DIN AGENDA ASOCIATIEI ÎN ANUL 2009

Asociatia Culturală „Dobreanu” a fost înfiintată în anul 2009.
Scopul principal al acestei asociatii este de a contribui la conservarea patrimoniului cultural local si de a pune în valoare cultural-artistică si istorică vechile traditii săteşti, fapt realizabil prin amenajări muzeografice, prin crearea de brosuri, pliante, site-uri şi bloguri pe internet, prin publicarea de articole si cărti.

L’Association Culturelle « Dobreanu » a été crée en 2009, en Roumanie.
Le but principal de l’association est de contribuer à la conservation du patrimoine culturel et d’apprécier la valeur culturelle - artistique et historique des vieilles traditions du village et de mettre en valeur ce trésor culturel par des aménagements muséales, par la réalisation des brochures, des pliantes, des sites et des blogs sur internet, par la publication des articles et des livres.

1. SPECTACOL DE DIVERTISMENT cu valente culturale si sociale, organizattate în data de 28 apr. 2009, în parteneriat cu I MAGI DI OZ, o asociatie nonprofit a unui grup de tineri din Italia, care își propune să bucure prin mici daruri familii aflate în dificultate din România și să bucure pe cei prezenți la spectacolul prezentat de ei.

2. ACORDAREA DE DIPLOME SI PREMII în cărti, la sfâsitul anului scolsr 2008-2009, 11-12 iunie elevilor din:
- Formatiade DANSURI POPULARE ROMÂNESTI a elevilor clasei a VIII-a condusă de d-na înv. Ileana Todor, participantă la Festivalul de Folclor, Ediţia I, Sărmas – 2009;
- Echipa de FOTBAL –băieti gimnaziu, câstigătoare a premiului al II-lea la etapa judeteană a Olimpiadei Sportului Şcolar – 2009;
- Echipa de VOLEI –fete gimnaziu, câstigătoare a premiului al II-lea la etapa judeteană a Olimpiadei Sportului Scolar – 2009;
- MICUL MATEMATICIAN (clasele II-IV)
- Concursul “LAUDĂ SEMINTELOR…”-Lucian Blaga, etapa nationala
- Concursul “IONEL TEODOREANU”, etapa judeteana
- Concursul “+_POEZIE”, etapa judeteana
- SCHI, etapa nationala

3. ACORDAREA DE PREMII SI CĂRȚI - Doina Dobreanu, „Cusături artistice din Subcetate (judetul Harghita)”, 2008, la FESTIVALUL “INTERETNOS FOLCLORIC” – 15 iulie 2009, desfăsurat la Subcetate.




4. ZILELE EUROPENE ALE PATRIMONIULUI (editia XVII): 19.09-1.10.09
Obiective :
- cunoasterea patrimoniului cultural al localitătii în care trăim ;
- constientizarea sentimentului apartenentei la valorile culturale ale unei regiuni ale tării noastre ;
- valorizarea patrimoniului cultural al localitătii Subcetate prin desene si fotografii.
Activităti :
- Concurs de desen si fotografie cu tema : « Costumul popular românesc traditional din zona Toplitei ”; Evaluarea concursului si premierea câstigătorilor de către Asociatia Culturală „Dobreanu”.
- Prezentare multimedia « Casa cu amintiri »

5. Valentin Marica, PRIVELIȘTEA IILOR[1]

Tot mai mult este îndemnată ziua înspre regăsirea spiritualităţii tradiţionale. Constantin Noica prefigura timpul acesta, al căutării şi aflării de sine, ca fiind unul de purgatoriu. Între demersurile ce antrenează acest câmp ideatic, vă semnalăm cartea profesoarei Doina Dobreranu, Cusături artistice din Subcetate-Mureş (Harghita), 2008.
Ab initio, autoarea ne invită să-i fim interlocutori. Citind argumentele şi privind un amplu material expoziţional, cunoscând, astfel, cu precădere, specificitatea patrimoniului tradiţional din zona etnografică a Mureşului Superior, interlocutorul va urma şi împărtăşirea din lumina acestuia. Localităţi ca Sărmaş, Gălăuţaş, Topliţa, sau cele din preajma Călimanilor şi Giurgeului, Bilbor, Corbu, Tulgheş, rânduiesc o topografie spirituală de reverberaţie, în care autoarea detaşează – axix - localitatea Subcetate de Mureş.
Să ilustrezi date din destinul cultural al unui sat transilvănean nu pare, la prima vedere, o întreprindere anevoioasă. Felul în care îşi prefigurează profesoara Doina Dobreanu cercetarea este, în schimb, unul anevoios, de durată, circumscriind subiectul într-unul generos panoramic de istorie şi cultură, cu temeinicia profesorului şi pasiunea colecţionarului. Căci, o bogată colecţie personală stă la baza scrierii acestei cărţi. Colecţionarul, lămurit asupra valorii cusăturilor ce înfrumuseţează vestimentaţia şi interiorul ţărănesc, depune mărturie de credinţă, prin pagina de carte, întru neştergerea acestora şi, mai departe, întru instituirea lor în certitudini de supravieţuire identitară. Aceasta fiind miza cărţii, autoarea recurge la acurateţea cuvântului şi limpedele iconografic, ştiind că aşa, cuvântul şi imaginea, pot fi lămuritoare. Sunt prezentate obiecte de vestimentaţie, cămăşi, poale, brâie, prigitori, şurţuri, sumane, cioareci şi obiecte de interior, lipideie, verinci, ştergare, perdele, feţe de masă şi de pernă, din secolul al XX-lea, unele chiar din anul 1900, altele din anii 1920, 1940, 1950 sau 1965, etalând subtilitatea şi frumuseţea cromatică, diversitatea şi fineţea punctelor de cusătură şi a motivelor, unicitatea lor etnoartistică, legătura de sfinţenie dintre universul de viaţă al creatorului şi arta sa. Autoarea ne edifică asupra permanenţei în care veşmântul spiritului trece în veşmântul trupului, cămaşa sau verinca având nu doar formă şi ornamentică, ci prin acestea, semne ale cumpătării, bunei-cuviinţe, fricii de Dumnezeu ş.a.m.d.
Este o carte convingătoare, scrisă cu temeinicia studiului ştiinţific, cu bucuria descifrării depline a subiectului, dar şi cu litera de rară sensibilitate a jurământului; tocmai pentru că personajul cărţii este satul natal al autoarei şi locul în care Domnia Sa şi-a înrămurat biografia profesională.
Este o carte-muzeu (cu o vădită abilitate a expunerii) şi o pledoarie pentru amenajarea unor case-muzeu în localităţile rurale, cu deschideri vii înspre cunoaştere (şi reflecţie!), menite să pună în dialog generaţii, conştiente de valoarea spiritualităţii arhaice şi de actualizarea ei.
Cartea profesoarei Doina Dobreanu se înscrie în seria restituirilor culturale fundamentate pe o documentare amănunţită, pentru a însemna aport bibliografic, în ceea ce istoricul Camil Mureşan numea „reabilitarea unei istorii, multă vreme marginalizată”. Prezența elementului românesc, de mare vigoare spirituală, în scaunele Ciuc, Giurgeu și Cașin rămâne un subiect deschis de cercetare.

[1] Marica, Valentin, Conjugarea verdelui, Editura Nico, Târgu-Mureş, 2010, p. 269-270.