marți, 12 octombrie 2021

Profesor ANA FILIP (1941-2021) - In memoriam


    E o zi de octombrie mohorâtă... tristă, la fel ca vestea primită în zori: doamna profesor ANA FILIP s-a retras în tăcere... Ne va zâmbi dintr-o stea, cu bunătate, blândețe și iubire, spre a ne insufla optimism, curaj, demnitate, speranță... Cine a cunoscut-o pe Ana Filip - un Om cu suflet frumos, chip luminos și inimă de aur - nu o poate uita. Mi s-a lipit de suflet în ziua în care am cunoscut-o și acolo a rămas!

Când îmi va fi dor de ea, voi deschide cartea-omagiu primită în dar, cu o frumoasă dedicatie: ISTORIA CA MOD DE VIAȚĂ - ÎN HONOREM, PROFESOR ANA FILIP...

Ai fost și vei rămâne, Doamnă, un model de Om integru, înțelept, modest și prietenos, cu o personalitate puternică.

Fie-ți amintirea și recunoștința nemuritoare, prieten drag!

Dumnezeu să - ți odihnească în pace sufletul neostenit, mereu dornic de cunoaștere și desăvârșire!

Condoleanțe sincere familiei!




Ana Filip, model de dascăl al plaiurilor năsăudene, sărbătorită printr-o carte. Primarul comunei Salva a acordat titlul de cetăţean de onoare profesoarei Ana Filip şi părintelui Dumitru Morar















   

  Ca să poţi povesti sau cânta copiilor, trebuie să-i iubeşti, să cauţi să pricepi firea şi lumea aparte în care trăiesc,să ştii să cobori până la nivelul personalităţii lor. Trebuie să iei parte împreună cu dânşii la toate manifestările sufleteşti; într-un cuvânt, rămânând om mare, să fii cât se poate de copil.” (George Coşbuc).

Am mers cu mare drag la sărbătoarea de la Salva. Motivul e simplu: întotdeauna am admirat-o pe profesoara Ana Filip pentru devotamentul faţă de meleagurile natale. În studiile domniei sale se oglindeşte istoria încă vie a satelor de pe Valea Someşului, dar şi de pe Valea Sălăuţei. Absolventă a Facultăţii de Litere şi a Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Ana Filip a fost vreme de peste patru decenii profesor de istorie, mai întâi la Ilva Mare şi apoi la Salva. Dragostea pentru meleagurile natale s-a reflectat în peste 200 de conferinţe şi simpozioane în care a prezentat istoria ţăranilor din acest colţ de ţară, în care Cătanele Negre au avut un rol important pentru înflorirea ţinutului grănicereşti năsăudean. Cărţile domniei sale surprind repere ale acestor locuri binecuvântate de Dumnezeu, amintind aici „Mănăstirea Izvorul Tămăduirii Salva”, „Monografia Salvei” etc. Colaborarea cu tânărul teolog Iuliu Marius Morariu, la rândul lui apreciat deja în mediile literare şi teologice, a dus şi la apariţia unei reviste unice în planul literar editată de Despărţământul Astra Salva. De altfel doamna Filip a fost cea care mi-a făcut cunoştinţă cu tânărul elev Marius Morariu, căruia i-am publicat câteva poezii în ziar. Anii au trecut şi de atunci am o admiraţie sinceră şi pentru teologul care a făcut atât de multe lucruri frumoase pentru cultura şi spiritualitatea acestui neam. Oarecum am pornit împreună pe drumul scrisului. El este şi unul dintre oamenii care au făcut posibilă această întâlnire, alături de prof. drd. Mihai Octavian Groza și Prof. Romana Fetti (directorul şcolii şi fiica doamnei Filip, pe care o admir de asemenea foarte mult) prin lansarea unui volum deosebit, intitulat „Istoria ca mod de viață – In honorem Prof. Ana Filip”.

