petruchii,
unchieşul Dumitru, fratele tatei…<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Ioana Mitrului Petruchii era o femeie înaltă şi bună la suflet şi
îi ziceam Lunga. Se înţelegea foarte bine cu părinţii mei. Aveam pe Hodoşa
pământurile învecinate. Ne întâlneam adesea la lucru acolo. La amiază, lua
traista cu mâncare şi venea cu Alexandrina la noi, să mâncăm împreună. Alteori
mergeam noi la ele. Mitru Petruchii venea deseori în poveşti la noi. Nu erau
radiouri, nici televizoare atunci şi vecinii se adunau la poveşti, ba la unul,
ba la altul.<br /></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mitru Bujor era şi el un om cu sufletul mare. Când era tânăr,
avea cai. Niciodată nu lua bani dacă îi cereai să facă vreun transport cu căruţa.
Tot aşa a fost şi Nicu, băiatul lui cel mare, poreclit Bardezi. El avea maşină şi
nu refuza pe nimeni când era solicitat. <br /> </span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mi-aduc aminte cu mare plăcere, dar şi cu melancolie, de
vremurile acelea, în care trăiam Peste Mureş laolaltă aşa de bine, de parcă
eram o singură familie!</span></div><h3 style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><p class="MsoNormal" style="font-size: 14pt; margin: 0cm -5.65pt 0.0001pt -2.85pt; text-indent: 11.9pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></p><span face="Verdana, sans-serif"><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDYCsJG6mLGAnCjsI5QR5qgO3xaFrn0j4wqCfoBSsmTVBfWgn1k7pzZ5C60wWb3XCg5V30R7gkJokb9D0QwDqf_Nm1M5LT0eA4iaDwMfZQFkOvCcxhCiUUm3fEa9bCqW8Wvm-0-4IPUDIW6q3GMLOyoFHMK2FyqCLQAlPEneg1sb62SWY3Kw654WaawQ/s942/DSC06374Florentina.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="942" data-original-width="681" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDYCsJG6mLGAnCjsI5QR5qgO3xaFrn0j4wqCfoBSsmTVBfWgn1k7pzZ5C60wWb3XCg5V30R7gkJokb9D0QwDqf_Nm1M5LT0eA4iaDwMfZQFkOvCcxhCiUUm3fEa9bCqW8Wvm-0-4IPUDIW6q3GMLOyoFHMK2FyqCLQAlPEneg1sb62SWY3Kw654WaawQ/w289-h400/DSC06374Florentina.jpg" width="289" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjePunqqB7yNHo6WAohMh7hb7WlORvrmUz5GBq81qi43DsoFmaS48tbOfPQUWWJD1X7mP4CvdHhL8UFCGYJen012HWqqQGM9G-qLYnXleQVi4mAqH68FCQf1FTiiWUo83Xyta4vLClGn3Ww3D9PscXTPMQVb4ViuVTrsS9ngSp_4Dn-xsRyffUaVAAaRw/s1280/DSC06448.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjePunqqB7yNHo6WAohMh7hb7WlORvrmUz5GBq81qi43DsoFmaS48tbOfPQUWWJD1X7mP4CvdHhL8UFCGYJen012HWqqQGM9G-qLYnXleQVi4mAqH68FCQf1FTiiWUo83Xyta4vLClGn3Ww3D9PscXTPMQVb4ViuVTrsS9ngSp_4Dn-xsRyffUaVAAaRw/w400-h300/DSC06448.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSfoMMAL30wWzpZm0pq6WAGMR_BpizFGZaY_q-0bpoJogHD60Lro-h3RsxLU8vr4IWvvo-H39Lh5rYnLP4FdplLzk7WsK8bqfaGB3bctOKh_fM0ozvB0ahE8GdivBx_t_JH9Tgch88yOqq9tyeob8PA3E4D7qb2dcLZSp2-aiyK7hvgqp5Oa4BL2OGQw/s1280/DSC06518.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiSfoMMAL30wWzpZm0pq6WAGMR_BpizFGZaY_q-0bpoJogHD60Lro-h3RsxLU8vr4IWvvo-H39Lh5rYnLP4FdplLzk7WsK8bqfaGB3bctOKh_fM0ozvB0ahE8GdivBx_t_JH9Tgch88yOqq9tyeob8PA3E4D7qb2dcLZSp2-aiyK7hvgqp5Oa4BL2OGQw/w400-h300/DSC06518.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><a name="_Toc327187485" style="font-size: medium; font-style: normal; font-weight: 400; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b>💙💛💓</b></span></a></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZ1x6v8jWzFoGsd74dMcihP10bbpWkL0SooPPny1etH1ZHaD3TWEMHDrFfH8yph-FPl4NthSjIeuIVIvxU9dCgza7ta5ije-32uYNnwCeFONpqkUj0UGgEZe2KDv3tQxemlejvP95TUbb4as3fPuMZ5SvxtgKj7DwYQem1Lrpdjc6u41JBLCkeZgkOnw/s1228/Grup.jpg" style="font-size: medium; font-style: normal; font-weight: 400; margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-indent: 0px;"><img border="0" data-original-height="522" data-original-width="1228" height="221" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZ1x6v8jWzFoGsd74dMcihP10bbpWkL0SooPPny1etH1ZHaD3TWEMHDrFfH8yph-FPl4NthSjIeuIVIvxU9dCgza7ta5ije-32uYNnwCeFONpqkUj0UGgEZe2KDv3tQxemlejvP95TUbb4as3fPuMZ5SvxtgKj7DwYQem1Lrpdjc6u41JBLCkeZgkOnw/w520-h221/Grup.jpg" width="520" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.blogger.com/video.g?token=AD6v5dwKRYBQCD1m1WFSi1RqcYsnQpVwev1vYmv4nW_gsNfQ1CQslyOHywTHG3uuUEv6x0Z0IeMgzVKJTY54qDX0LA' class='b-hbp-video b-uploaded' frameborder='0'></iframe></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-weight: normal;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Întâlnirea fiilor satului în 2011</span></span></div><br /><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div><br /><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div><br /><div class="separator" style="clear: both; font-size: 14pt; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div><br /><span style="font-size: 14pt; font-style: italic; font-weight: normal;"><br /></span></span></div><p class="MsoNormal" style="font-size: 14pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> </o:p></span></p><div style="font-size: 14pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p><br /></o:p></span></div></span></h3></span></div></div></div></div></div>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-86825990190202409962023-04-02T04:51:00.014-07:002023-04-05T22:46:46.381-07:00POVEȘTI DE VIAȚĂ din satul DE PESTE MUREȘ - SUBCETATE, HARGHITA (II)<div style="text-align: right;"><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 16px;">Fragmente din cartea </span><b style="font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 16px;">ACASĂ, LA SUBCETATE</b><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 16px;">, 2012,</span></span></div><div style="text-align: right;"><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 16px;"><span style="font-family: verdana;"> autori: Doina Dobreanu și Zorel Suciu</span></span></div><div style="text-align: left;"><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></b></div><div style="text-align: left;"><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">PARTEA I:</span><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"> 1. </span></b><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">FAMILIA LUI NOCOLAE URZICĂ A MARII</span></b></div><div style="text-align: left;"><b style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></b><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><a href="https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/03/povesti-de-viata-din-satul-de-peste.html">https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2023/03/povesti-de-viata-din-satul-de-peste.html</a></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 16px;"><span style="text-indent: 12pt;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></b></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 16px;"><span style="text-indent: 12pt;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">PARTEA a II-a:</span></b></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 16px;"><span style="text-indent: 12pt;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></b></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 16px;"><h3 style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187484"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">2. Familia lui IACOB URZICĂ</span></a></h3><div><a name="_Toc327187484"></a><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b>3. Familia lui GAVRIL URZICĂ</b></span></a></div><div><a name="_Toc327187484"></a><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b><br /></b></span></a></div><div><a name="_Toc327187484"></a><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b>💙💛💓</b></span></a></div></div><div style="text-align: center; text-indent: 16px;"><span style="text-indent: 12pt;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></b></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 16px;"><h3 style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187484"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="color: red; font-size: large;">2. Familia lui IACOB URZICĂ</span></span></a></h3></div><div style="text-align: center; text-indent: 16px;"><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify;"><b><br /></b></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 16px;"><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b><span style="color: red;">Iacob Urzică</span></b>, originar de pe Filpea, a fost adus de copil Peste
Mureş şi crescut de familia Nicolae şi Măriuca Urzică. Aici s-a căsătorit cu
Ana, şi-au întemeiat gospodărie şi aici au rămas. Copiii lor, Nicolae şi
Vasile, s-au stabilit la Târgu-Mureş.</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhmrIQSBC9wSjF4xM-ndyYgjwmsmK0KfnIh6OYYppcEzkgCBTYI8LGv_jZ24DjLw4pPgr4v65aSyl3DA1hV-jeThNUzs3kTdkOezX7Br413YQ8tZiuJ71YaX9uHQ3I5eoIIbVGMC34BdY17mX8TPCloTGytLyB1h-jR2KsgEaQTO1aMmwIEy5wmIREylg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="252" data-original-width="214" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhmrIQSBC9wSjF4xM-ndyYgjwmsmK0KfnIh6OYYppcEzkgCBTYI8LGv_jZ24DjLw4pPgr4v65aSyl3DA1hV-jeThNUzs3kTdkOezX7Br413YQ8tZiuJ71YaX9uHQ3I5eoIIbVGMC34BdY17mX8TPCloTGytLyB1h-jR2KsgEaQTO1aMmwIEy5wmIREylg=w340-h400" width="340" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">Mama Anuţa Urzică şi copiii: Nicolae şi Vasile</span></div></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><br /></b></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div style="text-align: center; text-indent: 11.9pt;"><div style="text-align: justify;"><br /></div><div style="text-align: justify;"><b style="font-family: verdana; font-size: large; text-indent: 15.8667px;"><a name="_Toc327187518" style="text-indent: 11.9pt;">Prof. Maria Urzică,</a><i><span style="text-indent: 11.9pt;"> </span></i></b></div><div style="text-align: justify;"><b style="font-family: verdana; font-size: large; text-indent: 15.8667px;"><i><span style="text-indent: 11.9pt;">Casa părintească nu se vinde!</span></i></b></div><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;"> </span><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhirQ52QNWxXOggbA0ll7s4dQvmTXVl7GN3OaNXtKSQGaOeEIm_5MLkOQ56bu3FwAfgMnwCeQ_gQaaJhikE-GQUZn4yTruvPr4X2h6haaODy-11sAaZYGor6QJRb3vVCQE8iH6p9DC-PANihhemfFE_T5m_UhzdF6L0CtlRZIiH6s4_6CTRJ-eITmslUg/s440/DSC06451b.jpg" style="font-style: italic; margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center; text-indent: 15.8667px;"><img border="0" data-original-height="440" data-original-width="440" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhirQ52QNWxXOggbA0ll7s4dQvmTXVl7GN3OaNXtKSQGaOeEIm_5MLkOQ56bu3FwAfgMnwCeQ_gQaaJhikE-GQUZn4yTruvPr4X2h6haaODy-11sAaZYGor6QJRb3vVCQE8iH6p9DC-PANihhemfFE_T5m_UhzdF6L0CtlRZIiH6s4_6CTRJ-eITmslUg/w200-h200/DSC06451b.jpg" width="200" /></a></div></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-style: italic;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Această afirmaţie poate fi considerată o replică la prea multe
anunţuri: </span><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">casă de vânzare</span><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;"> pe care o
vedem prin satele şi oraşele noastre. Pentru noi, casa părintească nu se vinde
pentru că ea înseamnă </span><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">acasă</span><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">, locul în care am văzut lumina zilei, am
descoperit cerul albastru, am înţeles bucuriile şi durerile vieţii, am învăţat
să fim oameni, dar mai ales am primit şi am dăruit dragoste de la şi pentru
părinţii noştri. Deci casa părintească – mare sau mică - e locul plin de
amintiri, unde am fost fericiţi sau am gustat amărăciunea vieţii. E locul care
ne cheamă mereu, fie că trăiesc părinţii sau au trecut în lumea de dincolo.</span></div></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-style: italic;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Pentru că am ajuns la vârsta pensionării, trăind împreună cu
famila mea în oraşul în care am muncit şi ne-am obosit atâta, şi pentru că cei
care au trăit în casa părintească au pecat pe drumul fără întoarcere, ne-am
hotărât să ne întoarcem </span><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">la origini</span><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">,
la liniştea în care ne putem rememora amintirile: în casa părinţilor soţului
meu şi să locuim timp de cinci luni ale anului – din mai până în octombrie –
aici, departe de </span><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">lumea dezlănţuită</span><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">, Peste Mureş, într-un cătun de
douăzeci de case, cu locuitori tot mai puţini. Oameni harnici, deschişi, omenoşi,
cu bun simţ, tot mai bătrâni, dar foarte săritori, ei ne întâmpină mereu cu
bucurie. Ne-au ajutat să ne reamenajăm casa şi curtea, la rândul nostru, îi
ajutăm cu ce putem. Ne simţim liberi şi fericiţi că putem să păstrăm căsuţa pe
care cu greu, cândva, demult au construit-o păriţii noştri. Aici e locul unde
grijile, durerile şi îndoielile se atenuează până la punctul în care şi
hipertensiunea arterială ridicată, de care sufăr, se normalizează.</span></div></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-style: italic;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Suntem fericiţi că am putut astfel să satisfacem o mare dorinţă
a mamei de a nu o înstrăina, iar noi de a trăi cu ei în gând. Mereu îi pomenim,
le repetăm vorbe, gesturi, gânduri pe care ni le amintim cu nostalgie.</span></div> </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-style: italic;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Când venim primăvara şi când plecăm toamna o salutăm pe mama
dintr-o mare fotografie – tânără, frumoasă, în costum tradiţional -, îmbrăţişându-şi
cei doi băieţi mici – pe Vasile şi Nicolae -, pe care îi iubea ca lumina
ochilor. De dragostea ei nemăsurată şi vizibil repetată ne-am bucurat toţi –
băieţii ei, nurorile şi nepoţii. De multe ori, când modificăm ceva în aspectul
interior al casei sau în curte, ne întrebăm: oare ce ar zice mămica despre ce
am făcut? Regretăm că nu a avut fericita ocazia să-şi vadă nepoţii – pe Dan,
Mircea şi Cristian – la casele lor. Dar ce să mai spunem despre cât de mult
i-ar fi plăcut să-şi cunoască strănepoţii! Pentru că vrem ca aceştia să-şi
cunoască originile, străbunicii şi viaţa la ţară, în fiecare vară îi aducem la
căsuţa noastră, înconjurată de mult verde. Copiii ne întreabă cum se numeau
străbunicii lor, câți ani au trăit, cine a făcut casa, mobila şi multe altele.
Ne spun, spre bucuria noastă, că le place mult la Subcetate.</span></div></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-style: italic;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Putem să spunem, fără să exagerăm prea mult, că aici e micul
nostru rai pământesc. Aici, parcă, şi bolile mai uită de noi!</span></div></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-style: italic;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Trebuie să recunoaştem că avem şi avantaje materiale, din
grădina pe care o cultivăm cu zarzavaturi. De asemenea, cumpărăm produse
naturale 100%. Şi schimbarea peisajului (oraş - sat) ne face foarte bine. Ne
încântă natura: dealurile, brazii, florile şi Mureşul! Ce ne-am putea dori mai
mult? Sănătate şi ani mulţi. În gând şi la mormânt, în faţa unei lumânări, mulţumim
mereu celor care ne-au transmis o anume zestre sufletească şi un asemenea locuşor
de vis. Ei pot dormi liniştiţi: casa nu e pustie, ei sunt cu noi şi noi cu ei.
