1. MUZEUL LICEULUI MIRON CRISTEA
Miercuri, 22 mai
2002, orele 13: Inaugurarea muzeului de etnografie al școlii
Felicitări pentru
inițiativa creării unui muzeu istoric și etnografic în localitatea noastră și
pentru materializarea acesteia!
Este fascinant să
găsești într-un spațiu atât de restrâns recreată ambianța spiritualității unei
comunități românești, așa cum era în urmă cu o sută de ani, prin prezența
iconostasului original al actualei biserici din Subcetate, sfințită în 1902, a
unei vechi candele și a unui vechi sfeșnic, din aceeași perioadă, a unor
obiecte utilizate în gospodăria țărănească, a altor obiecte, rod al
„industriei” casnice etc.
Un asemenea muzeu
are o valoare inestimabilă nu numai prin exponatele sale rare, cât și prin
valențele sale educative: cultivarea interesului celor tineri pentru cultura
populară, a dragostei și a respectului acestora pentru arta tradițională a neamului din care facem parte.
Odată ce panglica
inaugurală este tăiată de directorul școlii Vasile Dobrean și de profesorul
Dumitru Țepeluș, se pătrunde în sala în care s-a amenajat muzeul. Profesori,
învățători, elevi, reprezentanți ai Primăriei, părinți, oaspeți asistă la sfințirea
acestei încăperi, oficiată de preoții Gheorghe Oană și Traian-Marius Ciubucă.
Se rostesc alocuțiuni.
Are loc în incinta muzeului simpozionul ”Istorie,
spiritualitate și tradiție românească pe meleaguri varvigene”. Susțin
prelegeri: preot Traian-Marius Ciubucă, profesor Anișoara Balog și profesor
Dumitru Țepeluș.
Profesor Doina
Dobreanu, în revista școlară „Lyceum – Subcetate”, nr. 14, 2002
2005, Absolvenții primei promoții vizitează muzeul, cu ocazia întâlnirii de 40 de ani (1965 -2005, împreună cu profesorii lor (diriginte Traian Ciociu)
Simpozionul organizat de domnul profesor Dumitru Țepeluș a avut loc în
incinta muzeului nostru școlar, într-o atmosferă sobră, într-un decor rustic,
în prezența cadrelor didactice și a preoților din localitate. Materialele,
suport pentru discuțiile ulterioare, au fost pregătite de elevi din clasa a
XII-a: Maria Cojocaru (Biserica din Subcetate între 1734-2005), Monica
Ciubîcă (Folclor și tradiție în Subcetate) și Cristina Ciubucă (Activitatea
în timp, pe tărâm artistic, a Căminului Cultural din Subcetate). Mariana
Cotfas ne-a încântat cu vocea ei interpretând o doină și o priceasnă: La discuții
au participat părintele Gheorghe Oană, părintele Marius Ciubucă și doamna
profesoară Doina Dobrean.
Simt de datoria
noastră, a celor prezenți la simpozion, să transmitem îndemnurile părintelui
Gheorghe Oană și celorlalți colegilor: „ Nu putem fi occidentali decât
români, cu tradițiile noastre, cu istoria noastră. Un popor care nu are istorie
nu are nici viitor. Dacă uităm de tradiții,
uităm de noi. Tradiții precum tămâierea plugului și a boilor înainte de a porni
la arat, întâlnită și la Subcetate, te duc în ancestral și-ți arată frumusețea și
curățenia sufletului românesc. Dacă
uităm de tradițiile noastre, ne pierdem punctele de referință. De ce uităm de
costumele noastre populare care ar putea fi asemenea puncte de referință?
Copii, nu vă uitați părinții! Nu lăsați buruienile să crească în sufletele
voastre! Ajungă zilei răutățile ei, faceți să fiți mai buni!
Este
o oră astrală dacă copiii pleacă cu ceva de aici: săpând în trecut, luminezi
viitorul. Săpați în cărți și în frumos!”
Maria Cojocaru, clasa a XII-a, în revista „Lyceum - Subcetate, nr. 31, 2005
2008, 5 iunie: vizitarea muzeului cu ocazia Parteneriatul școlar „Obiceiuri, tradiții, creație” (Subcetate-Capu Corbului, clasele I-IV)
2015, Meleagul copilăriei
2. COLECȚIA CASA CU AMINTIRI
Colecția etnografică a profesoarei Doina Dobreanu ca și
cărțile sale despre cusături, țesături, îndeletniciri și tradiții, reunite
într-un reverberant cântec al obârșiei (Cusături artistice
din Subcetate-Mureş, judeţul Harghita, 2008 şi Ţesături româneşti
din zona Mureşului Superior, 2010, Cântecul obârșiei, 2011)
sunt o pledoarie pentru apărarea identităţii noastre, un îndemn de aplecare
spre preţuirea şi reconsiderarea trecutului – istoric, cultural, etnografic –
al locuitorilor de pe Valea Mureşului Superior.