Activitatea de la Școala Gimnazială „Tiberiu Morariu” Salva organizată de Primăria și Consiliul Local din Salva, Biblioteca Județeană „George Coșbuc”, Școala Gimnazială „Tiberiu Morariu” Salva și Cercul ASTRA a fost una deosebită. La fel şi moderatorii: pr. Maxim Morariu, alături de tânăra interpretă dragă nouă, Amalia Ţuţuruga.

Câte cuvinte frumoase nu s-au rostit şi ar mai fi fost şi altele, dacă timpul nu fugea aşa de repede. Parcă a fost o clipă de nemurire. Protopopul Ioan Dâmbu din Năsăud, protopopul Ioan Moraru din Gherla, Ioan Pintea-directorul Bibliotecii Judeţene, stareţul Chiril de la Mănăstirea Parva-Rebra, inspectorii şcolari Dinu Oniţa şi Speranţa Unciu, astriştii năsăudeni în frunte cu Floarea Pleş şi Ioan Seni, dar şi din ţară Areta Moşu de la Iaşi, Silvia Pop-Blaj, Mihai Groza-Sebeş ( care a conferit şi o plachetă cu membru de onoare), Luminiţa Cornea-Harghita şi Covasna ( cu care m-am reîntâlnit cu drag), Mircea Dragoş-Codlea, preoţi, scriitori, profesori, artişti, lume multă şi bună au venit să fie alături de doamna profesor.

Am cunoscut-o mai îndeaproape pe Ana Filip în cercetările pe care le-am întreprins pe Valea Sălăuţei, fiind alături de mine. Am rămas impresionat de modul în care ne-a vorbit despre tradiţiile de aici, spunându-ne sute de strigături, dar şi de modul în care găsea în fiecare loc unde poposeam o plantă pe care ne-o descria şi ne spunea la ce boli este bună. Un dascăl care pare să fi asimilat toată înţelepciunea ţăranului nostru. În societatea actuală, în care avem nevoie de modele, care s-au remarcat prin sclipirea minţii, Ana Filip este dascălul care este liantul între trecut şi viitor, între identitatea strămoşilor noştri şi tânăra generaţie. Iubirea pedagogică, credinţa în valorile sociale şi culturale, conştiinţa responsabilităţii au însoţit-o în carieră, fiind apreciată de generaţii de elevi şi confirmându-ne încă o dată ceea ce spunea pedagogul Comenius „Nu există o altă misiune mai nobilă sub soare decât cea de educator”. Ana Filip este un dascăl model şi un om integru, cu o bună pregătire de specialitate, ce a emanat mereu în jurul său căldură sufletească, a iubit sincer şi profund copiii, având darul de a răspândi lumină în mintea celor ce o înconjoară. Din momentul întâlnirii cu domnia sa, mi-am dat seama că am de-a face cu o personalitate marcantă a acestor ţinuturi, dar care este în acelaşi timp şi o persoană cinstită, modestă, exigentă faţă de propria persoană, fermă, consecventă, creativă, cu spirit de anticipare, intuiţie, răbdare, toleranţă, muncă din belşug, ambiţie, perseverenţă. Ana Filip confirmă faptul că a fi dascăl este o adevărată ştiinţă şi artă. Un dascăl cu zâmbetul mereu la el acasă, o adevărată enciclopedie, aşa este doamna Filip. Este, dacă vreţi, varianta feminină a eroului povestirii sadoveniene „Domnul Trandafir”, făcând ca orele de istorie să vibreze o lumină a dragostei pentru patrie, arzând mereu şi dăruindu-se sufleteşte la altarul înţelepciunii. În viziunea lui Octavian Goga, dascălul este cel care ţine nestins, în timp „focul dragostei de ţară”. Aşa este şi Ana Filip, un dascăl etalon, având, la fel ca-n versurile marelui poet, chipul unei icoane, oglinda sufletului sălăuan.