Poate de aceea susţinem cu convingere: </span><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Casa părintească nu e de vânzare</span><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">,
deşi ne-a fost cerută. Cel puţin cât trăim noi…</span></div></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-style: italic;"><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Îmi stăruie mereu în minte versurile lui Grigore Vieru:</span></div></span><div style="font-style: italic; text-align: justify;"><span style="text-indent: 11.9pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Casa părintească nu
se vinde,</span></span></div><div style="font-style: italic; text-align: justify;"><span style="text-indent: 11.9pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Nu se vinde pragul
părintesc.</span></span></div><div style="font-style: italic; text-align: justify;"><span style="text-indent: 11.9pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Dintre-atâtea locuri
dragi și sfinte,</span></span></div><div style="font-style: italic; text-align: justify;"><span style="text-indent: 11.9pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Ochii mamei încă ne
privesc…</span></span></div><div style="font-style: italic; text-align: justify;"><span style="text-indent: 11.9pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></span></div><div style="font-style: italic; text-align: justify;"><span style="text-indent: 11.9pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJm0DXHkyk-jr_PaQWwrfLWxtAdO_lOirOEDpXC7QyRybPe8TV3NtYsEnZPjpg2YfCX_SLzEhVCp2rs7pI8Thil3B7vHBZfotwqLPafmAW3avDlsjTYJKlwB-yDO0eE1WZ9WA5TZf27Pd-wO1E_NVbw_aai7tgSQ-AxI2w-T379qRsTuSFzkCtRvTBcA/s1280/DSC06456.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJm0DXHkyk-jr_PaQWwrfLWxtAdO_lOirOEDpXC7QyRybPe8TV3NtYsEnZPjpg2YfCX_SLzEhVCp2rs7pI8Thil3B7vHBZfotwqLPafmAW3avDlsjTYJKlwB-yDO0eE1WZ9WA5TZf27Pd-wO1E_NVbw_aai7tgSQ-AxI2w-T379qRsTuSFzkCtRvTBcA/w400-h300/DSC06456.JPG" width="400" /></a></div></span></div><div style="text-align: center;"><span style="text-indent: 11.9pt;"><div class="separator" style="clear: both; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">2011, La Întâlnirea fiilor satului</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: large;">💢</span></div></span></div></div>
<div style="text-align: center;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 18.6667px; font-weight: 700;"><br /></span></div></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div style="text-align: center;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b><span style="color: red; font-size: large;">3. Familia lui GAVRIL URZICĂ</span></b></span></a></div><div style="text-align: center;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b><span style="color: red;"><br /></span></b></span></a></div><div style="text-align: center;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b></b></span></a><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><div class="separator" style="clear: both; font-weight: bold; text-align: center;"><a name="_Toc327187485" style="text-indent: 12pt;"></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxcDxJEjO_QyR0NRzY7iZIoz1B2S1DiXuTICLBoYyRHu2x1A7jMn5905Os029D7FTSSvm1vTXcxnEwrJHdu5AelM2YaYd2nTvdBM0gQRHszjeaRssiFuuIFKgpVJm_D8RRO7tOpRkGF1vnqFPFPg1L2n37Gczw4N-JES8nBqTJE417hN2RFT0x4GZTOw/s1040/pm4.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="568" data-original-width="1040" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgxcDxJEjO_QyR0NRzY7iZIoz1B2S1DiXuTICLBoYyRHu2x1A7jMn5905Os029D7FTSSvm1vTXcxnEwrJHdu5AelM2YaYd2nTvdBM0gQRHszjeaRssiFuuIFKgpVJm_D8RRO7tOpRkGF1vnqFPFPg1L2n37Gczw4N-JES8nBqTJE417hN2RFT0x4GZTOw/w548-h300/pm4.jpg" width="548" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; font-weight: bold; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; font-weight: bold; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiz7ZUXgA3SXhsYQ30Hr4okZfni6YeD-r3i5fnVw7TyrPIpfwF2-DP6ys3NZCjXsxv6z49RGaoOEm-81jjfC1fINYht5lbliW4EP0h-xuD5Jae2Pry87FjulLoiIbjtETfcgwF842ZyeWGRFdD1vx4Ny9Y82wgCl9DbIX_mfzucEziMpDD5WVvG564piQ/s4608/IMG_20220530_202142.jpg" imageanchor="1" style="font-family: verdana; font-size: large; font-style: italic; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="3456" data-original-width="4608" height="419" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiz7ZUXgA3SXhsYQ30Hr4okZfni6YeD-r3i5fnVw7TyrPIpfwF2-DP6ys3NZCjXsxv6z49RGaoOEm-81jjfC1fINYht5lbliW4EP0h-xuD5Jae2Pry87FjulLoiIbjtETfcgwF842ZyeWGRFdD1vx4Ny9Y82wgCl9DbIX_mfzucEziMpDD5WVvG564piQ/w558-h419/IMG_20220530_202142.jpg" width="558" /></a></div><span style="font-family: verdana;">Biserica din Ditrău, în depărtare</span></span></div><div style="text-align: center;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span style="font-family: verdana;"><br /></span><div class="separator" style="clear: both; font-weight: bold; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj00VKzWY1fq6bsDytRsTL4cnNRfXgYdnR3N2z2-NkBb3bwUhdSsVM4ym-7IAoRzDpCZ84stMHDwbremFQVwtRvwmp2zfgcCyZpkByhv-0avBbt_T7FHAvsYuNtaBRz0wcnT_yczst1mNfAApBmlTUby2BmoHyTR64-QfEP4Wv3WZXjGnVvSiN1SlmO7g/s1121/muceni.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1121" data-original-width="969" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj00VKzWY1fq6bsDytRsTL4cnNRfXgYdnR3N2z2-NkBb3bwUhdSsVM4ym-7IAoRzDpCZ84stMHDwbremFQVwtRvwmp2zfgcCyZpkByhv-0avBbt_T7FHAvsYuNtaBRz0wcnT_yczst1mNfAApBmlTUby2BmoHyTR64-QfEP4Wv3WZXjGnVvSiN1SlmO7g/w554-h640/muceni.jpg" width="554" /></a></div></span></div><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><div style="text-align: center;"><b style="font-size: 14pt; text-indent: 12pt;"> </b></div></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b><span style="color: red;"><span> 3. </span>GAVRIL URZICĂ </span></b>a avut şapte copii, un fiu cu prima soţie, din
Bilbor, pe nume <b>Petru,</b> şi şase copii cu Eudochia, cea de-a doua soţie: <b>Ioana,
Maria, Ana, Ileana, Alexandru şi Aurel.<br /></b></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p><b> </b><br /></o:p></span><a name="_Toc327187486"><span class="Titlu4Caracter"><span face=""Verdana",sans-serif" style="color: #2b00fe; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b><span> </span>3.1. PETRU Gv. URZICĂ.</b></span></span></a><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> Din căsătoria acestuia cu Ioana au rezultat zece copii: </span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Neculae </span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">(n. 1928), </span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Valeria</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> (1930-2012), </span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Gavril</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> (n. 1933), </span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mărioara</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> (1935-1962), D</span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">umitru</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> (n. 1937), </span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Lucreţia</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> (n. 1939), </span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Petru</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> (n.1941), </span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Dina </span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">(1944-1991), </span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Aurica</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> (n. 1946), </span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Miron</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> (n. 1951).<br /><o:p></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> <br /></o:p></span><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Din jurnalul cu amintiri<br /></span></b><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> <br /></o:p></span></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>2 septembrie 2011. O vizitez pe doamna<b> Valeria Pop</b> şi îi cer să
vorbească despre casa părintească, despre părinţi, fraţi şi surori, despre relaţia
dumneaei cu cei din cătunul de Peste Mureş…</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Biata mama! Peste Mureş ea a avut cei mai mulţi copii şi mama
lui Traian Hurubă. A crescut zece copii şi patru nepoţi. Nu s-a plâns niciodată
că nu are ce să le dea de mâncare. Lucram pământul, creşteam animale… A fost
greu, dar aş mai vrea să fim toţi împreună!, </span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">spune
cu vocea tremurândă doamna Valeria. <i>Cei mari mâncam cu părinţii la masa
mare, care se întindea de fiecare dată, cei mici mâncau la măsuţă. Aşa tăia
tata mămăliga că fiecare avea o bucată. Copiii ştiau de ruşine şi de frică, deşi
nu erau bătuţi.<br /></i> <o:p></o:p></span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mi-amintesc cum plecam dis-de-dimineaţă la moară la Sineu, eu,
Mărioara şi Nicolae, fiecare ducând într-un sac câte o mierţă de grâu. Mama
plămădea pâinea cu aluat şi până seara era gata.<br /></span></i><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Din piele de porc făcea tata opinci pentru fete, dar nu ţineau
mult; pentru băieţi cumpăra de cauciuc, mai trainice.<br /></span></i><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Când am terminat clasa a VII-a, am început a merge la joc, care
se ţinea în pavilionul lui Gavril Pop din Centru. Mi-aduc aminte că o dată am
întârziat şi tata nu m-a primit în casă. Am stat în şură până ce tata a adormit
şi numai atunci m-a chemat mama în casă. Am intrat în serviciu la poştă, apoi,
la 22 de ani, m-am măritat. Lucian a crescut mai mult la mama, Peste Mureş, cu
Miron.<br /></span></i><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Toţi fraţii ne-am înţeles bine şi ne-am ajutat la nevoie. Fiind
mai mare, eram sfetnicul cel mai bun pentru Dina şi Mărioara. Nu putem nici
acum unul fără altul. Toţi suntem împreună, şi la bine şi la greu, toţi îl
ajutăm pe Miron. El a fost cel mai mic şi a avut grijă de părinţi. Merg zilnic
până la el şi acum, să văd ce face.<br /> </span></i><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Am trăit bine laolaltă toţi cei de Peste Mureş. La botez, la
nuntă, la clacă, toţi trebuiau să fie prezenţi. Şezătorile se făceau pe rând la
fiecare casă. Veneau şi la noi, deşi casa era plină de copii. Cei mici adormeau
pe canapeul de după sobă pănă stăteau femeile la lucru.<br /></span></i><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Cea mai bună prietenă a mea a fost Alexandrina, mai mare cu un
an decât mine. Am crescut şi am umblat la şcoală împreună. Mergeam peste deal
la ea. Am rămas prietene toată viaţa.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpv6ZugUac-V5LWbHhF--U7cokust1K82FGv7Ogyz_w5BfXsnQGbFhmW34E5M6y_2vJLuAfqqKT3RD4KB01MmNfLrv43vANkQgPvHbQT9a78mXaiocdd1mI-dIB2G-tB8wNb0f77AaxjVi_CEljAtPJmfPF7jhrj9zz6Icqh2tZOw-PvAwLTg2OmnEmw/s1280/DSC06467.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="382" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpv6ZugUac-V5LWbHhF--U7cokust1K82FGv7Ogyz_w5BfXsnQGbFhmW34E5M6y_2vJLuAfqqKT3RD4KB01MmNfLrv43vANkQgPvHbQT9a78mXaiocdd1mI-dIB2G-tB8wNb0f77AaxjVi_CEljAtPJmfPF7jhrj9zz6Icqh2tZOw-PvAwLTg2OmnEmw/w509-h382/DSC06467.JPG" width="509" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; font-style: italic; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiuRCFa8PiHHuRipLnWx3EcqqYZM2nssAH--eP_DYmiP2TgQmyjpi_XplyE8oAMVfNENYOZfNTvgXVcVo-YblyNDBVhIGTWQ5BaY5zojalIO-uaFthnX-gK4Nw0MY0N8gIln2OZxvDbVc5ITvGmJ27KLM590d2_QX6OnlT-0iVPuF9sGu-PKpJK2rrDRg/s966/DSC06454b.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="828" data-original-width="966" height="343" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiuRCFa8PiHHuRipLnWx3EcqqYZM2nssAH--eP_DYmiP2TgQmyjpi_XplyE8oAMVfNENYOZfNTvgXVcVo-YblyNDBVhIGTWQ5BaY5zojalIO-uaFthnX-gK4Nw0MY0N8gIln2OZxvDbVc5ITvGmJ27KLM590d2_QX6OnlT-0iVPuF9sGu-PKpJK2rrDRg/w400-h343/DSC06454b.jpg" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;">2011, La întâlnirea fiilor satului. frații Miron și Aurica</span></span></div><br /><a name="_Toc327187487"><span class="Titlu4Caracter"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b><br /></b></span></span></a></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><a name="_Toc327187487"><span class="Titlu4Caracter"><span face="Verdana, sans-serif" style="color: #2b00fe; font-size: 14pt;"><b>3.2. ALEXANDRU </b></span></span></a><a name="_Toc327187486"><span class="Titlu4Caracter"><span face=""Verdana",sans-serif" style="color: #2b00fe; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b>Gv. </b></span></span></a><a name="_Toc327187487" style="text-indent: 12pt;"><span class="Titlu4Caracter"><span face="Verdana, sans-serif" style="color: #2b00fe; font-size: 14pt;"><b>URZICĂ</b></span></span></a><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 12pt;"> (n.1913). s-a căsătorit cu Olimpia Mândru (n. 1924) din Sărmaş. Copiii: Leontina şi Alexandrina-Iulia </span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhoX0EYIEU9Atrc4zJSIiYFWMkxBQZI-7rsT9lCTV-yFmiRsVKgtohTe4CjFixdnfFH1gZDxYnnxBNF4yeCXCQnK5hDCe6Y3yjeFLd9H51tzL9Sc_8XEmMOj_qeNcFvwtd-JPR5gJV-fqYUPPABCo4u9fjPXo4-P9r3floxOPge8zPAM5KlpPAgj1r29g" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="223" data-original-width="244" height="365" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhoX0EYIEU9Atrc4zJSIiYFWMkxBQZI-7rsT9lCTV-yFmiRsVKgtohTe4CjFixdnfFH1gZDxYnnxBNF4yeCXCQnK5hDCe6Y3yjeFLd9H51tzL9Sc_8XEmMOj_qeNcFvwtd-JPR5gJV-fqYUPPABCo4u9fjPXo4-P9r3floxOPge8zPAM5KlpPAgj1r29g=w400-h365" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify;">Ileana, Eudochia, Olimpia şi Aurel Urzică, în 1942</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><b><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Din jurnalul cu amintiri<br /></span></b><b><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> <br /></span></b><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">5 august 2011. O vizitez pe doamna <b>Olimpia Urzică</b> în vârstă de 87 de ani, cu scopul de a-mi vorbi despre cum se trăia în cătunul de Peste Mureş în vremea când dumneaei a venit aici, căsătorindu-se cu Alexandru Urzică. Zâmbeşte şi tace… Mi-ar plăcea să-i pot citi gândurile. Caut, totuşi, un pretext spre a o incita să vorbească. Îi amintesc de fotografia descoperită în urmă cu câţiva ani la cumnata dumneaei, Ileana Marcu.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Fotografia o înfăţişează pe mama, Eudochia Urzică, pe cei mai mici copii ai săi, Ileana şi Aurel şi pe nora Olimpia. Fotografia este făcută în faţa casei, o casă tradiţională din lemn, cu târnaţ, pe care este aşezat un covor decorat cu motive realizate prin alesătură. Toţi sunt frumos îmbrăcaţi, în portul românesc de sărbătoare specific zonei noastre.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Poza fusese făcută cu scopul de a fi trimisă în război fiului, fratelui şi soţului Alexandru, spre a-i mângâia dorul de cei dragi lăsaţi acasă. Mesajul transmis celui plecat prin această fotografie este că toţi sunt bine, sănătoşi, dar că nu e deloc uşor fără el, că mama este împovărată de grijile familiei şi ale gospodăriei. Doar tânăra soţie îl încurajează printr-un zâmbet, expresie a iubirii şi speranţei revederii.