Ziua Tricolorului, sărbătorită la Subcetate printr-o manifestare culturală amplă - 24 iunie 2018

Drapelul naţional a fost sărbătorit cu bucurie şi mândrie duminică, 24 iunie, în centrul localităţii Subcetate. Asociaţia Centrul Cultural Ardealul alături de Instituţia Prefectului Judeţului Harghita, de Consiliul Judeţean şi de Primăria comunei Subcetate, a organizat o amplă manifestate culturală cu acest prilej. În demersul lor au fost sprijiniţi de parteneri precum Liceul Miron Cristea din Subcetate, Şcoala Gimnazială Miron Cristea, Topliţa, Asociaţia Culturală Dobreanu, Subcetate, Asociaţia C.R.D.D. Orizont 2050 Topliţa şi Muzeul Oltului şi Mureşului Superior, Miercurea Ciuc.

Programul a început cu parada militară şi cu defilarea gărzii de onoare a Brigadei Vânători de Munte, urmată de sfinţirea şi arborarea drapelului în centrul localităţii. Au adresat câteva cuvinte audienţei Ion Rizea, primarul comunei Subcetate şi Jean-Adrian Andrei, prefectul judeţului Harghita. David Bordea a recitat Trei culori, iar Lorena Cotfas E scris pe tricolor “Unire”. A urmat un program artistic în cadrul căruia au evoluat pe rând Alesia Ciubucă de la Gradiniţa Voinicelul, Topliţa, Raluca Burnar de la Colegiul Naţional Mihai Eminescu, Topliţa, Mădălina Roman şi Roxana Truţa de la Şcoala Gimnazială Miron Cristea, Topliţa, Alexandra Bucur de la Colegiul Naţional Unirea din Târgu-Mureş şi Alexandra Colceriu, absolventă a Conservatorului din Timişoara. Publicul a mai putut urmări o suită de jocuri populare din Banat, Moldova și locale (jocurile bărbătești) prezentată de Ansamblul Rapsodia Călimanilor Junior şi un colaj de muzică patriotică. Artiştii au fost acompaniaţi de Grupul Instrumental Lira.

După momentul artistic a urmat o altă activitate importantă: Simpozionul Ideal, Speranţă, Jertfe şi Împlinire, moderat de poetul Ionel Simota. În deschidere, prefectul Jean Andrei Jenică a înmânat diplome şi plachete de onoare unor descendenţi ai participanţilor din comuna Subcetate la Marea Unire. Acesta este un gest minim de recunoaştere. Trebuie să ne cunoaştem adevărata valoare şi adevăratele valori ale comunităţii din care facem parte, spunea prefectul judeţului Harghita. Aşa cum afirma primarul Ion Rizea, puţine comunităţi din judeţul nostru se pot mândri cu atâţia oameni de valoare precum comuna Subcetate. Poetul Ionel Simota spunea că putem considera ziua de 24 iunie 2018 o zi istorică pentru Subcetate şi că puţine localităţi din judeţ se pot mândri cu un eveniment de o asemenea anvergură în anul Centenarului. Este necesar ca în fiecare localitate să existe un tricolor, sublinia poetul. Toate activităţile din acest an se adresează tinerilor. Noi am considerat această activitate o necesitate, mărturisea Doru-Viorel Ciubîcă, preşedintele Asociaţiei Centrul Cultural Ardealul, care mai spunea că lucrează împreună cu echipa de proiect la o broşură în care îşi propun să cuprindă toţi participanţii la Marea Unire, originari din Subcetate, şi pe descendenţii lor.