Pentru toate acestea am conferit în numele ziarului Răsunetul, singura publicaţie care consemnează activitatea doamnei Ana Filip încă de la început, o diplomă de excelenţă, arătându-ne astfel respectul nostru pentru domnia sa.
Cu acest prilej primarul Gheorghe Onul a conferit titlul de „Cetățean de onoare al comunei Salva” doamnei Filip Ana Victoria. De asemenea a fost conferit titlul şi părintelui Morar Dumitru din localitate care a pus bazele mănăstirii şi a luptat pentru canonizarea martirilor năsăudeni.  

O altă distincţie cu titul „Tiberiu Morariu” a primit din partea Şcolii Salva, apoi din partea ASTRA Năsăud şi lista poate continua, de-a lungul activităţii având zeci de distincţii.
Recitalul lui Florin Săsărman cu cântece patriotice, al copiilor de la şcoală cu tradiţiile locului, un tort din cărţi, cu tricolor simbolizând şi anul centenarului, alte surprize pregătite la Căminul Cultural ne-au făcut o zi de neuitat !
Îi dorim, în ceas aniversar, ani mulţi cu sănătate, iar viaţa hărăzită de bunul Dumnezeu să-i fie un izvor inepuizabil de lumină şi bucurie.

https://rasunetul.ro/ana-filip-model-de-dascal-al-plaiurilor-nasaudene-sarbatorita-printr-o-carte-primarul-comunei-salva?fbclid=IwAR0pE09PtjfBD89EqUZnJCEho9WDg8rNLgbakPrsdaXZlKuqoQ_pJq56Bfg



SALVA

LIVE - Profesorul de lângă noi, cu prof. Ana Filip, Salva

https://www.youtube.com/watch?v=JBuR9uO9XRw&list=RDCMUCLuvOzOPZYI6dvsa2Wqn3wg&start_radio=1&rv=JBuR9uO9XRw&t=0

Alba Carolina TV - Pașaport cultural cu Mihai Octavian Groza


ASTRA SALVENSIS
Revistă de istorie și cultură, editată de Cercul Astra Salva, județul Bistrița-Năsăud
Director: profesor Ana Filip
Redactor șef: Iuliu-Marius Morariu


 În excursie cu elevii - august 2021

Miclăușeni
Ipotești
La mormântul lui Ștefan cel Mare, la Putna
Văratec, la mormântul Veronicăi Micle

FÂNTÂNA TRUȚII, Baladă de la rădăcina Salvei - Prof. Ana Filip

duminică, 10 octombrie 2021

Profesorului AUGUSTN MOCANU, la 89 de ani, urări de sănătate și felicitări pentru a sa creativitate!

 Mulțumesc, Domnule Augustin Mocanu, pentru cărțile recent primite de la Dumneavoastră, două cărți publicate în acest an, 2021, înfruntând provocările vremurilor pe care le trăim, cu demnitate, cu înțelepciunea vârstei, cu speranța și puterea dobândite prin credință. Sunteți pentru mine și pentru toți cei care vă cunosc un exemplu de perseverență și tenacitate, un exemplu de a continua a străbate drumul ales cu încredere, dăruire și pasiune, fie pașii cât de mici. „Nu contează cât de încet mergi atâta timp cât nu te oprești”, spunea Confucius. Când ceea ce crezi, ceea ce spui și ceea ce faci sunt în armonie, după spusele lui Gandhi, te poți considera un om fericit. Vă consider, și din acest punct de vedere, un om fericit, un om împlinit... 

    Vă felicit din suflet și vă urez la mulți ani!