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Olimpia Mândru a venit Peste Mureş din Sărmaş. Era tânără când s-a căsătorit. Mulţi ani i-au trebuit să se obişnuiască aici, să se simtă acasă. Bărbatul i-a fost plecat timp de patru ani în război . Anii aceia au fost grei şi pentru cei plecaţi şi pentru cei rămaşi, cu multă muncă şi cu multe lipsuri. Îşi aminteşte cu drag şi respect pentru soacra ei, o femeie bună, blândă şi înţelegătoare.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Au apărut apoi şi copiii: Leontina, în 1947 Sabin, apoi Iulia-Alexandrina. O imensă durere le-a adus moartea neaşteptată a fiului Sabin, în 1957.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">În rest, muncă şi iar muncă, au crescut animale, au cumpărat pământ, au construit, au purtat fetele la şcoală.<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Cu ce mare plăcere îşi aminteşte doamna Olimpia despre pasiunea şi meşteşugul ţesutului covoarelor!<br /></span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Leontina, fiica cea mare, s-a întors după pensionare acasă, în cătunul de Peste Mureş, pentru a fi sprijin părinţilor în menţinerea gospodăriei lor, pentru ca sora Iulia şi cumnatul Aurel Mureşan şi nepoţii bunicii Olimpia, Daniel şi Paul, împreună cu familiile lor să găsească aici aceeaşi căldură şi ospitalitate.</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiveQFUeFEi4xMGOiX0Hyg2vQwxkxMrd7p7eeOFZsGTKI4OuA0XVwnkOuokRnUzVSxCRbP7ddxRDWX_lI6fQL_Q_iQJUq8gXC7-lmU0mSZmMeTg2gKwt4e7uXM9ctiOFEVHJ1Un7BDB_HDKn55ODAM9rK8mXnnUzJ10gaWO6fzOYJO1JKJyXJRDbu58gQ/s886/DSC06379b.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="878" data-original-width="886" height="396" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiveQFUeFEi4xMGOiX0Hyg2vQwxkxMrd7p7eeOFZsGTKI4OuA0XVwnkOuokRnUzVSxCRbP7ddxRDWX_lI6fQL_Q_iQJUq8gXC7-lmU0mSZmMeTg2gKwt4e7uXM9ctiOFEVHJ1Un7BDB_HDKn55ODAM9rK8mXnnUzJ10gaWO6fzOYJO1JKJyXJRDbu58gQ/w400-h396/DSC06379b.jpg" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUhY7DxZCZcLr2ZPudBw140tYEkUIpY3R0RERSBFIE1o0d4fKH4fC-CYx_WIS58hbPfXHcirvlhn5MeY2pR8IWFFcDDovCHWkqF94C4aYt23f-jyGqypUtABfcK6_LdUO01-MboOxcj0yzuQ4DBLk7R_4lSkiLmYSXNrk2Iott1P7qdKjNjEdFtvU86Q/s1280/DSC06417.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUhY7DxZCZcLr2ZPudBw140tYEkUIpY3R0RERSBFIE1o0d4fKH4fC-CYx_WIS58hbPfXHcirvlhn5MeY2pR8IWFFcDDovCHWkqF94C4aYt23f-jyGqypUtABfcK6_LdUO01-MboOxcj0yzuQ4DBLk7R_4lSkiLmYSXNrk2Iott1P7qdKjNjEdFtvU86Q/w400-h300/DSC06417.JPG" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUkenzwPWup3lwvQMqkv6LKfj28edHqoZysqijb-GrTtOUwRQ_f3DTBMxTrzzAepw0kS_O5XlyXD1l4pzxXtMDw8Sls-xmcAyPNB__GDnm13qcV1aDOX6oTOjwkYrVaAVwP2g34DgfQocwAu6MP86YGExdpw_1rn0HjwePE-oNsmUXCCxd-UT1jzXm3g/s1280/DSC06495.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUkenzwPWup3lwvQMqkv6LKfj28edHqoZysqijb-GrTtOUwRQ_f3DTBMxTrzzAepw0kS_O5XlyXD1l4pzxXtMDw8Sls-xmcAyPNB__GDnm13qcV1aDOX6oTOjwkYrVaAVwP2g34DgfQocwAu6MP86YGExdpw_1rn0HjwePE-oNsmUXCCxd-UT1jzXm3g/w400-h300/DSC06495.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana;"><span style="font-size: medium;">2011, La întâlnirea fiilor satului</span></span></div></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /><o:p></o:p></span><a name="_Toc327187488" style="font-weight: bold;"><span class="Titlu4Caracter"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">3.3. AUREL </span></span></a><a name="_Toc327187486"><span class="Titlu4Caracter"><span face=""Verdana",sans-serif" style="color: #2b00fe; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b>Gv. </b></span></span></a><a name="_Toc327187488" style="font-weight: bold; text-indent: 12pt;"><span class="Titlu4Caracter"><span style="color: #2b00fe; font-family: verdana; font-size: medium;">URZICĂ</span></span></a><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 12pt;"> </span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;">, căsătorit cu Mariţa Hurubă. Fiul: Marin</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; text-indent: 12pt;"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEimkq3bXGNCAs_3oGC0aYofl5-d3cg-MaAHdtTFkpNma_tucDd91_NR4mHLQ493ritv6Qt41YtR2Ei1PN41ef_CxkFFsJ4cKRL7rLuU4jl2Kt-dVIK8ZKLfPFjh5VJEsZz4sRCP9_SGl5kqmaivBiFvhTpxW7u7vdfTBrRfkX2bbNaD0sBwz0NT8Klzcw/s1528/1950%20Miri%20Urzica%20Aurel&Maria.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1528" data-original-width="971" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEimkq3bXGNCAs_3oGC0aYofl5-d3cg-MaAHdtTFkpNma_tucDd91_NR4mHLQ493ritv6Qt41YtR2Ei1PN41ef_CxkFFsJ4cKRL7rLuU4jl2Kt-dVIK8ZKLfPFjh5VJEsZz4sRCP9_SGl5kqmaivBiFvhTpxW7u7vdfTBrRfkX2bbNaD0sBwz0NT8Klzcw/w254-h400/1950%20Miri%20Urzica%20Aurel&Maria.jpg" width="254" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 12pt;">1950-</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 12pt;">Aurel Urzică şi Mariţa Hurubă, miri</span></div></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: left;"><div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: left; text-indent: 11.9pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><a name="_Toc327187520"> <br />Înv. Urzică Maria - Mirella</a>,<i> O sărbătoare de suflet</i></b></span></div><div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: left; text-indent: 11.9pt;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b><i><br /></i></b></span></div><div style="margin: 0cm 0cm 0.0001pt; text-align: left; text-indent: 11.9pt;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMfijgSlz40JynzU9ToDslAu_WuK6pKZ_rO3YfBiRIyxTywB-z5Xn-JzRSISeE7TNgJGHBV-uF_V_rNZAw8Q0TrVkcbrlk-3b1_6YQOxiZRrDiY-MS1ncaB2x0Ir3Dzcq7wuPdWtOH6ijVxOKyM2V6tij5CUpgmrfFaGUuJ1YxvnGhquJW5tb-Deq6Ig/s848/DSC06503b.jpg" style="font-family: verdana; font-size: large; margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center; text-indent: 15.8667px;"><img border="0" data-original-height="848" data-original-width="664" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhMfijgSlz40JynzU9ToDslAu_WuK6pKZ_rO3YfBiRIyxTywB-z5Xn-JzRSISeE7TNgJGHBV-uF_V_rNZAw8Q0TrVkcbrlk-3b1_6YQOxiZRrDiY-MS1ncaB2x0Ir3Dzcq7wuPdWtOH6ijVxOKyM2V6tij5CUpgmrfFaGUuJ1YxvnGhquJW5tb-Deq6Ig/w157-h200/DSC06503b.jpg" width="157" /></a><span style="font-family: verdana; font-size: medium; text-align: justify; text-indent: 11.9pt;">Am </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 11.9pt;">considerat că e bine şi necesar să-mi
exprim în câteva enunţuri bucuria retrăită cu prilejul celei de-a treia ediţii
a sărbătorii </span><i style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 11.9pt;">Fiii Satului Peste Mureş – Subcetate, 2011</i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 11.9pt;">- şi să aduc
mulţumiri şi sincere felicitări organizatorilor, care, urmând exemplul celor
care s-au ocupat de primele două ediţii, au respectat tradiţia, dar au venit şi
cu idei noi, făcând astfel din această sărbătoare o reuşită.</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 11.9pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Dar să revin la prima ediţie a acestui
eveniment, adică în vara anului 1982, când, proaspăt căsătorită, am fost </span><i style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">adoptată</i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;"> de această mare familie a celor
de Peste Mureş şi am participat pentru prima dată la o astfel de sărbătoare. Ce
frumos şi emoţionant a fost!</span></div><div style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 11.9pt;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Îmbrăcaţi în frumoasele noastre costume
tradiţionale, de sărbătoare, am pornit împreună cu socrii mei, doi oameni
deosebiţi, Aurel şi Maria Urzică, la locul de întâlnire. De la fiecare casă
ieşeau şi se îndreptau spre locul stabilit bătrâni, tineri, copii, toţi
îmbrăcaţi în portul popular.</span></div><div style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 11.9pt;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Acolo ne-am întâlnit cu bunicii din partea
soţului, cu mătuşi, unchi, verişori, nepoţi, cu naşii şi finii noştri, cu toţi
care îşi au rădăcinile în acest colţ de ţară, dar cărora soarta le-a purtat
paşii te miri unde.</span></div><div style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 11.9pt;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Cu toţii încolonaţi, am pornit spre
biserica din sat, unde părintele Gheorghe Oană, împreună cu toţi credincioşii
prezenţi în biserică, au rămas foarte plăcut impresionaţi. De la biserică ne-am
întors Peste Mureş, unde, într-o grădină cu iarbă crudă şi flori multicolore,
la umbra pomilor fructiferi, ne aştepta o masă îmbelşugată şi lăutarii satului,
care s-au străduit ca melodiile cântate să fie pe gustul fiecărui participant.</span></div><div style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 11.9pt;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">S-au depănat amintiri, s-a cântat şi s-a
jucat până seara târziu, când obosiţi, dar mulţumiţi sufleteşte, fiecare s-a
îndreptat spre casa lui, cu dorinţa ca asemenea evenimente să se repete.</span></div><div style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 11.9pt;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Şi aşa s-a şi întâmplat. La iniţiativa
unor tineri inimoşi din cătun - domnii Dumitru Tepeluş, Traian Muscă, Valer
Muscă – s-a realizat cea de-a doua ediţie a acestei sărbători, la fel de bine
organizată, în vara anului 1987.</span></div><div style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 11.9pt;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Întorcându-mă la prezent, la cea de-a
treia ediţie, când emoţia puternică, exteriorizată până la lacrimi, a fost
produsă de tânărul Sebastian Muscă. Acesta, călare pe un frumos roib, cu
tricolorul în mână, a condus întregul alai spre biserica strămoşească. Era
urmat de doi tineri care purtau coroana ce urma să fie depusă, simbolic, la
Monumentul Eroilor, în memoria celor dispăruţi.</span></div><div style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 11.9pt;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Am simţit toţi diferenţa faţă de celelalte
două ediţii. S-au scurs 25 de ani de la a doua intâlnire, timp în care un număr
mare de oameni dragi au părăsit această lume. L-am rugat pe părintele paroh
Gheorghe Oană să facă o slujbă pentru pomenirea lor, apoi s-au menit după tradiţie
colaci, </span><i style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">de sufletul lor.</i><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;"> Îndrăznesc să cred că de acolo, de unde sunt,
ne-au vegheat şi s-au bucurat împreună cu noi.</span></div><div style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 11.9pt;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;"><br /></span></div><div style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 11.9pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEibMH81s3NbSH-aToPNUH9vIWui6N43JroPaOaQRV6KKNSHxTkmnY_CWn7ZKuvyONeQ8cWCnT5f3gAOBF7WlwbvSfqaiqbJRBA_H1rO2TlJNConKoqjriet76PATJGzyFXjhnMK7OkinUDX8APavDknZ3Z9r3X0DwSP0ZAgJT0XQbjpyx53Ezmc0BSyfQ/s1158/DSC06384oana.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="746" data-original-width="1158" height="258" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEibMH81s3NbSH-aToPNUH9vIWui6N43JroPaOaQRV6KKNSHxTkmnY_CWn7ZKuvyONeQ8cWCnT5f3gAOBF7WlwbvSfqaiqbJRBA_H1rO2TlJNConKoqjriet76PATJGzyFXjhnMK7OkinUDX8APavDknZ3Z9r3X0DwSP0ZAgJT0XQbjpyx53Ezmc0BSyfQ/w400-h258/DSC06384oana.jpg" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhwZUZ0h5bepwO1XpZ0a9nQQIukIykExGRSIBzz4tM-uJ6NRRRTqqQo1mJ69RpMngqcxaKb_XCVjgtWMdJ3bemmASjvROfRNi9zOQwV627mAJxVPlk7zcpkdfn8aNmH2vf4JmKoiPdg3_tjboFpXx3zBOnVHGt8Zp8zeZ-JYbyuvrSiSYtT9VUwqmQdqQ/s1280/DSC06381.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhwZUZ0h5bepwO1XpZ0a9nQQIukIykExGRSIBzz4tM-uJ6NRRRTqqQo1mJ69RpMngqcxaKb_XCVjgtWMdJ3bemmASjvROfRNi9zOQwV627mAJxVPlk7zcpkdfn8aNmH2vf4JmKoiPdg3_tjboFpXx3zBOnVHGt8Zp8zeZ-JYbyuvrSiSYtT9VUwqmQdqQ/w400-h300/DSC06381.JPG" width="400" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisyx3lHK2HeeenwjvZwY58QphdEWW2OaB_6nhyD2A36cXj52w7APDn93s7YuouCYXub6dxQ-LM6HU1Y-jZoNDvNmc0qRz48pdpccroIFfXIy5diW4hvZUhEKkmyB1XShFP9-SDSpbEuUPmp2tETBWMklG4elPVchvmiZRT-0lCBydY6sc84glmp4F8yg/s1280/DSC06399.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEisyx3lHK2HeeenwjvZwY58QphdEWW2OaB_6nhyD2A36cXj52w7APDn93s7YuouCYXub6dxQ-LM6HU1Y-jZoNDvNmc0qRz48pdpccroIFfXIy5diW4hvZUhEKkmyB1XShFP9-SDSpbEuUPmp2tETBWMklG4elPVchvmiZRT-0lCBydY6sc84glmp4F8yg/w400-h300/DSC06399.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div></div><div style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 11.9pt;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">Timpul s-a scurs prea repede în acea zi de
sfârşit de iulie, la fel ca şi în viaţă, alternând momentele însorite cu
picăturile mari de ploaie, o ploaie caldă mult aşteptată, o binecuvântare
pentru întrega natură, care, în loc să ne risipească, ne-a înviorat şi ne-a
sporit bună dispoziţie. S-au servit bucate alese, s-au spus glume, s-a cântat
şi s-a jucat.</span></div><div style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 11.9pt;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;">După ce propunerea organizatorilor de a se
realiza o asemenea întâlnire din trei în trei ani a fost în asentimentul
tuturor participanţilor, la lăsarea întunericului, ne-am îndreptat spre casele
noastre cu dorinţa nemărturisită să ne dea Dumnezeu sănătate pentru ca la
viitoarea întâlnire să ne regăsim toţi cei ce am fost prezenţi şi chiar mai