Prima expunere din cadrul simpozionului, cu titlul Ideal, Speranţă, Jertfe şi Împlinire, a fost susţinută de prof. Doina-Ana Dobrean, care a vorbit despre participanţii din Subcetate la primul război mondial şi la Marea Unire. Unirea nu s-a înfăptuit într-o zi, ci s-a pregătit în timp, 1 decembrie 1918 fiind apogeul acestei uniri săvârşite de-a lungul secolelor. La Unire au contribuit mulţi intelectuali şi cărturari, afirma prof. Doina-Ana Dobrean. A urmat o prezentare despre rolul regalităţii în înfăptuirea Marii Uniri. Prof. Floarea Nistea de la Şcoala Gimnazială Miron Cristea, Topliţa, a vorbit despre regele tuturor românilor în lucrarea Regele Ferdinand – omul din spatele Marii Unirii, punând accent pe parcursul politic, personalitatea şi faptele regelui care a făcut România să prospere. Prof.dr. Dorel Marc, istoric şi etnolog, a susţinut o prezentare despre memoriile lui Dumitru Antal şi despre manifestul scris de acesta pentru tineret, pe când avea doar 24 de ani. Şi nu în ultimul rând, prof. Anda Ianoşi, director al Şcolii Gimnaziale Miron Cristea, Topliţa, a vorbit publicului despre personalitatea şi faptele măreţe ale mitropolitului Ioan Sălăjan.                        
 La final a avut loc şi o prezentare de carte. Poetul Ionel Simota a vorbit despre cel mai recent volum al seriei La obârşie, la izvor… Convorbiri la Subcetate, volumul 5, semnat de prof. Doina Dobrean şi prof. Vasile Dobrean.  

Este evident din cele expuse anterior că evenimentul de duminică a fost unul aparte, o manifestare culturală amplă şi o pagină de istorie pentru comuna Subcetate.

Text şi foto: Cosmina M. OLTEAN

Derularea evenimentelor în imagini:

https://www.facebook.com/marian.dinu.1023/videos/2122862024648713/?t=4

Foto; prof, Doina DOBREANU

Ia ca simbol în artă şi cultură - Cosmina M. OLTEAN

 

    De câţiva ani, din iniţiativa comunităţii virtuale numite La Blouse Roumaine, pe 24 iunie se sărbătorește Ziua Iei Românești. La noi aceasta nu este o sărbătoare națională oficială, dar în Republica Moldova, de pildă, a fost notificată oficial de Ministerul Culturii. Deși este promovată şi la nivel internaţional, ia este un brand de țară neoficial. Aceasta nu a fost încă inclusă în patrimoniul UNESCO. Institutul de Etnografie și Folclor a adunat într-un album, cu ajutorul unor specialiști, mii de cămăși populare din peste 800 de sate. Acest album face parte dintr-un demers mai amplu, pe care autoritățile îl pregătesc pentru UNESCO, în speranța că ia va fi inclusă în curând în patrimoniul mondial. După Marea Unire din 1918, ia a fost promovată ca un simbol de unitate al românilor.

Ia, cămaşa populară românescă ce-şi are originea în portul tracilor, geților și al dacilor, este celebrată anual pe 6 continente și în peste 50 de ţări. Unii istorici au motive să creadă că ia a fost purtată pentru prima dată în perioada culturii Cucuteni (aprox. 5500 î.e.n.- 2750 î.e.n.), una dintre cele mai vechi civilizații din Europa, răspândită pe teritoriul de astăzi al Moldovei, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia. Ia apare reprezentată pe Columna lui Traian și pe monumentul de la Adamclisi, iar cea mai veche și mai autentică reprezentare a costumului popular se poate vedea în Cronica pictată de la Viena, din 1330, cele 147 de ilustrații ale documentului fiind o sursă pentru istoria culturală din secolul al XIV-lea.

