vineri, 5 aprilie 2013

Tezaur de etnografie şi folclor în judeţele Covasna şi Harghita


tezaur de etnografie covasna harghita

Într-o lume care şi-a pierdut parcă aşezarea, a vorbi şi a scrie astăzi despre comorile de spiritualitate românească, adânc îngropate în negura anilor, pare un lucru de neînţeles sau aflat chiar în răspăr cu mersul lumii. Astăzi, când se concep şi se desenează hărţi noi, când se fac şi se desfac alianţe, când strategii şi interese de multe ori străine de neamul şi voinţa poporului român sunt puse în slujba geopoliticii obscure, când timpul şi oamenii şi-au rătăcit liniştea, astăzi pare impropriu ca cineva să mai caute prin „lada de zestre” a spiritualităţii româneşti, să găsească, să desprăfuiască şi să aştearnă comorile aflate, cu discreţie şi bună rânduială, pe scoarţa timpului. Un tezaur adânc îngropat în colbul arhivelor, al bibliotecilor şi al muzeelor este scos acum la lumină prin strădania a doi pasionaţi oameni de cultură care s-au întâlnit pe tărâmul ştiinţelor etnologice puse în slujba relevării adevărului. Căci dacă, apăsaţi sub vremi, oamenii tac zgomotos, a sosit ceasul în care „pietrele” istoriei şi tradiţiei acestui neam strigă tăcut şi cuminte, fiecare din locul pe care i l-a hărăzit uitata neuitare.
Cei doi autori, Nicolae Bucur şi Constantin Catrina, ajunşi acum fiecare la frumoase vârste ale împlinirilor spirituale, au conceput acest proiect cultural cu mulţi ani în urmă, cu pasiune şi dăruire, exemplare şi ieşite cu totul din răbojul faptelor omeneşti comune. Dar, ce ar vrea să însemne acest „tezaur de etnografie şi folclor în judeţele Covasna şi Harghita”? În primul rând, îl putem socoti ca o mărturie trează a unei tradiţii adormite. Apoi, acest impozant volum reuneşte cele mai importante studii semnate de cei doi autori, privind folclorul literar şi muzical, cultura şi spiritualitatea şi, poate cel mai important lucru, mărturia existenţei şi vitalităţii românilor din spaţiile pe care le-au stăpânit în decursul istoriei lor bimilenare pe acest pământ. În fine, din perspectiva celor aplecaţi spre studiu, volumul cuprinde o impozantă Bibliografie generală selectivă care, ocupând exact jumătate din amploarea volumului, înmănunchează totalitatea scrierilor despre cultura tradiţională românească, indiferent de însemnătatea şi amploarea lor, fie că au fost cuprinse între paginile unor periodice locale, fie că pot fi găsite între filele, mai puţin consultate de publicul larg, ale antologiilor, monografiilor şi tipologiilor folclorice, literare şi muzicale. În fapt, numai această bibliografie însăşi ar fi putut sta la baza unui volum de sine stătător, prin care să fie relevată bogăţia de demult a spiritualităţii românilor trăitori în estul şi sud-estul Transilvaniei.
Beneficiari ai unor personalităţi  creatoare puternice şi distincte, cei doi autori şi-au atribuit domeniile de competenţă în funcţie preocupările şi cercetările proprii anterioare. A rezultat, astfel, o bogată, complexă şi complementară colecţie de studii, un important spaţiu spiritual unde plurivalenţa şi diversitatea temelor se circumscriu în mod natural unei legitime unităţi a întregului.
Contribuţiile lui Nicolae Bucur (n. 16 august 1938 la Miercurea-Ciuc, semnatar al unor importante studii şi articole privind cultura tradiţională românească din judeţul Harghita) aduc importante punctări şi precizări asupra unor teme esenţiale privind folclorul românesc din cele două zone. Sunt avansate „Consideraţii pe marginea unor balade populare harghitene” (p. 29–37), cu punctarea principalelor teme epice şi cu trasarea unor elemente comparative referitoare la variante asemănătoare întâlnite în folclorul secuiesc, precum şi „Aspecte privind folclorul păstoresc din Harghita şi Voineşti-Covasna” (p. 39–53) dar şi „Imagini şi simboluri în folclorul păstoresc harghitean” (p. 79–93), ambele texte evidenţiind bogăţia de altădată a obiceiurilor genuine, care sunt păstrate în ultimii ani doar în parametrii reprezentărilor spectacular-festivaliere. Într-un alt registru, investigaţiile autorului merg de la căutarea simbolisticii apei şi puterilor ei generatoare (p. 95–110) până la semnalarea unor expresii literare privind elementele vegetale în folclorul românesc din zona Harghitei (p. 61–77). Studiile care privesc arta decorării ouălor (p. 111–129) şi „Creaţiile şi tradiţiile populare ale satului Făgeţel – Harghita” (p. 131–138) întregesc arealul analitic etalat de Nicolae Bucur.
