Brâncuşi – o viziune asupra reprezentării care a redefinit conceptul de sculptură - Cosmina Marcela Oltean

    Toată arta modernă se îndepărtează de natură, de redarea fidelă, de real. Aşa cum afirma Constantin Brâncuşi, a fi real nu trebuie să fie echivalent cu redarea realistă. Aceasta a fost ideea centrală a operei sale, cea care l-a transformat într-un artist controversat al vremii sale, dar care a contribuit enorm la evoluţia sculpturii. Brâncuşi credea că o lucrare care reproduce natura nu poate fi altceva decât o copie. Pentru el frumuseţea sculpturii nu stătea în reproducerea formei fizice, ci în capacitatea de a releva ochiului ceva din esenţa subiectului, ceva ce altfel era invizibil[1]. Credea cu tărie că adevărul se poate reprezenta şi altfel decât copiind natura. Toată viaţa a gândit şi a acţionat în modul său propriu, mai ales în artă. Încă de la început a ales o cale diferită de cea bătătorită a academinsmului, o altă cale decât cea a predecesorilor. Respingând academismul tradiţional a făcut primul pas către nou, către modern, dar a făcut mult mai mult decât atât: a contribuit la construirea conceptului de modernism reductiv şi non-reprezentaţional.

    Brâncuşi nu şi-a dorit să impresioneze prin realism, ci să ne facă să cautăm mai mult, dincolo de suprafaţă. Brâncuşi a trecut dincolo de convenţiile din arta vremii sale modelând forme care cu greu sugerau ceea ce prezenta titlul. Însă artistul spunea că exact asta era ideea şi că tocmai acest fapt îi transformă opera în sculptură sinceră. Sculptorul credea că ceea ce definim drept real nu e de fapt legat de forma externă, ci esenţa din lucruri le fac pe acestea reale. “Când vezi un peşte, nu-i aşa că nu te gândeşti la solzii lui? Te gândeşti la iuţeala lui, la corpul lui scânteietor pe care-l vezi plutind prin apă. Ei bine, chiar aşa am încercat eu să exprim. Dacă i-aş fi făcut aripioare, ochi şi solzi, i-aş fi oprit mişcările şi ţi l-aş fi înfăţişat printr-o mostră sau o formă a realităţii. Eu vreau doar sclipirea spiritului său”[2], spunea sculptorul. Respinsă şi criticată la început, sculptura lui Brâncuşi era total diferită de orice fel de sculptură cu care erau obişuiţi contemporanii săi şi nu semăna cu nimic din istoria artei de până atunci. Însă decizia fermă de a creea sculpturi non-figurative, a fost alegerea sa artistică, care apoi a devenit crezul artei sale. Pentru cei care considerau că priceperea unui artist constă în gradul de redare cât mai fidelă a realităţii, ceea ce propunea Brâncuşi li se părea ridicol[3]. Însă chiar şi aşa, Brâncuşi a vrut să provoace o schimbare în lumea artei şi în special în modul în care lumea se raporta la sculptură. Viziunea lui Brâncuşi s-a impus în aşa fel încât a schimbat modul în care generaţiile următoare au făcut şi au privit arta.

     Să nu uităm totuşi că la momentul când ajunge la New York, acolo se manifesta spiritul Dadaist, iar protagonişti erau doi pictori francezi: Marcel Duchamp şi Francis Picabia, care au avut o influenţă decisivă asupra artei americane din secolul XX. Demersul lui Duchamp a revoluţionat arta. La el, problema lipsei de formă a fost pusă în discuţie într-un mod radical. Duchamp şi arta practicată atunci în America au avut o influenţă evidentă asupra lui Brâncuşi. Atât Duchamp cât şi Brâncuşi au ajuns la concluzia că ceea ce contează în artă este esenţa subiectului reprezentat şi ideea. Pe acest considerent se fundamenta ulterior, prin anii 1960, arta conceptuală, care punea accent pe idee şi pe substratul filosofic. Duchamp şi Brâncuşi au contribuit la conturarea viziunii artistice conceptuale şi nu numai. Au influenţat mişcări artistice şi multe generaţii de artişti. Un lucru e sigur: în ceea ce priveşte arta românească, Brâncuşi este primul şi mult timp singurul artist pe care să-l putem integra conceptualismului. Prin sculptura sa abstractă şi filosofică, Brâncuşi îşi întrecuse cu mult contemporanii. El gândea şi vedea atât de departe în timp, până în zilele noastre.