mulţi.</span></div><div style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 11.9pt;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 11.9pt;"><br /></span></div></div><div class="separator" style="clear: both; font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXzDgMO2w58YTfPyCdJgs4Yj5CnvQX97N5Pz_Pm7wTxuCJLH8I3R0giYEfpCzNtDjkeXwhKstsPQZWSsnJDRqUqARDjDSPWvFL_cTBQDpHFlySoUPtOwI8dtGaqun0GDjcPW2x1syc50tZKTcrbwlP7X1YY517S0yb3mC4aPK-WvlEInKlefZS4BbVgA/s1280/DSC06507b.jpg" style="font-family: "Times New Roman"; font-size: medium; font-style: italic; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1280" data-original-width="960" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXzDgMO2w58YTfPyCdJgs4Yj5CnvQX97N5Pz_Pm7wTxuCJLH8I3R0giYEfpCzNtDjkeXwhKstsPQZWSsnJDRqUqARDjDSPWvFL_cTBQDpHFlySoUPtOwI8dtGaqun0GDjcPW2x1syc50tZKTcrbwlP7X1YY517S0yb3mC4aPK-WvlEInKlefZS4BbVgA/w300-h400/DSC06507b.jpg" width="300" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify;"><b><span style="color: #2b00fe; font-size: 14pt;">3.4. ILEANA</span></b><span style="font-size: 14pt;"><span style="color: #2b00fe;"> </span></span><a name="_Toc327187486" style="text-indent: 12pt;"><span class="Titlu4Caracter"><span face=""Verdana",sans-serif" style="color: #2b00fe; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b>Gv. </b></span></span></a><span style="font-size: 14pt; text-indent: 12pt;"><span style="color: #2b00fe;"><b>URZICĂ</b> </span>s-a căsătorit cu Nicolae <b>MARCU</b>. Copiii: Aurica şi Lucica.</span><span style="font-size: 14pt; text-align: left; text-indent: 12pt;"><o:p> </o:p></span></div><div class="separator" style="clear: both; font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify;"><b><span style="font-size: 14pt;">Din jurnalul cu amintiri</span></b></div><div class="separator" style="clear: both; font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify;"><span style="font-size: 14pt;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><span>3 aprilie 2012. Merg </span><i>Pe Baltă, </i><span>pe strada Podirei, unde, în locuinţa lui Nicolae şi Ileana Marcu, până în urmă cu un an o mai găseam pe doamna Ileana… Câte mi-ar fi povestit! Şi cu ce plăcere şi-ar fi amintit despre perioada tinereţii ei petrecute în cătunul de Peste Mureş! Le găsesc pe fiicele sale, Aurica şi Lucica, îngrijind casa şi grădina pentru apropiata sărbătoare a Paştelui. Îşi reamintesc ele din ceea ce le povestea mama Ileana, dar nu ezită să vorbească şi despre propriile lor amintiri:</span></span></div><div class="separator" style="clear: both; font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 14pt; text-align: justify;"><span style="font-size: 14pt;"><br /></span></div></div><div style="text-align: left;"><i style="text-align: justify;"><div style="text-align: justify;"><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">La bunicul de Peste Mureş erau multe ileturi (clădiri) şi copiii de Peste Mureş, de-o seamă cu mama, preferau să se adune în zile de sărbătoare în grădina bunicilor pentru a se juca de-a ascunselea.</span></i></div></i><i style="text-align: justify;"><div style="text-align: justify;"><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Când au mai crescut, plecau duminica în sat, la joc, care se ţinea în pavilionul lui Gavril a Petrii (Pop). Feciorii din cătun aveau grijă de fete ca de nişte surori.</span></i></div></i><i style="text-align: justify;"><div style="text-align: justify;"><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Mergeau cu furca mai ales la Nuţu Anii Pichii. Casa era mică, familia era numeroasă, dar toţi erau îndămânoşi, cumsecade şi ospitalieri.</span></i></div></i><i style="text-align: justify;"><div style="text-align: justify;"><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Mătuşa Ioana se temea de Marţole. Într-o marţi seara, când nu torceau, de frică să nu vină Marţolea, surorile mai mici şi-au propus s-o sperie pe mătuşa Ioana. Au aprins o lumânare şi s-au dus în dosul casei, iluminând fereastra…</span></i></div></i><i style="text-align: justify;"><div style="text-align: justify;"><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">S-au căsătorit pe rând şi s-a aşezat fiecare la casa sa, dar au rămas uniţi şi buni fraţi, ajutându-se la nevoie. N-au stricat relaţia bună pentru vreo bucată de pământ, nu s-au certat, ştiind să renunţe, la nevoie, la orice ambiţie. S-au bucurat şi au fost mândri de realizările nepoţilor ca şi de ale propriilor copii.</span></i></div></i><i style="text-align: justify;"><div style="text-align: justify;"><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Mi-amintesc cum mătuşa Ioana din Sărmaş venea la noi cu lucrul şi, când noi ne sculam dimineaţa, mama şi mătuşa încă mai povesteau. Erau foarte apropiate, surori şi prietene bune, dar mama se adresa surorii mai mari „lele Ioană”, o respecta.</span></i></div></i><span style="text-align: justify;"><div style="font-style: italic; text-align: justify;"><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Mi-amintesc cum venea mătuşa Ana de pe Călnaci cu familia ei, în sania trasă de cal, să ne colinde. Plecam împreună Peste Mureş, apoi la Sărmaş. Nu era Crăciun să nu se colinde pe rând toţi fraţii şi surorile. Ținând ei laolaltă, am crescut şi noi în spiritul acesta de iubire familială, în iubire pentru verii noştri şi verişoarele noastre.</span></i></div><div style="font-style: italic; text-align: justify;"><i><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></i></div><div style="text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; font-style: italic; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhyyDsKcluxGl5K1OgqZs4_UCjHQqeDbCcsHSQf8SJ4uXbouNPRFn1DDJpfbzPSvQHmwLlmCKyew6fjOkg_kZfH5xBXpeGzf0aBOTflI_1qsd-Fkud6XQasNEHr-pvQBkuwxhZUaLtS9N9_HLRDPrwJn9V60rgduuH95IHnJ0ItSSOl0kznbwVK1vHxaw/s2304/aDSC02233.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1536" data-original-width="2304" height="343" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhyyDsKcluxGl5K1OgqZs4_UCjHQqeDbCcsHSQf8SJ4uXbouNPRFn1DDJpfbzPSvQHmwLlmCKyew6fjOkg_kZfH5xBXpeGzf0aBOTflI_1qsd-Fkud6XQasNEHr-pvQBkuwxhZUaLtS9N9_HLRDPrwJn9V60rgduuH95IHnJ0ItSSOl0kznbwVK1vHxaw/w516-h343/aDSC02233.JPG" width="516" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">2005, Lucica și mama Ileana</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /><o:p></o:p></span><b><span face="Verdana, sans-serif" style="color: #2b00fe; font-size: 14pt;">3.5. ANA</span></b><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><b><span style="color: #2b00fe;"> </span></b></span><a name="_Toc327187486"><span class="Titlu4Caracter"><span face=""Verdana",sans-serif" style="color: #2b00fe; font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b>Gv. </b></span></span></a><b style="font-size: 14pt;"><span style="color: #2b00fe;">URZICĂ</span></b><span style="font-size: 14pt;"> (n. 1917) s-a căsătorit cu Dumitru <b>RUSU</b>. Copiii: Sabina, Vasile şi Livia.</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwiEPrzVSsrGy1a-nulcPJQxbL3475d8xknlxhN3SqTAonPIt1cMDfTBKpY_gegHvjaJlH9cy9joQ9V1iUwOc6fwS5azQsEXUY-BDZPcurzWKGRL6X6EHOwzw41k063vnyVRDSStyIVE1sx6H3pRZeqrzOL0HciivM99eW2cj--fyrIowNIxS_Pd4Hlg/s1280/DSC06450.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="373" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgwiEPrzVSsrGy1a-nulcPJQxbL3475d8xknlxhN3SqTAonPIt1cMDfTBKpY_gegHvjaJlH9cy9joQ9V1iUwOc6fwS5azQsEXUY-BDZPcurzWKGRL6X6EHOwzw41k063vnyVRDSStyIVE1sx6H3pRZeqrzOL0HciivM99eW2cj--fyrIowNIxS_Pd4Hlg/w497-h373/DSC06450.JPG" width="497" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgaLFGTKGO5c6b3qV6RtTKVSpL26UqM-lLeMoZAD-XDxgvXBHmtWUuG0PnsgCbuysPonva1eatC8jOMw4Wm888n_mI27hN9vTjmcjEha_6BYrKywItSvws2tbn11CnhfGq9-qiXfvY9mAHNCSO_768UIHUGLwmOEy7kS-lVkNDHxoGB1Agt5_9LAywj9A/s1280/DSC06447.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgaLFGTKGO5c6b3qV6RtTKVSpL26UqM-lLeMoZAD-XDxgvXBHmtWUuG0PnsgCbuysPonva1eatC8jOMw4Wm888n_mI27hN9vTjmcjEha_6BYrKywItSvws2tbn11CnhfGq9-qiXfvY9mAHNCSO_768UIHUGLwmOEy7kS-lVkNDHxoGB1Agt5_9LAywj9A/w533-h400/DSC06447.JPG" width="533" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">2011, La întâlnirea fiilor satului</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">💙💛💖</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><b>MOMENTE ALE ÎNTÂLNIRII FIILOR SATULUI DIN 2011</b></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhLzThEg5bH3g4ri9Hq6UPoeFWqYeiClAF1Be71gpiLHXkyCk2zLjy9IwCnZ4cDa0P4sdq4edsY-pWHBuz7ZmWQusNMhQaj9JNHCrfuo-jVxGyQZGYHZX12mzYMDKVk8k2eAxKqEsyetdBimKTXPX7Y1Im4jm0m12wFSimMHmL19x1BH7jhvzl2OMVxew/s3264/Picture1%20(0).jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2448" data-original-width="3264" height="408" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhLzThEg5bH3g4ri9Hq6UPoeFWqYeiClAF1Be71gpiLHXkyCk2zLjy9IwCnZ4cDa0P4sdq4edsY-pWHBuz7ZmWQusNMhQaj9JNHCrfuo-jVxGyQZGYHZX12mzYMDKVk8k2eAxKqEsyetdBimKTXPX7Y1Im4jm0m12wFSimMHmL19x1BH7jhvzl2OMVxew/w544-h408/Picture1%20(0).jpg" width="544" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYxPvMYfBJVujrbBMOS5yQGrtPEc6IAt3U0wQi3IICogpZ0ipfEYCx3nVTN93XaC0AdYVNSvl7HmpEPNGE5s1pWksr0edPVH5Yxc5bVVo0LFhtH7g0vzsouU3_Z2UlkSvw4DF5UimX3SDFbW6fB-f_N2WaXRBLudVCIlx4h9ACx_3gfEASRkVr7NXZ2g/s3264/Picture1%20(9).jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2448" data-original-width="3264" height="409" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgYxPvMYfBJVujrbBMOS5yQGrtPEc6IAt3U0wQi3IICogpZ0ipfEYCx3nVTN93XaC0AdYVNSvl7HmpEPNGE5s1pWksr0edPVH5Yxc5bVVo0LFhtH7g0vzsouU3_Z2UlkSvw4DF5UimX3SDFbW6fB-f_N2WaXRBLudVCIlx4h9ACx_3gfEASRkVr7NXZ2g/w545-h409/Picture1%20(9).jpg" width="545" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJf25kVIHVBYkPsBP96D3R8weXlqFkfBpo9nzARcBg4BFFCuvXSuWnbDi602zKNhth9wFCmEEdIBqz_Rnno5ekOpuPqsBt88ZD2_XWKBqJwSfG8gjq5cPacUw-AHv2BnuCLSjkTQfuu23l4sXwRmo5pMvCl7YaOzia1ry3ftAKCs5IJll_sDvOzYolhA/s3264/Picture1%20(12).jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2448" data-original-width="3264" height="409" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJf25kVIHVBYkPsBP96D3R8weXlqFkfBpo9nzARcBg4BFFCuvXSuWnbDi602zKNhth9wFCmEEdIBqz_Rnno5ekOpuPqsBt88ZD2_XWKBqJwSfG8gjq5cPacUw-AHv2BnuCLSjkTQfuu23l4sXwRmo5pMvCl7YaOzia1ry3ftAKCs5IJll_sDvOzYolhA/w545-h409/Picture1%20(12).jpg" width="545" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj0yUeuV1XH6ibHkNE2gulyP3VcSGIIJe9kzj7K4vDlTs45dVHVtt_3Q2hVlz4b2_8v7KnN5AxsgQ7DeWcOjaWp6t3VVYtPaJ-0GsGulTy0NRUZpCnCaqliYxpi71sMVivmVGVEMNckOYzGtsQi8MpPSBIPvdAPG5ketRFClWaQf600gkQQyHnMYMBFQQ/s3264/Picture1%20(20).jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2448" data-original-width="3264" height="410" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj0yUeuV1XH6ibHkNE2gulyP3VcSGIIJe9kzj7K4vDlTs45dVHVtt_3Q2hVlz4b2_8v7KnN5AxsgQ7DeWcOjaWp6t3VVYtPaJ-0GsGulTy0NRUZpCnCaqliYxpi71sMVivmVGVEMNckOYzGtsQi8MpPSBIPvdAPG5ketRFClWaQf600gkQQyHnMYMBFQQ/w547-h410/Picture1%20(20).jpg" width="547" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVj4TMg7iUOgfL59DBxcdgTMaW5ta0jggQ-l5b9X9qNCtDH0xaqgvpSeVSSGhCee1kymqpxXUyU81DuO-3MBVC18C0WtU0fNpvmONHIh9-u_gBPCCDHRCmzsJEWXoIVch8kRP3yhaKavhphAxZuCxLD71FcZ-de2y37gM2FrqX1ra9Y5ktrhUTkhCHGQ/s3860/alai2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2459" data-original-width="3860" height="348" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVj4TMg7iUOgfL59DBxcdgTMaW5ta0jggQ-l5b9X9qNCtDH0xaqgvpSeVSSGhCee1kymqpxXUyU81DuO-3MBVC18C0WtU0fNpvmONHIh9-u_gBPCCDHRCmzsJEWXoIVch8kRP3yhaKavhphAxZuCxLD71FcZ-de2y37gM2FrqX1ra9Y5ktrhUTkhCHGQ/w546-h348/alai2.jpg" width="546" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjQeosX1ADMbPzFGvighYGuu8A37zDCtPMHRc3gG-TZNS3kmlgHVrTelf49l6AfbFMajRzvUksFhR9A1xLuKJ0OHOGhpgyOUSsj9WRy7KyTtYSbqj0qOy4LCbYJVZWI7GZbvpFChCqxGVXCvXeYeabalSUmlPLLv0wsxk_DJ86kIcrrgfucSDBnPehf9Q/s3800/alai.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2264" data-original-width="3800" height="327" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjQeosX1ADMbPzFGvighYGuu8A37zDCtPMHRc3gG-TZNS3kmlgHVrTelf49l6AfbFMajRzvUksFhR9A1xLuKJ0OHOGhpgyOUSsj9WRy7KyTtYSbqj0qOy4LCbYJVZWI7GZbvpFChCqxGVXCvXeYeabalSUmlPLLv0wsxk_DJ86kIcrrgfucSDBnPehf9Q/w548-h327/alai.jpg" width="548" /></a></div></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjh8DbMZ0ovHOhkW_3rAHC2DlZyS5mRtZrtTo6cL7nA3O6QQrBBMVjTj0CkN-BQKmPkfvWnVlAS9Kf3Uy16M6UvP4pG32gSd69RNHElFez-dCg3pPPzAbaO5JZs3XgqyFl7x0JKV3_dodj4SColgAFQIop2kBTCLPsD1D0wXUlm8AMUU15OFsL5hJgbTA/s1280/DSC06343.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="409" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjh8DbMZ0ovHOhkW_3rAHC2DlZyS5mRtZrtTo6cL7nA3O6QQrBBMVjTj0CkN-BQKmPkfvWnVlAS9Kf3Uy16M6UvP4pG32gSd69RNHElFez-dCg3pPPzAbaO5JZs3XgqyFl7x0JKV3_dodj4SColgAFQIop2kBTCLPsD1D0wXUlm8AMUU15OFsL5hJgbTA/w545-h409/DSC06343.JPG" width="545" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEid3a6DcXbbTZMivN0J0cblYpkG9dxv42lpHCuwAVZMvqzczqNuoZI3DENM680wsXUNE_97BR_Whu0rXlmVIx8g47tXPmGBTZKbA94vaf2YSkP1lJxEWmhUxYLZ7t1ExsNvjai2jphFipPGlXQSidWSm-kHpzp_7evngD6NtKkgiagxMz-BUT6ca7iz7g/s1280/DSC06341.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="423" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEid3a6DcXbbTZMivN0J0cblYpkG9dxv42lpHCuwAVZMvqzczqNuoZI3DENM680wsXUNE_97BR_Whu0rXlmVIx8g47tXPmGBTZKbA94vaf2YSkP1lJxEWmhUxYLZ7t1ExsNvjai2jphFipPGlXQSidWSm-kHpzp_7evngD6NtKkgiagxMz-BUT6ca7iz7g/w563-h423/DSC06341.JPG" width="563" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.blogger.com/video.g?token=AD6v5dzPKdny-OBu2dGc8gkBb6ca_YUOKW8xo5AbblkF47xCCPhbh1dT8mMmG7fXVAZmticAeghqJsp8PEP1kkqlEg' class='b-hbp-video b-uploaded' frameborder='0'></iframe></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.blogger.com/video.g?token=AD6v5dyPIWyvbAIz1T-VBSx7ktVlJo0d_lCundBxCixPJ-RslrB_725LB3Zmrj_iI44Kyj-tUCLlAGaJQWOV5JTnrw' class='b-hbp-video b-uploaded' frameborder='0'></iframe></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.blogger.com/video.g?token=AD6v5dw6R919tdJKWrl5DZ_nrwXlxma58y48TVmD6X7IbeIhS6won7eXz_bLg51EwwJLlnoRZiTJVYxdLZsRT5nTEA' class='b-hbp-video b-uploaded' frameborder='0'></iframe></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br /><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div><br /><div class="separator" style="clear: both; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div><br /><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; font-style: italic;"><br /></span></div></span></div><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify;"></span></div>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2267861183792717046.post-88590669997862097892023-03-31T08:30:00.010-07:002023-04-05T05:24:55.007-07:00POVEȘTI DE VIAȚĂ din satul DE PESTE MUREȘ - SUBCETATE, HARGHITA (I)<div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"> <br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;"><span> </span>Fragmente din cartea <b>ACASĂ, LA SUBCETATE</b>, 2012, autori:
Doina Dobreanu și Zorel Suciu</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><br /></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;">
<div style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt;"><span style="color: red;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;">Nevoia
de autodefinire este o trăsătură cvasi-universală şi trans-temporală a fiinţei
umane, a unui popor sau a unui grup de popoare. În mentalitatea românească se
numeşte simplu, ACASĂ: nevoia de acasă, dorul de acasă. Ceea ce ne defineşte în
faţa lumii este profunda dependenţă spirituală, de „acasă”. Acest concept atât
de special pentru sufletul românului am putea mai bine să-l definim dacă îl
raportăm la alte câteva noţiuni, cum ar fi identitate naţională, sentiment
naţional etc. Este, de fapt, coordonata subtilă ce conduce firul „istoriei”
propuse de Doina Dobreanu şi Zorel Suciu, în
volumul intitulat „Acasă, la Subcetate” .<br /> </span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span> </span>Acasă,
la Subcetate, omul este de trei ori binecuvântat: o dată prin originile sale
sfinte, o dată prin legătura organică cu apele mari şi a treia oară prin
legăturile cu formele ancestrale de cultură... Aici, înţelepciunea, truda, arta
cusăturii, ţesutul, cântecul dumnezeieşte de frumos îngânat pruncilor seara au
rămas rosturile omului.<br /> </span></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><span style="color: red;">Într-o
lume golită de sensuri, întoarcerea la noi înşine ne face mai liberi, mai
fericiţi şi mai buni. Ne apropie atât mult de Dumnezeu!</span></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> <br /><div style="text-align: right;"><span style="font-size: 14pt; text-indent: 12pt;"><b>Conf.