Constantin Catrina (n. 6 noiembrie 1933 în satul Ţiu, jud. Dolj, muzicolog, etnomuzicolog şi bizantinolog de mare prestigiu în spaţiul cultural românesc) propune în acest volum nu mai puţin de 12 studii care surprind, în diferite grade ale aprofundării ştiinţifice şi istorice, unele dintre cele mai interesante arii tematice ale vieţii muzicale româneşti din sud-estul Transilvaniei. Investigarea diacronic-istorică a fenomenului muzical existent în decursul veacurilor trecute în această zonă reprezintă punctul de greutate al suitei de studii prin care autorul îşi propune relevarea bogatelor surse şi resurse (multe dintre ele, inedite) etalate cu această ocazie. În studii care expun fie ideile lui „George Bariţiu despre problemele creaţiei artistice în Transilvania sec. al XIX-lea” (p. 143–147), fie „Probleme de etnografie şi artă populară în dezbaterea revistei Transilvania” (p. 149–155), Constantin Catrina are darul de a sistematiza şi tezauriza informaţii diverse şi disparate existente în surse bibliografice şi arhivistice multiple. Reţin atenţia cele opt portrete şi profiluri de muzicieni, pe care autorul le surprinde cu maximă acurateţe şi acribie documentară: „Folcloriştii şi folclorul muzical din judeţul Covasna. Privire istorică” (p. 157–164), Dimitrie Cioflec (p. 165–168), I.G. Bibicescu (p. 169–172), Andrei Bârseanu (p. 173–177), Alexandru Bogdan (p. 179–186), N.I. Dumitraşcu (p. 187–194), Horia Teculescu (195–202) şi Matei N. Jurebiţă (p. 203–207). Sunt studii substanţiale (în ciuda laconismului lor) şi deosebit de importante din perspectiva evidenţierii personalităţilor covăsnene care au contribuit la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc din sud-estul Transilvaniei. Ultimele două contribuţii prin care Constantin Catrina aduce un plus de valoare ştiinţifică acestui volum impresionează prin relevanţa şi calitatea studiilor de sinteză care cuprind „Însemnări pe marginea unor culegeri de folclor muzical din judeţul Covasna” (p. 209–214) şi „Consideraţii pe marginea unor obiceiuri şi creaţii poetico-muzicale păstoreşti din sud-estul Transilvaniei (Ţara Bârsei şi Covasna). Circulaţie şi stratificare” (p. 215–221).
Nu în cele din urmă, se cuvine a spune câteva cuvinte despre cea de-a doua secţiune relevantă a cărţii, concretizată în acel remarcabil demers bibliologic pe care l-am amintit deja. Departe de a fi doar o simplă acţiune de „înregistrare şi sistematizare a bunurilor culturii populare” (p. 225) inventarierea vastului material bibliografic (2080 poziţii!), care să reunească lista periodicelor (mai vechi şi mai recente) de circulaţie naţională sau locală, cu cele mai prestigioase volume de etnografie şi folclor (cataloage, dicţionare, lexicoane, antologii, monografii, tipologii), cu integrarea muzeelor şi colecţiilor şi cu relevarea formelor şi modalităţilor de „valorificare a artei populare şi creaţiei artistice tradiţionale”, se articulează ca un veritabil instrument de lucru de cea mai elevată calitate ştiinţifică. Un indice de nume şi unul de localităţi întregesc acest volum, conferindu-i rigoare şi credibilitate.
Mai presus de orice, această carte are însă meritul fundamental că reuşeşte să transcendă neajunsul de a vorbi despre trecut la timpul prezent. Cu alte cuvinte, să „rupă tăcerea” muzicii despre care se vorbeşte dar care nu se mai aude. Muzica mută a doinelor, cântecelor şi jocurilor, tezaurizată în muţenia arhivelor de folclor şi în colecţiile de referinţă, va mai aştepta, cuminte, până ce va fi redescoperită şi readusă la cinstea cea dintâi la care a fost ridicată, cândva, de ţăranul român.

                                                             Constantin Secară 

Notă: Volumul Tezaur de etnografie şi folclor în judeţele Covasna şi Harghita poate fi comandat la Librăria Gutenberg, Miercurea-Ciuc, str. Petofi Sandor, nr. 4, tel. 0266.316.798, sau Tg. Mureş, Piaţa Trandafirilor, nr. 56, tel. 0265.250.491