Ia în arta românescă

Ia a fost redată sub diferite forme pe pânzele mai multor pictori români. Registrul rural și tema iei românești sunt prezente în lucrările pictorilor români din a doua jumătate a secolului XIX și până la sfârșitul perioadei interbelice. Nicolae Grigorescu, pictorul a cărui artă s-a construit în jurul oamenilor simpli şi a vieţii de la sat, a acordat un loc privilegiat iei în pânzele sale. Frumoasele fete şi femei reprezentate cu măiestrie de pictor, poartă cu mândrie cămaşa populară românescă în pânze care emană privitorului frumuseţe, viaţă şi naturaleţe. Un astfel de tablou semnat de Grigorescu este Țăranca din Muscel. Grigorescu este pictorul vieţii satului, cel care caută, găseşte şi imortalizează doar ceea ce contează cu adevărat: omul în simplitatea lui, viaţa aşa cum e ea şi frumuseţea în stare pură. Dar mulţi alţi pictori au pus ia în centrul unor compoziţii picturale cu subiect istoric sau rural. Constantin Daniel Rosenthal şi Theodor Aman au făcut din ia românească simbolul României revoluţionare de la 1848, resprectiv a Unirii principatelor din 1859.

Pentru portretul alegoric România revoluţionară, realizat la Paris în 1850, Rosenthal a avut-o ca model pe Maria Rosetti, englezoaica ajunsă prima ziaristă din România, soţie a lui C.A. Rosetti. Bluza românească apare şi în reprezentarea alegorică a identităţii naţionale imaginate de Gheorghe Tattarescu. Tematica rurală evidenţiază reprezentarea iei și în operele lui Nicolae Vermont, Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Camil Ressu, Francisc Şirato, Dumitru Ghiață sau Ion Theodorescu-Sion.

Ia în cultura universală

Aşa cum bine ştim, cel care a facut ia cunoscută în toată lumea prin opera sa este Henri Matisse. În aprilie 1940, cel mai important colorist al secolului al XX-lea, precursor al mişcării foviste, finaliza tabloul La Blouse Roumaine, care avea să devină simbolul unei mişcări artistice universale. Pictorul a început lucrarea la Paris şi avea să o termine la Nisa, 6 luni mai tâziu. Evoluţia lucrării în acest interval a fost surprinsă de către pictor prin 11 fotografii-document, expuse împreună cu lucrarea originală în cadrul vernisajului de la Paris. Se pare că Matisse avea o intreagă colecţie de bluze tradiţionale pe care le primise cadou de la pictorul ieşean Theodor Pallady, cu care a fost bun prieten. Dar faimosul tablou i-a fost inspirat lui Matisse şi de prietenele sale românce aflate atunci la Paris, este vorba despre Elvira Popescu, Elena Văcărescu, Anna de Noailles şi Martha Bibescu. În arta universală există însă şi lucrări mai puţn cunoscute, în care apare ia. Să nu uităm lucrarea lui Auguste Renoir, La jeune femme roumaine, pictată în 1914, sau de lucrările unor pictori precum americanul Frederick Arthur Bridgman sau polonezul Franciszek Teodor Ejsmond.

În ultimii ani, ia a fost o sursă de inspiraţie pentru mai mulţi creatori de modă care au vrut să o readucă în actualitate ori să o reinventeze. Inspirat de tablourile lui Matisse, Yves Saint Laurent a urcat pe podium ia în colecţia din 1981. Creaţia a făcut înconjurul lumii şi a rămas o piesa iconică a mărcii Yves Saint Laurent. Oscar dela Renta a introsus-o şi el în colecţia haute-couture din 2000. Jean Paul Gaultier a adus un omagiu bluzei tradiţionale româneşti în prezentările lui de modă din 2006. Carolina Herrera şi Isabel Marant au reinterpretat şi ele piesele straiul popular din ţara noastră în colecţia din 2013. Iar acestea sunt doar câteva nume. De asemenea, se pare ca ia este foarte apreciată de multe actriţe şi cântăreţe din SUA sau Marea Britanie, precum Emma Stone, Jennifer Garner, Kate Moss, Halle Berry, Katie Holmes, Anne Hathaway, Rita Wilson sau Adele. În trecut şi în prezent, în pictură, cinematografie sau modă, ia a fost şi este actuală, câştigând un statut de simbol cultural universal.