    Azi, Brâncuşi a intrat în canon, fiind unul dintre cei mai importanţi sculptori ai secolului XX. Arta sa are ecou şi-n zilele noastre. În luna mai a acestui an, vestita casa de licitaţii Christie’s din New York a vândut “La Jeune Fille Sophistiquée” pentru suma record de 71 de milioane de dolari, sculptura devenind cea mai scumpă operă semnată Brâncuşi vândută vreodată la licitaţie. „Muza adormită”, s-a vândut la licitaţie anul trecut, tot pe 15 mai, cu peste 57,3 milioane de dolari. Opera lui Brâncuşi stă la loc de cinste în marile muzee ale lumii: la Centre Pompidou, Tate Modern, la Metropolitan Museum of Art şi nu numai, iar o serie de 11 sculpturi din opera sa sunt în prezent atracţia principală a unei noi expoziţii deschise pe 22 iulie la Museum of Modern Art, care poate fi vizitată până în februarie 2019.

---

[1] https://www.artsy.net/article/artsy-editorial-constantin-brancusi-brazenly-redefined-sculpture, articol de Kaitlin Macholz

[2] Sorana Georgescu-Gorjan, Aşa grăit-a Brâncuşi, Ed. Scrisul Românesc, 2012

[3] https://www.artsy.net/article/artsy-editorial-constantin-brancusi-brazenly-redefined-sculpture

Elena Mîndru şi Orchestra Română de Tineret, într-un concert unic la Topliţa 9 sept. 2018

 „Symphonic Jazz in Transylvania” – turneul transilvan la final

 Muzica de calitate purifică simţirea şi înalţă spiritul, iar pe „omul zilelor noastre îl ajută să se cureţe de praful vieţii cotidiene”, dupa cum afirma Berthold Auerbach. Asta am simţit duminică, 9 septembrie, în sala de spectacole a Casei de Cultură din Topliţa, devenită neîncăpătoare cu ocazia minunatului concert susţinut de Elena Mîndru şi Orchestra Română de Tineret, din cadrul turneului transilvan care s-a încheiat la Topliţa. Solista s-a nascut şi a crescut la Cluj-Napoca, dar ne mărturisea că părinţii ei au plecat la Cluj din comuna Sărmaş, iar ocazia de a concerta în locurile de unde îşi are rădăcinile i s-a parut unică, declarându-se bucuroasă de acest fapt.

Tinerii muzicieni au încântat audienţa şi au răspândit în jurul lor multă energie pozitivă. Concertul de la Topliţa a fost o reuşită, iar participanţii la eveniment au plecat acasă cu feţele luminate de zâmbete. „Suntem onoraţi de faptul că oraşul nostru este unul dintre cele patru oraşe gazdă ale unui concert unic în România în anul celebrării Centenarului. Un concert a adus în scenă muzicieni de talie internaţională şi care ne-a oferit şansa de a lua parte la un eveniment de o calitate excepţonală, în care graniţele dintre muzica clasică, jazz şi folclorul românesc dispar”, afirma Alin Negrea, coordonatorul Casei de Cultură Topliţa.