Univ. Dr. Doina Butiurcă, Cuvânt înainte</b></span></div></o:p></span></div>
</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEPQdLdmfkYfe6VFhXs7chdr_OQkpxag5tBJUOph78oJxStNuFXgQUB2K1am2DsaGBfYT19JEQCF84otHVE-wAw_ogbZFv8CPik4-XnwMHNaXkGW73K2IIZB0RSbGUQ1s62_Vvt0n4OxXUfDNEEpHOcs9TR2jEcjZNsxTcgqnIQg0V6A44c6goX2PLRw/s1155/ACASA.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-indent: 0px;"><img border="0" data-original-height="1155" data-original-width="816" height="557" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEPQdLdmfkYfe6VFhXs7chdr_OQkpxag5tBJUOph78oJxStNuFXgQUB2K1am2DsaGBfYT19JEQCF84otHVE-wAw_ogbZFv8CPik4-XnwMHNaXkGW73K2IIZB0RSbGUQ1s62_Vvt0n4OxXUfDNEEpHOcs9TR2jEcjZNsxTcgqnIQg0V6A44c6goX2PLRw/w394-h557/ACASA.jpg" width="394" /></a></div><div style="text-align: center;"><br /></div><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Un capitol monografic care prezintă neamurile, pentru un sat
aflat în plină regresie, cum ar fi și cătunul Peste Mureș, asemenea tuturor satelor
din România, mi se pare justificat pentru că ţesătura aceasta umană de moşi şi
urmaşi dă sau ar putea da un tablou evolutiv dinamic atât de dorit de orice
autor. Tradiţia orală, virturozitatea ei, face cunoscute anumite neamuri până
la noi şi mai departe. Dorinţa neostoită de a relata, cu împodobirile cuvenite,
orice eveniment ce merită povestit aduce un remediu sigur singurătăţii şi
însingurării celui trăitor la munte. Cei de demult pot supravieţui nu doar prin
urmaşi, ci şi printr-o întâmplare memorabilă ori printr-o existenţă care s-a
consumat în afara tiparelor acceptate de comunitatea satului.</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> (Zorel Suciu)<o:p></o:p></span><br /><div style="text-align: center;"><span style="text-indent: 12pt;"><br /></span></div><div style="text-align: center;"><span style="text-indent: 12pt;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">PARTEA I</span></b></span></div><div style="text-align: center;"><span style="text-indent: 12pt;"><b><span style="color: red; font-family: verdana; font-size: medium;">FAMILIA LUI NOCOLAE URZICĂ A MARII</span></b></span></div></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div style="text-align: center;"><a name="_Toc327187478" style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b><br /></b></span></a></div><div style="text-align: center;"><a name="_Toc327187478" style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"></span></a><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a name="_Toc327187478" style="text-indent: 12pt;"></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjkU6mnjStHLzcr6ht2WILVYJH4ikU9fVnKecczUC6UXlvRZ0LtKjblGMvDYue67oWHdFwY510h7VY925NSuSBuVDRoIuMhP2GU5sY5ovBfcG987rI5ylk1JJXtYDI6NXRZIkXc7uNR8NO569YXpLB53sFs4yG33yQDkCvFpV_DHjg_JhjetqKuO7hscw/s408/1900%20Urzica%20Nicolae1.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="408" data-original-width="282" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjkU6mnjStHLzcr6ht2WILVYJH4ikU9fVnKecczUC6UXlvRZ0LtKjblGMvDYue67oWHdFwY510h7VY925NSuSBuVDRoIuMhP2GU5sY5ovBfcG987rI5ylk1JJXtYDI6NXRZIkXc7uNR8NO569YXpLB53sFs4yG33yQDkCvFpV_DHjg_JhjetqKuO7hscw/s320/1900%20Urzica%20Nicolae1.jpg" width="221" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify;"><span style="font-family: verdana;">Nicolae Urzică (1856-1940)</span></span></span></div><div style="text-align: center;"><a name="_Toc327187478" style="text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"> </span></span></a></div><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">O fotografie cu totul deosebită, reprezentativă pentru imaginea
portului popular din zona noastră, la răscrucea dintre secolul al XIX-lea şi al
XX-lea, este cea a familiei lui Urzică Nicolae a Marii de Peste Mureş, fotografie
păstrată cu respectul cuvenit pentru înaintaşi de strănepoata lor, Maria
Urzică. Mătuşa Mărioara, octogenară acum, mi-a prezentat pe fiecare membru al
familiei din fotografie, prin descendenţii săi. </span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b><span> </span>Urzică Nicolae</b> şi <b>Maria </b>sunt înconjuraţi de cei cinci feciori: <b>NICOLAE, DUMITRU, GAVRIL, PETRU</b> și <b>IOAN</b>. </span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Feciorii cei mari, ocupând poziţia
centru-spate, poartă, asemenea tatălui, cămaşă albă încinsă cu şerpar din
piele, iţari şi bundiţe ornamentate cu broderii discrete, de altfel singura
podoabă a costumului bărbătesc, caracterizat printr-o sobrietate şi eleganţă
desăvârşite. Următorii feciori, trei copii de vârste apropiate, sunt dispuşi în
prim-plan, centru şi margini. Poartă cămăşi albe, iţari, haine negre
(laibere/căpute) şi ghete. Tatăl şi feciorii au capetele descoperite, dar
fiecare îşi ţine în mână pălăria.</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mama are capul acoperit cu ştergar alb, cu motive cusute şi cu
dantelă la capete. Poartă cămaşă cu mâneci largi, încreţite sub cot în </span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">lunceţ<i>. Mânecile sunt ornamentate cu şiruri de motive
discrete, realizate prin cusătură. Volanele ample, ornamentate cu cusături şi
cu dantelă, conferă harnicelor mâini eleganţa şi podoaba pe care o merită.
Peste cămaşă, poartă o bundiţă frumos şi bogat ornamentată cu broderii.<a href="#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO; mso-no-proof: yes;">[1]</span></b></span></span></span></a></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><i><a href="#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[endif]--></span></span></a><o:p></o:p></i></span><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-size: 18.6667px;"><i><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiP6izs_ZGneHAphzi0SIm6RcuVzk6QI974E6o9TJVfgayOJ9yZcuSeDXxrckVmAGXkz9RxbwuR6bJL93Jk3Zx8pN6b6Z_JCofKrDe7C0GF_BaByjM8XbAP1IkRGsVqah63_aeffrxcX78J9vUcRWJZFg3QvBKQGxHhoRKYklld8Y6eDzZ0bBB2OU10kQ/s2292/1900%20Urzica%20Nicolae.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1696" data-original-width="2292" height="390" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiP6izs_ZGneHAphzi0SIm6RcuVzk6QI974E6o9TJVfgayOJ9yZcuSeDXxrckVmAGXkz9RxbwuR6bJL93Jk3Zx8pN6b6Z_JCofKrDe7C0GF_BaByjM8XbAP1IkRGsVqah63_aeffrxcX78J9vUcRWJZFg3QvBKQGxHhoRKYklld8Y6eDzZ0bBB2OU10kQ/w527-h390/1900%20Urzica%20Nicolae.jpg" width="527" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">Nicolae Urzică (1856-1940) şi Maria (1863-1930)</span></div></div></i></span></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span><br /><a name="_Toc327187479"><span class="Titlu4Caracter"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b>1.
NICOLAE N. URZICĂ </b></span></span></a><span class="Titlu4Caracter"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; font-weight: normal; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">(1886-1957),</span></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> primul
născut în familia lui Nicolae a Mariei, s-a căsătorit cu <b>Măriuca Cotfas din
Deal</b> în anul 1907, duminică, 7 noiembrie.</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJpUAibhbAf-aKaRQQf_0ei7kL64hDFy2v006HFA9qkMnNF0UZicak6a6rgw3TXzQp7jnTvP-z5mUYzUf-2ou49F9jZPPCmPMeQ7jHCtQk_W1Ic5Io52NsF4omQcQv7XGroY7yZ2rcLQbIbyD2yAu2g84EIoCXdTIUMLhAyHqVg12KMPL-XwaWgJp6qg/s1636/1940%20Leontina.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1636" data-original-width="1192" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgJpUAibhbAf-aKaRQQf_0ei7kL64hDFy2v006HFA9qkMnNF0UZicak6a6rgw3TXzQp7jnTvP-z5mUYzUf-2ou49F9jZPPCmPMeQ7jHCtQk_W1Ic5Io52NsF4omQcQv7XGroY7yZ2rcLQbIbyD2yAu2g84EIoCXdTIUMLhAyHqVg12KMPL-XwaWgJp6qg/w291-h400/1940%20Leontina.jpg" width="291" /></a></div></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"> </span><span style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"> Maria Urzică şi nepoata</span><span style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"> Leontina Ilisan, în 1940</span></div></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-size: 18.6667px;"><br /></span></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Nicolae şi Măriuca Urzică au fost buni şi vrednici gospodari
aici, Peste Mureş. Nu au avut copii, dar în casa lor a crescut Iacob Urzică, un
copil adus din satul Filpea, apoi în casa lor şi-au întemeiat familie, în 1946,
nepoţii lor: Dumitru, feciorul fratelui Dumitru Urzică, şi Mărioara, fiica
surorii soţiei, Victoria Ilisan din Deal.</span><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span><br /><a name="_Toc327187480"><span class="Titlu4Caracter"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b>2.
DUMITRU N. URZICĂ</b> (1988-1945)</span></span></a><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> s-a căsătorit cu Maria Dobrean (1898-1933) de pe Faţă şi au
rămas Peste Mureş. În casa lor s-au născut copiii: Vasile (mort în anul naşterii),
Dumitru, Nicolae, Alexandrina şi Gavril. <o:p></o:p></span><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Dumitru a rămas văduv în anul 1933, cu patru copii mici. S-a
recăsătorit în anul următor cu Mariţa Dobrean şi din această căsătorie au
rezultat încă patru copii, în viaţă rămânând Maria şi Vasile.</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-size: 18.6667px;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjKZDKAIAlcG_Asx5DV8R18yhtZuCgnHfH9XkN92wO6uL4EYRvRyWOj9jHNlFMZwaMOpGcNiX9NZ0cv4AZyTCplBItSFvxWw5T6bI7Exf2P82kG7h98oZm-LTiMVsyn1VNsK32eIeRsHB_pc9IENQGschM3P2SDNJ5XpLuZebaOIWR7T2-LLOzjoqe3iw" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="181" data-original-width="132" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEjKZDKAIAlcG_Asx5DV8R18yhtZuCgnHfH9XkN92wO6uL4EYRvRyWOj9jHNlFMZwaMOpGcNiX9NZ0cv4AZyTCplBItSFvxWw5T6bI7Exf2P82kG7h98oZm-LTiMVsyn1VNsK32eIeRsHB_pc9IENQGschM3P2SDNJ5XpLuZebaOIWR7T2-LLOzjoqe3iw=w234-h320" width="234" /></a><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"> </span><span style="font-size: 14pt; text-indent: 12pt;">Dumitru N. Urzică</span></div></div></span></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span><br /><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">2.1. Dumitru D. URZICĂ </span></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">(1922-1986)<b><i>
</i></b>s-a căsătorit cu Maria Cotfas şi au locuit în casa unchiului lor
Nicolae şi a mătuşii Maria Urzică de Peste Mureş. <o:p></o:p></span><br /><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><i> </i>În 2011, soția sa Mărioara povestea:<i> Unchiul Nicolae l-a iubit tare mult pe Mitru, bărbatul meu,
care era bun, harnic şi de ajutor. Mitru se înţelegea bine şi cu tata: se
sfătuiau şi se respectau unul pe celălalt… Mitru a fost un bărbat bun, un om aşezat,
blând şi grijuliu cu copiii. Păcat că a murit prea devreme! Abia trecuse de 60
de ani.</i></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><i><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div></i></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhvbhxbhEhqbMBO12Jrz9TCRSO5dcIVxyWYGGy5itBGK424cnFgaQWOo5rY9EKb6yaNms49buN2poIZvHHW1GH4bWjt43wyw2ahnbnm1RDNm7MPHVgTDAJDOafLlMCsK8wRQP_d2zV3dSRbtWfBFVap_bzcwc8MppXsBRQ6eKm1A2qxsRYEjGOEp6HDCw" style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 18.6667px; margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-indent: 12pt;"><img alt="" data-original-height="182" data-original-width="136" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEhvbhxbhEhqbMBO12Jrz9TCRSO5dcIVxyWYGGy5itBGK424cnFgaQWOo5rY9EKb6yaNms49buN2poIZvHHW1GH4bWjt43wyw2ahnbnm1RDNm7MPHVgTDAJDOafLlMCsK8wRQP_d2zV3dSRbtWfBFVap_bzcwc8MppXsBRQ6eKm1A2qxsRYEjGOEp6HDCw=w238-h320" width="238" /></a></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 18.6667px;"> Dumitru D. Urzică (Bujor)</span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 18.6667px;"><br /></span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLRGOGoHQA8QjeQuQALbEVFzIuj6EVB8_X_Xn9XACGphoXReeSmzu285L9KVVmr7x-hfmzUeAFjCSXV5RW4o8z13ha_U_wZArjXb2_aLX_YFvigu6-N1YFzgbyX4XFckz2Ig0KZ-aOmCGEkYLoODgqz9R20MxgW0jFzUdQ51O2F6ICGCNMABV54fHaNg/s2640/0%20Matusa24.JPG" style="font-family: Verdana, sans-serif; font-size: 18.6667px; font-style: italic; margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1980" data-original-width="2640" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLRGOGoHQA8QjeQuQALbEVFzIuj6EVB8_X_Xn9XACGphoXReeSmzu285L9KVVmr7x-hfmzUeAFjCSXV5RW4o8z13ha_U_wZArjXb2_aLX_YFvigu6-N1YFzgbyX4XFckz2Ig0KZ-aOmCGEkYLoODgqz9R20MxgW0jFzUdQ51O2F6ICGCNMABV54fHaNg/w400-h300/0%20Matusa24.JPG" width="400" /></a></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 18.6667px;"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Dumitru şi Mărioara Urzică au avut patru copii: pe Nicolae,
Gavril, Leontina- Ileana şi Ioan. </span><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span><br /><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">2.2. Nicolae D. URZICĂ </span></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">(1925-1949)
s-a căsătorit cu Măriuca Cotfas (1926-2008). Fiul lor, Dumitru (1949-1998), s-a
căsătorit cu Letiţia Ciubucă de pe Filpea. </span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p></o:p></span><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-size: 18.6667px;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgWluqqjKrRMwPaKsKAuN5b67YukcvKvCKeDpiUNrpsTxixInrjwZm5s-ywx7lG4S6gV4GhOpbi4agDIqRGHgHus6uSslVc1tiQnUvbE6p03Bb50ifmA9Y6poQEbKTNqt8NueprqQTfCKpH7izM3CGsONF9H4E_9PX3Ikg1IHIeExEy1SfgHDFZeIPznQ" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="150" data-original-width="118" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEgWluqqjKrRMwPaKsKAuN5b67YukcvKvCKeDpiUNrpsTxixInrjwZm5s-ywx7lG4S6gV4GhOpbi4agDIqRGHgHus6uSslVc1tiQnUvbE6p03Bb50ifmA9Y6poQEbKTNqt8NueprqQTfCKpH7izM3CGsONF9H4E_9PX3Ikg1IHIeExEy1SfgHDFZeIPznQ=w252-h320" width="252" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify;"> </span><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify;"> </span><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify;">Nicolae Urzică</span></div></span></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span><span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span><br /><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">2.3. Alexandrina D. URZICĂ </span></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">(n. 1927)<b>
</b>s-a căsătorit cu <b>Vasile Urzică</b> şi au întemeiat familie în centrul comunei,
în Podirei. Au avut parte de trei copii din cei patru născuţi: Ionel (n.1947-d), Aurica </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 18.6667px;">(n. 1949) </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 12pt;">şi
Dorina-Maria </span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 18.6667px;">(n. 1956)</span><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 12pt;">.</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt; text-indent: 12pt;"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div style="text-align: center;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 18.6667px; text-align: justify;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEid9E9W7kWN9vYZo-DJgSAZHmnkqeH7vJOOz0TFPun2_o6ooT86mR71_pbeclZ-EfCwXzVVrMcdPPnh64Sb7Ptdg-S7mdjU7Dg3mpUyWrf2eb-Pc8PTtb-YllUMNy_5tMdXrm0Xx28apxBHJoiYCN8B_tiblWObSDVNGL0zk4yjN87p4ZcsFd-JytCSNQ" style="font-size: 18.6667px; margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-align: center; text-indent: 12pt;"><img alt="" data-original-height="174" data-original-width="98" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEid9E9W7kWN9vYZo-DJgSAZHmnkqeH7vJOOz0TFPun2_o6ooT86mR71_pbeclZ-EfCwXzVVrMcdPPnh64Sb7Ptdg-S7mdjU7Dg3mpUyWrf2eb-Pc8PTtb-YllUMNy_5tMdXrm0Xx28apxBHJoiYCN8B_tiblWObSDVNGL0zk4yjN87p4ZcsFd-JytCSNQ=w225-h400" width="225" /></a><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 12pt;">Vasile şi Dina Urzică</span></div></span></div><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p></o:p></span><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span></b></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">2.4. Gavril D. URZICĂ </span></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">(1930-1986)
s-a căsătorit cu Valeria Hurubă (n. 1934) şi au întemeiat gospodărie Peste Mureş.
Urmaşi: <o:p></o:p></span><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Maria </span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">(Cuţa, n. 1958), </span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Aurelia</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">, învăţătoare, </span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Ionel</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> (n. 1970). </span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7cqu_67fevuJur4KH_ZPTIzNSnZmpA1u0TdGha18wOqNspeehczD7cnMI5IXCbFymOiJUTdeE2kuRm2sP7wBjM3IsgXTwhZIeHIw51ol4kOp7brFjXyIcfU-hV01CRKEj8ZPjU0fnMj8f5-8oKd6DcuKelRddC_FMGOKR60t2F3llCWvjlk-_bkZUyw/s782/fratii%201980.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="376" data-original-width="782" height="193" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7cqu_67fevuJur4KH_ZPTIzNSnZmpA1u0TdGha18wOqNspeehczD7cnMI5IXCbFymOiJUTdeE2kuRm2sP7wBjM3IsgXTwhZIeHIw51ol4kOp7brFjXyIcfU-hV01CRKEj8ZPjU0fnMj8f5-8oKd6DcuKelRddC_FMGOKR60t2F3llCWvjlk-_bkZUyw/w400-h193/fratii%201980.jpg" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Frații Dumitru, cu soția Maria, și Gavril, cu soția Valeria, în 1880</span></div></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-size: 18.6667px;"><br /></span></span><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">2.5. Maria</span></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> <b>D. URZICĂ </b>(n. 1937) s-a
căsătorit cu <b>Dumitru Pop</b> (Vulpea) şi locuiesc în centrul comunei. Fiică: <i>Iulia</i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-size: 18.6667px;"><i><br /></i></span></span><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">2.6. Vasile</span></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> <b>D. URZICĂ </b>(n. 1945) s-a
căsătorit cu Iulia Pop şi au întemeiat gospodărie Peste Mureş. Copiii lor: <i>Dănuţ
</i>şi <i>Costel</i>.</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div style="text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhv-4xI-Q6qbC1Zl8rN7oUrUsovhOf5j6w1W0HpS7VhKAhOSgjGKhDK0R4Qsa_FK_GPloKVTaEa8teup1_btksVIIBRMrUyMMiqh4RBs2mfD5zSPw1mCwXBXdeXVId0UOKzo2Fbm2m5naNdvhad3KJiYj4ymurbGFdaHiKbq2b_8KprVj6_DAfWtfpDCg/s1757/1985.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1757" data-original-width="1446" height="542" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhv-4xI-Q6qbC1Zl8rN7oUrUsovhOf5j6w1W0HpS7VhKAhOSgjGKhDK0R4Qsa_FK_GPloKVTaEa8teup1_btksVIIBRMrUyMMiqh4RBs2mfD5zSPw1mCwXBXdeXVId0UOKzo2Fbm2m5naNdvhad3KJiYj4ymurbGFdaHiKbq2b_8KprVj6_DAfWtfpDCg/w446-h542/1985.jpg" width="446" /></a></div><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">Familia reunită în 1985</span><span style="font-size: 18.6667px;"><br /></span></div><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p></o:p></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span><br /><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Din jurnalul cu amintiri</span></b><br /><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> </o:p></span></b><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">22 februarie 2012. Primesc de la ing. <b>Gavril D. Urzică </b>sumare notiţe
privind arborele său genealogic:</span><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Nicolae a Marii a fost primul aşezat pe locul care avea să
devină cătunul de Peste Mureş. Era unul dintre cei mai buni gospodari din toată
comuna, avea mult pământ, acum în proprietatea nepoţilor şi strănepoţilor săi.