Colecția „Casa cu amintiri” ilustrează pagini
de etnografie, antropologie și istorie locală și este înscrisă din 2011 în
Rețeaua colecțiilor și muzeelor etnografice sătești particulare din România”
(RECOMESPAR).
„Casa cu amintiri”, prin obiectele
propriu-zise ale colecției, prin poveștile acestora și prin secvențele de viață
surprinse în fotografii (vezi D. Dobreanu și V. Dobreanu, Subcetate. Un
secol de istorie în imagini, 2013), reconstituie o lume, universul comunei
noastre, Subcetate, de pe Valea Superioară a Mureșului; conține mărturii
privind viața acestei comunități românești de-a lungul secolului al 20-lea.
Obiectele colecției reprezintă epoci și
gusturi diferite și au o valoare inestimabilă: artistică și sentimentală. Sunt
exprimări artistice unice și autentice, ceea ce face ca, o dată cu trecerea
timpului, să devină tot mai prețioase, tot mai apreciate. Acestea, ca și cele
existente în fiecare familie din Subcetate, trebuie conservate și apreciate,
ele fiind file din cartea vieții familiei, a comunității, a
neamului.
Prin sobrietatea și armonioasa îmbinare a
culorilor, prin frumuseţea modelelor concretizate în forme geometrice sau
inspirate din natură și prin executarea migăloasă a punctelor de cusătură pe
fir - câteva caracteristici ale cămăşilor/iilor din zona Topliţei, o zonă
etnografică de interferenţă între Transilvania şi Moldova -, cămășile noastre,
alături de cele de pe tot cuprinsul românesc, sunt chintesență de
spiritualitate românească și pot fi considerate, pe bună dreptate, simbol
național. Din lucrarea SUBCETATE -MUREȘ. Prezentare monografică, 2017, pp.
368-369, autori: Doina Dobreanu, Vasile Dobreanu)
2008, in Expoziția COLECȚIA COLECȚIILOR de la Muzeul Național al Țăranului Român
2010, în Expoziția PE URMELE TIMPULUI, la Muzeul Oltului și Mureșului Superior din Miercurea Ciuc, Oradea, Sibiu și Slatina
2011, la Biblioteca Municipală George Sbârcea
2016, 25 iunie,Toplița, în expoziția de Ziua universală a iei
2016, în expoziția organizată la Căminul Cultural, cu ocazia Zilelor comunei Subcetate (20-21 august)
2017, 23 iunie,Toplița, în expoziția de Ziua universală a iei
“Pentru a ne regăsi identitatea, uneori ne întoarcem la creaţia populară, la tradiţii şi la obiceiuri. Se prea poate să fie ultimul bastion în faţa năvălirii altor „valori” şi a globalizării.
Elementele de port popular românesc din colecție sunt nestemate cristalizate de veacuri şi ieşite la lumină din minţile, sufletele şi mâinile trudite ale româncelor din Subcetate. Martore a câte vise şi speranţe sunt aceste cusături! Câte poveşti şi oftaturi vor fi auzit! Dar câte cântece! Câte lacrimi şi dureri vor fi ascuns! E un mister cum a putut răzbi peste vreme atâta mărturie a unei consistenţe spirituale exemplare pe cursul Mureşului Superior.
Este în crâmpeiele acestea de spiritualitate românească atâta mărturie de viaţă care şi-a urzit calea prin istorie doar cu acul şi cu firul în infinite împunsături. Nestematele acestea sunt realizate din linii, forme şi culori după veac, după anotimpuri şi după etatea purtătorului sau a purtătoarei. Regăsim aici perfecţiunea geometrică a aspiraţiei acestui neam spre ideal, universal şi Dumnezeire, regăsim aici toate florile şi frunzele anotimpului renaşterii, aspiraţia solară şi florală a verii, galbenul şi auriul toamnelor şi albul iernilor lungi şi aspre din Subcetate. În alte cusături întâlnim albastrul din albastrul ochilor sau al cerului, verdele brazilor şi al dealurilor, galbenul holdelor în pârgă şi iar albastrul cristalin al Mureşului.
Da, e firesc să apărăm aceste valori. Ele stau la temelia neamului ca munţii neclintiţi.” Profesor IOAN CUTLAC