    Pe una din cărți aflu următoarea dedicație:

   

 Despre activitatea didactică și publicistică a Domnului AUGUSTIN MOCANU am mai vorbit și cu alte ocazii: 

https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2014/12/augustin-mocanu-intre-sat-si-oras.html

https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2016/10/augustin-mocanu-portret-de-dascal.html

https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2017/08/augustin-mocanu-60-de-ani-in-slujba.html

https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2020/01/augustin-mocanu-intre-sat-si-oras-vreme.html

    Cartea CULTURĂ POPULARĂ TRADIȚIONALĂ DIN BOJU, JUDEȚUL CLUJ se deschide cu ETERNUL CÂNTEC AL VIEȚII ȘI MUNCII SATULUI, semnat de însuși autorul, în loc de prefață. Este un adevărat poem în proză despre lumea satului tradițional, cu ocupații specifice fiecărui anotimp, despre naștere, viață și moarte,  o lume care, înfrățită cu natura, se înscrie într-o veșnică poveste

    „... o fată smulge cânepă, toarce, țese și coase, plivește grîul, sapă pământul, seceră, adună fân și otavă... și cântă.... un fecior ține coarnele plugului... aruncă sămânța ăn brazdă... fluieră... seara colindă satul horind... dimineața trece peste dealul Păpușel cu coasa-n spinare... leagă snopii și-i așază în picioare să-i sărute soarele... și cântă... el mereu fluieră și cântă...

    ... o fluieră cântă dulce, mereu mai prelung și mai dulce... tremură frunzele și apele văzduhului tremură... cântecul se împrăștie peste sat ca o ploiță bună, se lovește de dealul Bătăi și se întoarce în falduri line... trece peste șes și se rupe în două... dulce cântă mereu o fluieră undeva pe dealul Păpușel...

    ... când răsare luna pe dealul Bătăi, coboară mulgarii cu lapte de uăi...

    ... doi colăcari înfloriți de petele bat în porți și poftesc lumea: „la on scaun de hodină,/ la un păhar de băutură,/ la mai multă voie bună,/ cu tăt satu' dempreună”;...

    ... clopotele trag dup-on om sărac... clopotele bat dup-on om bogat;...

    ... trece moașa pe cărare/ c-o ciupă nouă-n stinare...

    ... unu' mere, unu' vine, unu' naște, unu' moare...

    Așa-i lumea de când este,

    Ca o veșnică poveste.”

    CUPRINSUL

Cititorilor noștri

Argument: Cuvânt către cititorii mei

Gospodăria și locuința

Cercul lucrărilor dintr-un an

Ocazii folclorice speciale

Creația populară orală

Jocuri ale copiilor și tineretului

Texte folclorice în versuri

        Colinde

        Cântece de stea

        Mulțămite

        Cântecul turcii

        Din poezia muncii

        Cununa de grâu

        Din poezia nunții

    Poezia lirică

    Texte aforistice și enigmatice

    Din folclorul copiilor

    Credințe și superstiții

    Proză folclorică (povești)

        Sărăcia

        Legătura

        Muierea Dracului

        Șărpele alb

        Păcurariu' șî lupu'

        Boieriu' șî scluga

        Îmbrăcat în pielea goală

        Una de-a lui Păcală

        Moșu', baba, purcelu' șî musca

        Finu' șî nănașu'

        Grâu'

    Studii tematice

    Crăciunul într-un sat din Câmpia Transilvaniei

    Paștile copilăriei

    Căsătoria în satul Boju din județul Cluj

   Înmormântarea sau comândarea în satul Boju din Câmpia Transilvaniei

    Creșterea oilor într-un sat din Câmpia Transilvaniei

    „Povestea porcului” într-un sat din Câmpia Transilvaniei

    Cultivarea și prelucrarea cânepii

    Instruirea și educarea copiilor și a tinetetului în comunitățile rurale patriarhale

    Bibliografie

    Glosar minimal

    Augustin Mocanu la 89 de ani

    Mic album foto

    

                                      DESTIN

            „Dusu-m-am și m-am tot dus

            De la Răsărit spre-Apus,

            Bătut de vânturi și ploi,

            Nu m-am întors înapoi.

            Când trupul nu mai putu,

            Trimisu-mi-am sufletu'

            Singurel și fără glas

            Să vie la voi de mas.

            A plecat, dar nu s-a-ntors.

            Am rămas pe căi pustiu,

            Și-acasă nu poci să viu;

            Am rămas pe căi, departe,

            Și-azi mă-ntorc la voi – o carte.”