Ocupaţia lui de bază era agricultura, iar în vreme de iarnă plutăritul.</span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Ca urmaş al acestuia pe linie paternă, îmi propun să scriu
despre urmaşii săi câteva rânduri, fie că i-am cunoscut direct, fie din cele
povestite de alţii, mai în vârstă decât mine. Din cei cinci feciori ai lui
Urzică Neculai a Marii, eu am cunoscut doar trei: pe unchii Nicolae, Petru şi
Ioan. </span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Uncheşul Nicolae a fost cel mai mare dintre fraţi. Aveam numai
câţiva ani când a murit, dar mi-l amintesc bine. Eram febleţea lui. Uncheşul
Nicolae şi mătuşa Măriuca nu au avut copii, aşa că i-au luat pe tata şi mama,
nepoţii lor, în casa şi gospodăria lor. Noi, copiii, i-am considerat bunicii noştri.
</span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Unchiul Nicolae era un bun gospodar şi meşter tâmplar. Şi
astăzi există bancul său de lucru (mihei).</span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Dumitru, al doilea dintre fraţi, a fost bunicul meu din partea
tatei… A trecut la cele veşnice înainte de a mă naşte eu, în anul 1945. Casa
bunicului este cea în care locuieşte Vasile Urzică, renovată, desigur. S-a
căsătorit cu Maria Dobrean şi au avut trei copii: pe Dumitru, tatăl meu, pe
Alexandrina şi pe Gavril. Bunica s-a stins devreme şi au rămas copiii mici. Bunicul
s-a recăsătorit cu Maria şi au avut încă doi copii, pe Măricuţa şi pe Vasile.
Când bunicul a murit, tata avea 22 de ani. Toţi copiii bunicului au şi ei
copii, care sunt verii mei şi verişarele mele. </span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Unchiul Gavril, al treilea fiu al lui Nicolae a Marii, s-a
căsătorit cu Iulia, soră cu mătuşa Măriuca, a lui Ionuţ Cotfas a Cionculesei.
Anul 1940 l-a găsit pe unchiul Gavril primar al comunei Subcetate… Din cauza
presiunilor făcute de administraţia ungară nou instalată, a fost obligat să
fugă în România, de unde a plecat pe front. A dispărut pe frontul din Rusia, la
Cotul Donului, în 1942. Mătuşa Iulia a trăit până în anul 1978, îngrijită fiind
la bătrâneţe de părinţii mei. Eram toţi ca şi copiii ei.</span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Petru a lui Nicolae a Marii s-a căsătorit cu Ileana de pe Dos.
Acolo au şi trăit. Fiul lor, Vasile Pop, de fapt copilul mătuşii Ileana din
prima căsătorie, a trăit la Târgu-Mureş. A avut şi el două fete, pe Marilena şi
Maria.</span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Ioan sau Nuţu lui Nicolae a Marii s-a căsătorit cu Anuţa, Voşlobanca,
şi au trăit Peste Mureş. Din cei patru urmaşi ai săi – Lucreţia, Maria, Valeria
şi Milu -, mai trăieşte doar Valeria, dar copiii lui Milu asigură continuitatea
acestei familii chiar Peste Mureş. </span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Am scris aceste rânduri cu gândul că deja cei care îşi mai aduc
aminte de cei dispăruţi din familia lui Nicolae a Marii sunt tot mai puţini…
Poate aşa rămâne ceva scris pentru generaţiile care ne urmează, spre a nu-şi
uita rădăcinile.</span></i><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">8 august 2011. Caut pe mătuşa Dina, <b>Alexandrina Urzică</b>, şi apoi
pe sora ei, Măricuţa Pop, fiicele lui Dumitru lui Nicolae a Marii, două
surori născute la interval de zece ani, Alexandrina fiind din prima căsătorie a
acestuia, cu Maria Dobrean, şi Măricuţa – din a doua căsătorie, cu Mariţa
Dobrean. Mătuşa Dina rămăsese orfană de mamă la şase ani,
iar Măricuţa, sora ei, a rămas orfană de tată la opt ani. Icoanele părinţilor
dispăruţi prea devreme din viaţa lor sunt diafane, învăluite în amintiri de-o
clipă.</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div style="text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiuSPjlTaOD7JyoyVklN729x8IzzmG6HgvMBuP7dqFfMrCdB5Lka9ylJokCrXxJI3p36IWQobpi2jL5qhV3zLJjWTnHm3doaO4McaB9APmyW6CYB5Id2A8QV2f0uyzzN32hUpEA0tDPAXaIbd3QRDMt1I2po_3cTWFEh7GrHHmsJaUSiwWXveDL_4VYtA/s1280/8%20DinaUrzica.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiuSPjlTaOD7JyoyVklN729x8IzzmG6HgvMBuP7dqFfMrCdB5Lka9ylJokCrXxJI3p36IWQobpi2jL5qhV3zLJjWTnHm3doaO4McaB9APmyW6CYB5Id2A8QV2f0uyzzN32hUpEA0tDPAXaIbd3QRDMt1I2po_3cTWFEh7GrHHmsJaUSiwWXveDL_4VYtA/w400-h300/8%20DinaUrzica.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: medium;">2008</span></div></div><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span><br /><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 18.6667px;"><span> </span>Mătuşa Dina, c</span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">u chipul senin, dar cu tristeţe şi tremur în glas, povesteşte: <i>Cu mama am doar două amintiri: aducându-mă acasă de la Mariţa,
vecina mea, cu care eram de-o seamă şi apoi la înmormântarea bunicii Liuca </i>(Măriuca).
<i>Aveam doar trei ani când a murit bunica. Mama ne-a dat, copiilor, mâncare.
Era îmbrăcată cu cămaşă şi cu prigitoare şi avea pe cap năframă neagră. Mi s-a
părut atunci cea mai frumoasă dintre toate femeile. Cu imaginea aceasta am
rămas toată viaţa.<o:p></o:p></i></span><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Îmi mai amintesc că la acea înmormântare a fost şi popa
Vasilică <a href="#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO; mso-no-proof: yes;">[2]</span></b></span><!--[endif]--></span></span></a>,
văr dulce cu bunica mea, care ne-a dat bomboane ca zmeura, roşii… <span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Tata era plecat la plutărit, cu boii, mama era acasă cu noi,
copiii. Duminica s-a dus cu fratele meu mai mare, Dumitru, la nunta unui vecin
de-al nostru care s-a însurat în Hodoşa, iar în vinerea următoare a murit. Tata
a rămas văduv la numai 45 de ani. I-a fost greu să se descurce cu patru copii,
să facă pâine şi mâncare, să-i spele şi să-i îngrijească. Nu cu mult înainte
de-a muri mama, ne-au furat într-o noapte hainele spălate şi puse la uscat. Şi
atunci hainele se făceau din furcă şi fus… Am rămas şi orfani, şi aproape goi.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-size: 18.6667px;"><i><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEh3X_SfxC65LCg2p6JoWUWzTKGfphWU8iDRyWj3Q36f2T6icNLyoA6tEyH7USFYpo8VjyMfkp5YLS9YrZ4z0ObIoKLeppGpKutvfIcpIFHnXeNFw_UxxM-O9WoNCOnIClQzQ92k51kxXg6p9_PwoAKtow57cXH0_l6OYi6bbdKTa6wy8qKTfQPB-37tUg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="1160" data-original-width="1689" height="348" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEh3X_SfxC65LCg2p6JoWUWzTKGfphWU8iDRyWj3Q36f2T6icNLyoA6tEyH7USFYpo8VjyMfkp5YLS9YrZ4z0ObIoKLeppGpKutvfIcpIFHnXeNFw_UxxM-O9WoNCOnIClQzQ92k51kxXg6p9_PwoAKtow57cXH0_l6OYi6bbdKTa6wy8qKTfQPB-37tUg=w506-h348" width="506" /></a></div><br /></i></span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Tata s-a căsătorit în anul următor. Mama vitregă nu a fost rea
cu noi, dar cât de greu mi-a fost să-i spun „</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">mamă”<i>!
O chema tot Maria. Fratele meu mai mic, Gavriluţ, rămas de mama la numai trei
ani, a fost dat de tata fratelui său de Pe Dos, care nu avea copii. L-a dat cu
partea lui de avere şi cât a trăit tata i-a dat în fiecare an câte ceva: un
porc, un mânz… Învăţa bine la şcoală, a făcut şi un an de liceu la Gheorgheni,
dar l-au retras, ca să le fie de ajutor în gospodărie. Dacă trăia mama, nu
rămâneam fără şcoală! Gavriluţ venea des Peste Mureş, la noi, şi abia se dădea
dus înapoi, se despărţea greu de fraţi. Când s-a însurat, şi-a făcut casă Peste
Mureş, ca să fie aproape de fratele nostru mai mare, Mitru… Au murit în acelaşi
an, în urmă cu 25 de ani…<o:p></o:p></i></span><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">După ce a început războiul, fraţii mei au plecat: Mitru, în
România, în refugiu, Culuţ </span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">(Nicolae),<i> în
armată. Eu m-am căsătorit în 1943, la 30 octombrie, la numai 16 ani. Vaslică
venise nu de mult acasă din Ungaria, unde lucrase 13 luni la mina din Urkut
Banya. <o:p></o:p></i></span><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Am avut o nuntă frumoasă. Nuntaşii, neamurile noastre, erau în
floarea vârstei. M-am măritat cu patul şi cu coastănul cu care s-a măritat şi
mama. Mobila şi lucrurile mele le-a adus Aurel, tatăl tău, cu carul cu boi,
duminica, iar noi ne-am dus la biserică, la cununie. </span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Primăvara, pe Vaslică l-au dus pe front. Am rămas singură
acasă, cu gospodăria. Orice probleme aveam, mergeam la tata, Peste Mureş, să-i
cer sfatul. Când a trecut frontul pe aici, am refugiat şi eu, cu carul cu boii,
Între Păraie. Câtă vreme au stat ruşii în comună, mi s-a repartizat, spre
găzduire, o familie de ruşi. Îmi ziceau Şura. Un basarabean ne ajuta să ne înţelegem
şi ne explica unele cuvinte: apă – voda, spiciki – chibrituri…</span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Oile, aveam vreo zece, şi boii le-au luat ruşii, iar vaca,
statul ungar. Am primit un purcel de la Unchiul de Pe Dos, pe care l-am crescut
pentru Crăciun. Moşul tău, Vaslică (Dobrean) a mers pe jos să caute boii şi i-a
găsit în satul Iuda. Boii l-au recunoscut când i-a chemat pe nume şi au ras. Au
ajuns acasă înainte de Crăciun. În ziua următoare a ajuns şi bărbatul meu. A
părăsit frontul în Ungaria şi a făcut drumul pe jos până acasă, şase săptămâni,
cu haine de căpătat, murdar, plin de păduchi şi flămând…</span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">S-au întors acasă şi fraţii mei. Culuţă a mers la o clacă, la
Ioana din Cepuri, şi, acolo, un prieten de-al lui a tras cu pistolul în el
pentru că i-a jucat drăguţa. L-a dus fratele Dumitru la doctor, la Gheorgheni,
dar nu a putut scoate glonţul. A rămas glonţul în el. Culuţă a murit în 1949,
lăsând în urma lui o văduvă şi un orfan. A murit între timp şi tata… Copiii mei
nu au cunoscut pe niciunul din bunici…</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgW7MUYzE__UACz7mFTjjAaS8F5JX1Jo_e3en-b1e8kWTLSFJbpYW9MP7L0vqGgK57dvkSEkSseozFtcBkgBEigEXWCpiOO4o2z-ueCE5I8IIJq7vXQR5rEIa8H9I8DBDpSaK_3AquhTzRvFlcDpcFPkqkKm51wzI-woiqB3XXnCmW89cUzP4YXW7WFYg/s3264/Picture1%20(30).jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="2448" data-original-width="3264" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgW7MUYzE__UACz7mFTjjAaS8F5JX1Jo_e3en-b1e8kWTLSFJbpYW9MP7L0vqGgK57dvkSEkSseozFtcBkgBEigEXWCpiOO4o2z-ueCE5I8IIJq7vXQR5rEIa8H9I8DBDpSaK_3AquhTzRvFlcDpcFPkqkKm51wzI-woiqB3XXnCmW89cUzP4YXW7WFYg/w400-h300/Picture1%20(30).jpg" width="400" /></a></div><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; font-style: italic; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhg9OK9nRRyLD0h-ElUj-WzYOatKckXPtUf_qijPnkcNGoRNFRWURzk51DTfAm3qD1MOuUM5CtH-QTZzNAFNBVJ6Cm0yJUpCf_ScGbZO4bBQHymImzONBTKZYOlknfaPJfDdsDK568sQYeLtwmwspMmZoLMcIM7kGamy08fPYZLDlollyqZTD1JX4-zwg/s1280/DSC06432.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhg9OK9nRRyLD0h-ElUj-WzYOatKckXPtUf_qijPnkcNGoRNFRWURzk51DTfAm3qD1MOuUM5CtH-QTZzNAFNBVJ6Cm0yJUpCf_ScGbZO4bBQHymImzONBTKZYOlknfaPJfDdsDK568sQYeLtwmwspMmZoLMcIM7kGamy08fPYZLDlollyqZTD1JX4-zwg/w400-h300/DSC06432.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; font-style: italic; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-2twySNaVTEcWtfhY79Z8HQVHymMAHAkIto8chJ3_H2U2BNDzEQyH8LO_ATN9Qg9hsHYqG3pzOpnkYlHWGNRdjVUd98jGz2Ik-HcUSlKiZW8_i8qjc6F0-hoPBhPTuOs8g3GhKQTVKKXCxJVs7KDiyuI-yiLljP77qMPB-f7JWLIKHNIJINcxOpCx6Q/s1280/DSC06375.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1280" data-original-width="960" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj-2twySNaVTEcWtfhY79Z8HQVHymMAHAkIto8chJ3_H2U2BNDzEQyH8LO_ATN9Qg9hsHYqG3pzOpnkYlHWGNRdjVUd98jGz2Ik-HcUSlKiZW8_i8qjc6F0-hoPBhPTuOs8g3GhKQTVKKXCxJVs7KDiyuI-yiLljP77qMPB-f7JWLIKHNIJINcxOpCx6Q/w300-h400/DSC06375.JPG" width="300" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-family: verdana; font-size: large; text-indent: 12pt;">2011</span></div></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span></i><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>8 august 2011. Dacă pentru mătuşa Dina tatăl i-a fost călăuză şi
sprijin în anii tinereţii, pentu sora ei mai mică, <b>Măricuţa</b>, căsătorită <b>Pop</b>,
imaginea tatălui se rezumă doar la câteva trăsături de caracter: bunătate,
iubire, blândeţe, şi la două secvenţe din copilărie:</span><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mama era dusă la prăşit Pe Faţă, tata era plecat la fratele
său, Nicolae, Dina, să dea mâncare la porci. Eu m-am ascuns după bărbânţa cu
brânză, în cămară. M-au căutat peste tot, în fântână, la Mureş. De când a
plecat mama, ieşise apa din matcă. Mama a ajuns acasă cu greu, trecând apa cu
barca. Doar când am auzit că vine mama am ieşit din ascunzitoare. Toţi se gândeau
că aş merita o pedeapsă bună, dar tata s-a bucurat că mă vede şi m-a luat în
braţe...</span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">La şase-şapte ani, mama m-a dus cu ea la biserică. S-a uitat
lung la mine când am fluierat în biserică. Atunci eu am fugit acasă. Şi de astă
dată tata a fost cel care m-a salvat de pedeapsa mamei. Mă simţeam răsfăţată de
fraţii mei mai mari, multă vreme nu am ştiut că nu suntem fraţi buni.</span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Tata şi fratele meu cel mare, Mitru, au fost blânzi, răbdători şi
buni cu neastâmpărata de mine şi de aceea i-am iubit tare mult pe amândoi.</span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Abia am scăpat de război, tata a murit. Mama a rămas văduvă, cu
doi copii mici: eu de 8 ani şi Vasile de 2 ani. S-au însurat fraţii mei mari,
apoi, la scurtă vreme, Niculuţă a murit… Au urmat ani şi mai grei. Nu avea cine
cosi. Mama mergea la secerat la ţară, câte două săptămâni pentru 15 mierţe de
grâu. Eu rămâneam acasă cu fratele meu mic, cu vaca, cu porcul… </span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mi-amintesc cum mergeam la Sineu, la moară, cu câte un săcuţ în
spate. Acolo ne măcina imediat; aici, la morile din comună, trebuia să aşteptăm
câteva zile. </span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Dumineca, mergeam la cules de căpşuni pe Coasta Higi. Când
mergeam la cules de zmeură, la Mortonca sau la Bătrâna, porneam de sâmbătă
seara. Ne odihneam un pic în coliba Creţucii, iar când se crăpa de ziuă eram în
zmeuruş. </span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Se făceau clăci de bucate sau de lucru, care se terminau cu joc
într-o şură. La Paşti, băieţii – Traian, Niculuţă, Mitru lui Părhaiţă - făceau
huţ şi scrânciob, pe dâmb, mai la vale de casa lui Milu Voşlobencii. Nu prea
mergeam în sat, eram noi destui aici, Peste Mureş, şi ne simţeam bine împreună,
ca într-o familie.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-size: 18.6667px;"><i><br /></i></span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-size: 18.6667px;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVIDT8gF3Y4UccTaH2LcitgyLFP-Q9uez_s9xKLx_PAx2tGPOdiBciPYXGDbFuHJiwXvj78vfNVrEQQPo5wXYwh9Udw-pWGSrE8PdvA9VR9aeet991BYf5m-gvTa74aCbvuj4K2NHgdPGgDJxEfRJX2Nkwl30D6cfQ53W5kLyVWBZOer3HCEthZrzCeA/s1280/Pop%20Maricuta.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhVIDT8gF3Y4UccTaH2LcitgyLFP-Q9uez_s9xKLx_PAx2tGPOdiBciPYXGDbFuHJiwXvj78vfNVrEQQPo5wXYwh9Udw-pWGSrE8PdvA9VR9aeet991BYf5m-gvTa74aCbvuj4K2NHgdPGgDJxEfRJX2Nkwl30D6cfQ53W5kLyVWBZOer3HCEthZrzCeA/w400-h300/Pop%20Maricuta.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">2010</div></span></span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span></i><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>9 august 2011. Mătușa <b>Valeria Urzică</b>, rămasă văduvă, îşi
continuă viaţa în locuinţa lor de Peste Mureş, împreună cu fiul Ionel-Gavril.</span><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Mă opresc în faţa porţii. Aici, drumeţul ia cunoştinţă de
prezenţa în interiorul gospodăriei a unei fântâni cu apă minerală, izvorul nr.
2 din acest cătun. Curtea este plină de păsări. Dulăul de pază îmi simte prezenţa
şi latră aspru. Nu îndraznesc să intru. Îl zăresc pe Ionel ceva mai departe, la
cotitura drumului, cu vaca la păscut. Mă îndrept spre el. Abia trecut de 40 de
ani, Ionel este un bărbat înalt şi bine clădit. În urma unui accident stupid
din copilărie, Ionel a rămas fără mâini… Face ce poate în gospodărie. Se
descurcă cum poate, dar de mare ajutor îi este mama. Este vrednic, ambiţios,
demn, curajos, întreprinzător. Ionel e conştient că viaţa este un mare dar şi
că trebuie trăită aşa cum este. Acum este în tovărăşia unui câine şi a vacii,
prietenii lui credincioşi. Aflu că vaca paşte doar în prezenţa lui şi că nu
vrea să meargă cu cireada la păşune. Începe să plouă. Ionel porneşte spre
acasă. Vaca şi câinele îl urmează…</span><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Intru şi eu în curte. Privesc cu atenţie de jur-împrejur: o
gospodărie frumoasă, a unor oameni vrednici, cu multe flori, cu păsări de
curte, cu zeci de vrăbiuţe prietenoase, care ciripesc şi zboară pretutindeni.
Pe uşa grajdului larg deschisă intră şi ies rândunele... </span><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mă întâmpină mătuşa Valeria, radioasă ca întotdeauna, ca şi cum
nu ar fi avut nici un necaz, cu căldură în privire şi cu blândeţe în glas. Îşi
lasă treaba, bucuroasă de oaspeţi şi dispusă să povestească…</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"></span><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-size: 18.6667px;"><br /></span></span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>M-am născut la Şchiopeni şi am trăit acolo până m-am măritat,
în 1956. Părinţii mi-au făcut nuntă frumoasă. Am rămas acasă o lună, până am
tencuit una din cele două camere din casa pe care Gavril o avea ridicată aici,
Peste Mureş. Ne-am mutat în casa nouă toamna târziu, de Cătălina. Casa şi
grajdul în care aveam două vaci erau pe un prilog gol, fără niciun gard. Eram
săraci. Primul lucru pe care l-a făcut Gavril a fost un cuier, ca să avem unde ne
agăţa hainele.</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> <i>Cu briceagul l-a făcut.<o:p></o:p></i></span><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mâncare aveam câtă primeam de la părinţii mei, şi lapte. O
păstram într-o ladă, în camera neterminată. Când am mâncat prima dată în casa
noastră, Gavril a zis: „</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mulţam, Valerie, după
24 de ani, cât <i>am suflat</i> la tătica pe Dos, mă simt şi eu sătul, în casa
mea.” <o:p></o:p></span><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Au venit pe rând copiii: Cuţa, Aurelia şi Ionel. Gavril a fost
bun şi blând cu ei, i-a iubit mult. El a crescut orfan de mamă şi nu cu fraţii
lui. Povstea că de multe ori fugea de acasă desculţ. Plângea pe răzorul lui Boţu,
uitându-se spre casa părintească de Peste Mureş, dar nu îndrăznea să se
apropie, să nu-l sfădească tata, şi se întorcea Pe Dos.</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> <i>I-a lipsit mama şi dragostea de mamă. Avea trei ani când ea
a murit. Multă vreme nu a înţeles de ce au băgat-o în pământul rece. A cerut un
ţol de acasă să-l pună pe mormântul mamei, să nu-i fie frig…<o:p></o:p></i></span><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Ne-am înţeles bine, ne-am respectat, am fost sinceri unul cu
celălalt. Nu m-a ţinut de mână numai când am venit de la cununie… Nu-i plăcea.
Poate pentru că pe el nu la ţinut nimeni de mână…</span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Ne-am făcut pe rând cele necesare în gospodărie. Şi casa, şi
grajdul le-am refăcut apoi. Am trăit din gospodărie, cu multă muncă. Gavril a
lucrat cu caii, apoi la „Plafar”, 10 ani şi trei luni. A fost bine, că aşa am
putut să creştem copiii, să o ţinem pe Aurelia la liceul pedagogic din Odorhei şi
că acum am un pic de pensie. Cei 600 de lei, pe care Gavril îi primea ca avans
de plată, îi trimiteam imediat la Odorhei, însoţiţi de acelaşi îndem: „</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Invaţă, Aurelie şi fii cuminte!” <o:p></o:p></span><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Mi-l amintesc pe Gavril proptit în toporâştea coasei,
uitându-se la băiatul rămas fără mâini: „</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Nu
am avut noroc de ajutor! Cât l-am aşteptat şi tot nu am cosaş!”…<o:p></o:p></span><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">E bine că este Ionel, nu sunt singură. Vin şi fetele. Spală,
curăţă, mătură. Cuţa dă telefon zilnic, dacă nu poate veni, să ne întrebe ce
facem. Au familiile lor, copii, nepoţi, serviciu. Ionel ştie rânduiala
gospodăriei, se pricepe la orice. Eu am curăţat motocositoarea, aşa cum el mi-a
spus. Altă dată, i-am demontat motorul stricat, l-am pus în raniţă şi Ionel l-a
dus la Miercurea Ciuc, cu trenul, să-l repare. </span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Cu vecinii ne-am înţeles şi ne înţelegem foarte bine. Păcat că
suntem tot mai puţini! Câţi eram şi câţi nu-s! Eram uniţi şi ne ajutam. Gavril
le ara, le aducea fânul de pe câmp cu caii, ei ne ajutau la secerat, la prăşit.
La sărbătorile de iarnă ne colindam între noi, de la un capăt la celălalt al
satului. Tare bine ne-am înţeles cu familia lui Mihai şi Anuţa Cinardi! Ne
duceam cu Gavril la cosit, la Făgiţel, şi lipseam de acasă zile în şir, dar Anuţa
ţinea în rând toată gospodăria. Gavril şi Mihai „</span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">făceau socoteala”<i> la Sfinţii Arhangheli, când beau împreună
un litru de vin…<o:p></o:p></i></span><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Acum ne ducem viaţa aşa cum putem…</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-size: 18.6667px;"><i><br /></i></span></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-size: 18.6667px;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpOqKdLhi94ZCaPHmqhGTQNTP0FNxWVnYZnVBOLUpFwfQmxsNyC9ZpvjzQ_pSsugaIO94ZSU8W3ioSAXJWfNVDLiqWKsZARTMzLeXAkCFNVZyzD2LdwRGJ4CKtWl72A4SEzHgF_NQjz5JtoZA3Qu_3954p881qhViRr5bhyyBn5ViMNmXQqyb2jrxeXg/s1280/DSC06396.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="393" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpOqKdLhi94ZCaPHmqhGTQNTP0FNxWVnYZnVBOLUpFwfQmxsNyC9ZpvjzQ_pSsugaIO94ZSU8W3ioSAXJWfNVDLiqWKsZARTMzLeXAkCFNVZyzD2LdwRGJ4CKtWl72A4SEzHgF_NQjz5JtoZA3Qu_3954p881qhViRr5bhyyBn5ViMNmXQqyb2jrxeXg/w524-h393/DSC06396.JPG" width="524" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">2011</div></span></span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span></i><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>4 septembrie 2011. Însoţită de Adriana Muscă, intrăm în curtea soților <b>Vasile</b> şi<b> Iulia Urzică.</b> Lătratul unui căţelandru îi alertează pe
stăpânii săi şi-i aduce în întâmpinarea noastră. Sunt bucuroşi de oaspeţi şi ne
invită înăuntru. Străbatem aleea mărginită de flori de toamnă. Este seară şi
cele trei vite din grajd cer apă. Rămânem cu Iulia, comunicativă, dispusă să
povestească:</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-size: 18.6667px;"><br /></span></span><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Am venit Peste Mureş în anul 1965. Când ne-am căsătorit aveam
20 de ani amândoi. Eram tineri, dar ne cunoşteam foarte bine de mici. Am fost
colegi de şcoală. Nunta am avut-o la 14 februarie. Am invitat numai neamuri şi
nunta am avut-o în casă. Nuntaşii s-au bănărit bine: cu banii rămaşi am
cumpărat o sobă şi acoperiş pentru şură. Primăvara, tata ne-a dat o junincă şi
trei oi cu trei miei şi aşa ne-am făcut gospodăria. Vasile era orfan de tată.
Avea tată vitreg. Am trăit cu soacra 17 ani în aceeaşi pâine…</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></i></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiW8T6m-E7TemHeGPazF8EUpkQguYMR3OqmGfzwbxvzAB36U1Me10sfjnYeZmnPXQSdzPgcgfI9TB3yqJM1O3f_yfiR6n_vlU1hnHu9-S7Fwqj0szTnWLbKZjk48gaVFFfAUuZRo8n1MzzkC2ddyV5nAm0twflazqtziiF3wb1E7-BbemZ9eJcu6RQncw" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img alt="" data-original-height="155" data-original-width="250" height="357" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/a/AVvXsEiW8T6m-E7TemHeGPazF8EUpkQguYMR3OqmGfzwbxvzAB36U1Me10sfjnYeZmnPXQSdzPgcgfI9TB3yqJM1O3f_yfiR6n_vlU1hnHu9-S7Fwqj0szTnWLbKZjk48gaVFFfAUuZRo8n1MzzkC2ddyV5nAm0twflazqtziiF3wb1E7-BbemZ9eJcu6RQncw=w576-h357" width="576" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">Mariţa Urzică şi Iulia Țepeluş</span></div></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">chiuind găina la o nuntă în Subcetate; Dumitru Cotfas le
acompaniază la vioară</span><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Vasile a plecat în armată la trei ani după căsătorie pentru un
an şi jumătate. Îl aveam pe Dănuţ… Apoi s-a născut şi Costel… </span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Avem 45 de ani de căsnicie, doi copii frumoşi, trei nepoţi şi
suntem mândri de ei. Copiii sunt plecaţi: Dănuţ la Sfântu Gheorghe, Costel la
Topliţa. Ne descurcăm singuri cu gospodăria. Avem trei vaci, cinci porci, oi şi
păsări. Pentru agricultură avem tractor şi alte utilaje necesare.</span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Când am venit Peste Mureş, eram cea mai tânără nevastă. Am
găsit o aşa lume frumoasă aici! Cu tineri veseli şi cu bătrâni îndemânoşi. La
fiecare casă erau măcar 4-5 oameni. Ieşem în drum în zilele de sărbătoare şi
povesteam. M-am obişnuit repede, parcă aş fi trăit aici dintotdeauna. Oamenii
se ajutau, făceam clăci, păşteam vitele de sâmbră… Acum suntem puţini…</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"></span></i><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-size: 18.6667px;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIOJixT7RSD36CRiTYblgibTC7yByPBb5b475IodXUU_6OJzw1bMtCSVWJmbmRfeC89dUcmYN7mzJBVg9G5O6CDujt1TR1JznI2Kh38XH79BC5PKJYsrmoM3NjdkYeHUNBdmtNXy2_uWbmSOn29-XApcwEtd1j3zyy1xv3vhQFvbBh4SjvNkK9k3o7Hw/s1280/DSC06434.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIOJixT7RSD36CRiTYblgibTC7yByPBb5b475IodXUU_6OJzw1bMtCSVWJmbmRfeC89dUcmYN7mzJBVg9G5O6CDujt1TR1JznI2Kh38XH79BC5PKJYsrmoM3NjdkYeHUNBdmtNXy2_uWbmSOn29-XApcwEtd1j3zyy1xv3vhQFvbBh4SjvNkK9k3o7Hw/w400-h300/DSC06434.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">2011</div></span></span><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span></b><br /><a name="_Toc327187481"><span class="Titlu4Caracter"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> <b> </b><b>3. PETRU N. URZICĂ</b></span></span></a><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> </span></b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">s-a căsătorit cu Ileana şi au locuit Pe
Dos. Nu au avut împreună copii, dar au crescut doi copii: pe Vasile Pop, fiul
Ilenei din prima căsătorie şi pe Gavril Urzică, rămas orfan de mamă la trei
ani, fiul fratelui Dumitru Urzică de Peste Mureş.<o:p></o:p></span><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span><br /><a name="_Toc327187482"><span class="Titlu4Caracter"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> <b> </b><b>4. GAVRIL N. URZICĂ</b> (1896-1942)</span></span></a><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> s-a căsătorit cu<b> </b>Iulia Cotfas şi au locuit Peste Mureş.
Unicul lor fiu, Nicolae, născut în anul 1921, a murit în acelaşi an. S-au ataşat
foarte mult de nepotul lor Dumitru, născut în anul imediat următor, fiul mai
mare al fratelui Dumitru.</span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><div style="text-align: center;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 18.6667px;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOmd-UfjsVjL01-9y3d09tXo3emSdlgMhpSLiv9M0HGJ8r6DR_lbTGY9c2151KgfiXveNilD4LZ3jYJDpQ_NS7Q2dNNRq8dzV_PYOlTRfkviQL1a9552SYTbdNS4ihlYsLP3VjgkPTbxRTBlwCf9d6v8WAB1XTGRgbgrPVTgylGE_Twl1hrPorL402ZA/s1660/1940%20Urzica%20Gv.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1660" data-original-width="986" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOmd-UfjsVjL01-9y3d09tXo3emSdlgMhpSLiv9M0HGJ8r6DR_lbTGY9c2151KgfiXveNilD4LZ3jYJDpQ_NS7Q2dNNRq8dzV_PYOlTRfkviQL1a9552SYTbdNS4ihlYsLP3VjgkPTbxRTBlwCf9d6v8WAB1XTGRgbgrPVTgylGE_Twl1hrPorL402ZA/w238-h400/1940%20Urzica%20Gv.jpg" width="238" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 12pt;">Iulia şi Gavril N. Urzică</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify;"><br /></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9T-InZIdoq_7dIOMZ6OShbss1CZLLUEpw4RFAl0UegvXACt7azu5PEdAZ93mY3iHOvybwKlUBrkbJyRd5Ut-6wCvVziKvNJFxElVluZCndDOhZHTHtTvI2LVxQEWg-v5d4T8CcgTUGJ5cqLHrlmwQkwiJWuXI4K_LzduKeNMftvAK5Q-SekLRoFbthg/s1745/1935casa.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1144" data-original-width="1745" height="263" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi9T-InZIdoq_7dIOMZ6OShbss1CZLLUEpw4RFAl0UegvXACt7azu5PEdAZ93mY3iHOvybwKlUBrkbJyRd5Ut-6wCvVziKvNJFxElVluZCndDOhZHTHtTvI2LVxQEWg-v5d4T8CcgTUGJ5cqLHrlmwQkwiJWuXI4K_LzduKeNMftvAK5Q-SekLRoFbthg/w400-h263/1935casa.jpg" width="400" /></a></div></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify;"> </span><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify;">Casa lor de Peste Mureş</span></div></span><span style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"> </span><span style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"> </span><span style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"> </span></div></span></div><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Gavril Urzică a fost timp de doi ani primarul comunei
Subcetate, între 1938-1940. În fotografie poartă decoraţiile primite pentru
actele de bravură din Primul Război Mondial. Când a început al Doilea Război
Mondial s-a înrolat în armata română şi a murit în anul 1942 la Stalingrad, aşa
cum este menţionat pe piatra funerară din cimitirul din Subcetate.</span><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span><br /><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Din jurnalul cu amintiri</span></b><br /><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> </o:p></span></b><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>În mai 2011, mătuşa <b>Mărioara Urzică</b> îşi aminteşte: <i>Mătuşa
Iulie şi mătuşa Măriucă erau surori cu mama mea, fetele lui Ioan şi Paraschiva
din Deal. S-au căsătorit amândouă aici, Peste Mureş, cu doi fraţi, Gavril şi
Nicolae. Mătuşa Iulie, rămasă văduvă de război, ne-a iubit mult, pe Mitru şi pe
mine, nepoţii lor, ca şi cum am fi fost copiii lor, şi ne-au îndemnat să ne
căsătorim. Ne-am căsătorit în 1946. Nu am mai făcut nuntă deoarece mătuşa
Măriuca era foarte bolnavă şi a murit după trei săptămâni. Mătuşa Iulie, o
femeie destoinică şi iubitoare, a îngrijit-o pe sora ei, pe mătuşa Măriuca, iar
pentru mine a fost ca o mamă: a iubit, a suprevegheat şi a ocrotit mult copiii
noştri!</i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><i><br /></i></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><i><o:p></o:p></i></span><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-size: 18.6667px;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7xYSFP7rx5nNQH7QYTgufwb_BX3N64flCIE6cGwwHTfw9EJYWVtAObgbj0KJ8_k_Yq0Ss3M3D_aQVZXAersnY3pncXbjHGQV9Dg7jh1mZLiMpOAR7396pO-FkZ5gQZHwvKauFK6is-VvLmbzh4IYTZ52r9JTmn7ldp0BmuZx7CkXZCIafLcGH9TMi1A/s1280/DSC06422.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg7xYSFP7rx5nNQH7QYTgufwb_BX3N64flCIE6cGwwHTfw9EJYWVtAObgbj0KJ8_k_Yq0Ss3M3D_aQVZXAersnY3pncXbjHGQV9Dg7jh1mZLiMpOAR7396pO-FkZ5gQZHwvKauFK6is-VvLmbzh4IYTZ52r9JTmn7ldp0BmuZx7CkXZCIafLcGH9TMi1A/w400-h300/DSC06422.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrrxXsKou-bQ_JGQumQNTgGvs_xm60h3Ix3zBQD3Uo3_8tdMyj5iXDJG_ezPAQ5jUIADkGPR9QVzqdipjuv4cULbg8O1edH86LudoFIJYhNw2KJxvGBlXfxlpPCsIJMJ1lAhZDpLP1t0NibSMJG-hyPk9NACN2WlwbBlkhNyZr-keYOWANtvaNfZPUag/s1280/DSC06472.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrrxXsKou-bQ_JGQumQNTgGvs_xm60h3Ix3zBQD3Uo3_8tdMyj5iXDJG_ezPAQ5jUIADkGPR9QVzqdipjuv4cULbg8O1edH86LudoFIJYhNw2KJxvGBlXfxlpPCsIJMJ1lAhZDpLP1t0NibSMJG-hyPk9NACN2WlwbBlkhNyZr-keYOWANtvaNfZPUag/w400-h300/DSC06472.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">2011</div></span></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span><br /><a name="_Toc327187483"><span class="Titlu4Caracter"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><b>5. IOAN N. URZICĂ</b> (1899-1962),</span></span></a><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> mezinul familiei lui Urzică Nicolae a Marii, s-a căsătorit cu
Ana Chindea (1909-1982) din Voşlobeni. Au trăit împreună cu tatăl Nicolae şi au
rămas toată viaţa Peste Mureş. Casa lor era prima în partea dreaptă la intrarea
în acest cătun. Urmaşii lor: <o:p></o:p></span><b><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Maria</span></b><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> (1927-2010) s-a căsătorit cu Vasile Tompea (1927-2003), </span><b><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Valeria</span></b><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> (n. 1931) s-a căsătorit cu Nicolae Suciu (1926-1982), </span><b><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Lucreţia</span></b><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> (1934- decedată) s-a căsătorit cu Ionel Ilisan, </span><b><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;">Emil</span></b><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"> (1940 -2009) s-a căsătorit cu Sabina Hurubă (n. 1949)</span></div><div style="text-align: center; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif" style="font-size: 14pt;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhNz7xRAr0S84BVi0zIQPo93GIydgYgkUiwM-GS6tfQAFhiHeNKuvaAlEt4FzJ5wSA2L30yXAkQnx3RqcoM9aaT43r6LRC1DMcYCWDZK9eYflGK3X1OuMqm-caHoaHBt09NH8qtGIpL7zQzr9JtsgfVMpMbT8S5Yy04CUB61DUT7xQolTbiXC3YUsBlSg/s1264/1945%20Maria%20Urzic&mama.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1264" data-original-width="800" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhNz7xRAr0S84BVi0zIQPo93GIydgYgkUiwM-GS6tfQAFhiHeNKuvaAlEt4FzJ5wSA2L30yXAkQnx3RqcoM9aaT43r6LRC1DMcYCWDZK9eYflGK3X1OuMqm-caHoaHBt09NH8qtGIpL7zQzr9JtsgfVMpMbT8S5Yy04CUB61DUT7xQolTbiXC3YUsBlSg/w254-h400/1945%20Maria%20Urzic&mama.jpg" width="254" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 12pt;"> </span><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 12pt;">Maria şi mama</span><b style="font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 12pt;"> </b><span style="font-size: 18.6667px; text-align: justify; text-indent: 12pt;">Ana Urzică</span><span style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;"> </span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgVm8jE8SImkI2WcmG639iGVsg3Vht5cNRJ7Hbc5z7XXF5tGWAXtWVifWktzI5gUMn6hhtwVgdyaR4HYT735wHtvwrDNlGGhhTgd1xcozG1nM7IF4Vb9HZNsZOF2fez5z5U1yPMTeKcHOWoLL-rLs29e-Qr2KgyiZeGR2ya6N7IzPjwFANJPw7rGSqIlg/s1280/DSC06407.JPG" style="font-size: 14pt; margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-indent: 12pt;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgVm8jE8SImkI2WcmG639iGVsg3Vht5cNRJ7Hbc5z7XXF5tGWAXtWVifWktzI5gUMn6hhtwVgdyaR4HYT735wHtvwrDNlGGhhTgd1xcozG1nM7IF4Vb9HZNsZOF2fez5z5U1yPMTeKcHOWoLL-rLs29e-Qr2KgyiZeGR2ya6N7IzPjwFANJPw7rGSqIlg/w400-h300/DSC06407.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEia87jGLvSkm6ozPk95gmcYVhd_bAqtaqiWYQi_WWFvdqm3UqTOR3G4c4dur_iAUK4eDw8TDPRKKfA-1szcyxIqx5IXa1FmocOM9kG9YRzpWZbukgmTJaKzqrgEaC3kp_Ds3urMv-0xvg6jt_YaU--7c_fi_58sedTQzEtN8hUsumU6U95DcvxCpAX_PQ/s1280/DSC06512.JPG" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="960" data-original-width="1280" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEia87jGLvSkm6ozPk95gmcYVhd_bAqtaqiWYQi_WWFvdqm3UqTOR3G4c4dur_iAUK4eDw8TDPRKKfA-1szcyxIqx5IXa1FmocOM9kG9YRzpWZbukgmTJaKzqrgEaC3kp_Ds3urMv-0xvg6jt_YaU--7c_fi_58sedTQzEtN8hUsumU6U95DcvxCpAX_PQ/w400-h300/DSC06512.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 14pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">2011 </span></div></span></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><o:p> </o:p></span><br /><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Din jurnalul cu amintiri</span></b><br /><b><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> </o:p></span></b><br /><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>La întâlnirea fiilor satului din 2011, <b>Emilia-Liliana E. BAROI </b>(n, URZICĂ) mărturisea:</span><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span> </span>Un om </span></i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">îşi reîncarcă bateriile<i>
adesea din amintiri… Amintirile copilăriei mele sunt foarte frumoase şi ele îmi
aduc aminte de locul superb de Peste Mureş, de casa părintească unde am primit
atâta iubire de la părinţi şi de la fratele meu, de curtea noastră plină de
felurite păsări şi animale, de masa unde toţi patru ne aşezam să mâncăm, să
povestim, să sărbătorim. Casa noastră era mereu plină de prieteni, vecini, rude
sau chiar străini, deoarece eu am crescut cu poarta şi uşa descuiate. <o:p></o:p></i></span><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Tatălui meu îi plăcea să muncească, dacă era vorba de muncă, să
sărbătorească, dacă era vorba de sărbătoare, dar să nu fie singur nici la
muncă, nici la petrecere. Mama nu făcea niciodată mâncare doar pentru patru
persoane; presimţea că la masă vom avea şi oaspeţi. Ador să-mi amintesc ce bine
ne înţelegeam, eu şi fratele meu, cât eram de uniţi, cât ne străduiam să facem
surprize plăcute părinţilor noştri. Şi astăzi cred că am cel mai bun frate din
lume!</span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Vecinii noştri erau oameni harnici, buni, pricepuţi toţi la
câte ceva şi ne simţeam împreună ca în familie, ajutându-ne reciproc cu
bunătate, sinceritate şi dragoste. Mi-e tare dor de vremea aceea! Vara, toată
lumea era pe câmp, de la mic la mare, şi muncea cu drag şi cu sârg. Toamna, ne
bucuram mulţumiţi de răsplata muncii noastre. Îmi amintesc de stâna unchiului
Traian, de cojocul lui miţos şi de căciula de astrahan, de felul cum făcea caşul,
urda, jintuitul, respectând, parcă, un anume ritual. Mi-amintesc, zâmbind, de
bătrânul urâcios care locuia în casa cu prispă şi care arunca cu cârja după noi
dacă încercam să luăm vreo pară dulce şi aromată, cum numai părul lui făcea.
Mi-amintesc cu drag de unchiul Bujor, de geanta lui uriaşă şi de bunătatea şi
dragostea lui pentru toţi copiii. Mi-amintesc de veşnic veselul Bardezi,
renumit pentru năzbâtiile, peripeţiile şi snoavele pe care le povestea.</span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Cele mai frumoase erau sărbătorile de Paşti şi de iarnă, când
parcă totul zâmbea, fiindcă înşişi oamenii erau toţi veseli, buni şi fericiţi.
Această mare familie de Peste Mureş ştia să se bucure împreună de tot ce era
frumos, bucuria fiindu-le cea mai de preţ răsplată pentru munca şi truda lor. Aşa
am învăţat ce înseamnă bucuria, veselia, fericirea, dragostea, bunătatea şi
respectul şi pentru aceste daruri primite mulţumesc familiei, rudelor şi
vecinilor mei.</span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Povestesc despre toate acestea cu drag copiilor mei şi poate de
aceea şi ei îşi doresc să crească unde am crescut eu, să doarmă în patul meu,
să le cânte şi să le spună bunica poveşti, să aibă o copilărie minunată ca a
mea.</span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Pentru mine, acasă este la Subcetate, alături de toată familia
mea şi de vecinii mei. Doar aici fiecare colţişor plin de amintiri îmi zâmbeşte
şi-mi dă putere să merg mai departe pe drumul vieţii, să-mi cresc copiii la fel
de frumos şi sănătos cum am crescut eu.</span></i><br /><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">Sunt foarte mândră de satul meu, de familia mea şi sunt
fericită că mi-am făcut casă lângă cea părintească.</span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><br /></span></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><i><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJeh4Xx1xPBMEdhc0emWQuQrIaFTaycpugSNNouaCwZ8zBDAL5H9CIJt_QbeOiAfYg4Cyu3gI8OhKuZYnFvvRN7Fei5VSq0j9xvgTSaB-lBy160YM1ilgZYcu2dtby_81FhotS8EYhcuMVH3JON5LZVRXyJKTZEwbkbM-0tZyXoLVNJIBKJoLR4PrYUg/s1436/1980%20Fiii%20satului2.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="724" data-original-width="1436" height="272" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJeh4Xx1xPBMEdhc0emWQuQrIaFTaycpugSNNouaCwZ8zBDAL5H9CIJt_QbeOiAfYg4Cyu3gI8OhKuZYnFvvRN7Fei5VSq0j9xvgTSaB-lBy160YM1ilgZYcu2dtby_81FhotS8EYhcuMVH3JON5LZVRXyJKTZEwbkbM-0tZyXoLVNJIBKJoLR4PrYUg/w541-h272/1980%20Fiii%20satului2.jpg" width="541" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 18.6667px; font-style: normal;">La întâlnirea fiilor satului DE PESTE MUREȘ -1980</span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: 18.6667px; font-style: normal;"><br /></span></div></i></div><div style="text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span face="Verdana, sans-serif"><span style="font-size: 18.6667px;"><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0zjdbJv2PFV6RUABxERkLi0khpXdPWDLtrDv2A3vdReaI6T1fV6hwJlG07__TKMLW1KlrrHXL-H-82e79X-G0Ih0zeY8RSOh0DWFIk1Hu3w2ZRX1ckBhPlupzI_i7NH28Z0uzF9CL1KuA4uuHIpmUvKlimTl7mTS3ihgv8yhJ9aPL9iZAwgt17D5WbQ/s1228/Grup.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="522" data-original-width="1228" height="227" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0zjdbJv2PFV6RUABxERkLi0khpXdPWDLtrDv2A3vdReaI6T1fV6hwJlG07__TKMLW1KlrrHXL-H-82e79X-G0Ih0zeY8RSOh0DWFIk1Hu3w2ZRX1ckBhPlupzI_i7NH28Z0uzF9CL1KuA4uuHIpmUvKlimTl7mTS3ihgv8yhJ9aPL9iZAwgt17D5WbQ/w534-h227/Grup.jpg" width="534" /></a></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">La întâlnirea fiilor satului DE PESTE MUREȘ -2011</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.blogger.com/video.g?token=AD6v5dxYfhJpon-xF5Siu2wug3-GXkbSSKG3OfblAoqyICwdeM-IgHjGNeJJ54a4g2ImZU7dqaL2KXHshDBZviF_Zw' class='b-hbp-video b-uploaded' frameborder='0'></iframe></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRU9IeBXeYU69GZXVH2SFHEgFKPxVzHpwuaePRpI0iHr5POiMadFdaWyY2s1nu24cmWEw2SoyqzG5hulzicGIOc8mWSzYaWCZtc08L3YLTvu-cPpDW5251UppD1Tiz3kfgEFANd_Y2L2qtpAIPW0GOe7YtCE38-CMiX-oBkAXfqVIlyc0pLx-1lBFzRA/s1878/pm5.jpg" style="font-size: 18.6667px; margin-left: 1em; margin-right: 1em; text-indent: 12pt;"><img border="0" data-original-height="1131" data-original-width="1878" height="337" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRU9IeBXeYU69GZXVH2SFHEgFKPxVzHpwuaePRpI0iHr5POiMadFdaWyY2s1nu24cmWEw2SoyqzG5hulzicGIOc8mWSzYaWCZtc08L3YLTvu-cPpDW5251UppD1Tiz3kfgEFANd_Y2L2qtpAIPW0GOe7YtCE38-CMiX-oBkAXfqVIlyc0pLx-1lBFzRA/w559-h337/pm5.jpg" width="559" /></a></div><br /><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><br /><i><br /></i></span></span><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt;"><o:p> </o:p></span><hr size="1" style="text-align: left;" width="33%" /><a href="#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" style="font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" style="font-size: 12pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO; mso-no-proof: yes;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" style="font-size: 12pt; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"> Doina Dobreanu, <i>Cântecul obârşiei</i>,
2011, p. 49</span></span><br /><a href="#_ftnref2" name="_ftn2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Arial Narrow",sans-serif" style="font-size: 10pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Arial Narrow"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; mso-fareast-language: RO; mso-no-proof: yes;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></span></a><span face=""Arial Narrow",sans-serif" style="mso-bidi-font-family: "Arial Narrow";">
Protopop Vasile Urzică, cel care în 1902 a ctitorit biserica din Subcetate</span></div><p class="MsoNormal" style="text-align: left;"></p><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><br /></div><span face=""Verdana",sans-serif" style="font-size: 14pt; line-height: 107%;">
<div style="mso-element: footnote-list;"><!--[if !supportFootnotes]--><br clear="all" />
<!--[endif]-->
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText"><o:p></o:p></p>
</div>
<div id="ftn2" style="mso-element: footnote;">
<p class="MsoFootnoteText"><o:p></o:p></p>
</div>
</div><br /></span><p></p>Doinița-Ana Dobreanhttp://www.blogger.com/profile/08216047392450270666noreply@blogger.com0