Concertele „Symphonic meets Jazz” caută să îmbine armonios muzica jazz cu muzica clasică, combinate cu influențe folclorice românești. Din proiect fac parte atât instrumentiști și compozitori români, cât și muzicieni străini, iar astfel proiectul oferă o mobilitate culturală la nivel internațional şi crează un mediu propice schimbului intercultural, participând la înnoirea repertoriul muzical actual. Scopul muzicienilor implicaţi în proiect este acela de a contribui la dezvoltarea și susținerea culturii muzicale românești.

     Elena Mîndru, născută în Cluj-Napoca, a absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din oraş, completându-şi ulterior studiile în Damenarca şi Suedia, iar în prezent s-a stabilit la Helsinki, unde predă cursuri şi urmează studii doctorale în muzică la Academia Sibelius. „Vreau foarte mult să conectez prin muzică Finlanda şi România. (…) Cultura și muzica de calitate nu au fost și nu vor fi o modalitate de profit, așa cum îți imaginează unii oameni de afaceri sau politicieni. E nevoie să ne dăm seama că prin cultură putem schimba multe și în loc să tăiem fonduri, să suplimentăm finanțarea pentru cultură. (…) În ceea ce privește jazz-ul, din România lipsește o Uniune a Muzicienilor de Jazz, așa cum există în multe din țările europene. Mă gândesc serios la a înființa o asemenea uniune și la noi. Revin destul de des, pentru că vreau să fiu prezentă pe scena muzicală românească și mai ales să inițiez asemenea proiecte. Cred că dorința de a influența mersul lucrurilor în mai bine, asta mă face să revin, chiar dacă se întâmplă puțin câte puțin și lent uneori”, spunea solista într-un interviu.

Elena Mîndru are propria casă de discuri (EM Records) şi pănă în prezent a scos 3 albume: „Romanian Christmas Stories” (2012), „Evening in Romania” (2014) şi „Quartphonic” (2016). În decursul carierei sale a adunat mai multe premii naţionale şi internaţionale. În 2016, Uniunea Compozitorilor din Finlanda i-a solicitat artistei să compună două lucrări, special dedicate ansamblului Jyväskylä Big Band. Solista păstrează în permanenţă legătura cu România şi cu oraşul natal şi revine anual cu câte un proiect muzical. Toamna aceasta a revenit acasă pentru turneul „Symphonic Jazz in Transylvania”.

    Orchestra Română de Tineret reuneşte cei mai buni tineri muzicieni din România, fiind apreciată de criticii europeni drept un ansamblu de top din lume. Orchestra de tineret educată în spirit profesionist este unică pe plan naţional din punct de vedere al performanţei. Alături de Orchestra Română de Tineret, aflată sub bagheta dirijorei Cosette Justo Valdés (Cuba) și soliștii Tuomas J. Turunen – pian (Finlanda), Michael Acker – contrabas (România), Borislav Petrov – tobe (Bulgaria) și Dan Variu - fluier tradițional (România)

    

 Elena Mîndru a concertat în perioada 6-9 septembrie în patru orașe din Transilvania: Sighișoara, Zalău, Negrești-Oaș și Toplița. Publicul din fiecare dintre aceste orașe a avut ocazia de a face cunoştinţă cu un grup de muzicieni cum rar întâlneşti şi de a intra în contact cu un nou gen muzical prezentat într-un concert extraordinar. Prin acest turneu, muzicienii şi-au propus realizarea unui eveniment cultural de o calitate superioară.

   Conceptul „Symphonic meets Jazz” este unul nou şi îi aparţine solistei, fiind un eveniment muzical unic, prin care se urmăreşte o apropiere a publicul din România de muzica jazz, respectiv muzica clasică şi totodată susținerea tinerilor compozitori și a creaţiei lor. Elena Mîndru a inițiat și organizat primul concert de jazz simfonic cu solist vocal din România. Conceptul a devenit realitate în februarie 2014, când a avut loc primul concert, susţinut în colaborare cu Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, la Cluj-Napoca. În iunie 2015, proiectul a continuat cu concertele susţinute la Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş, în noiembrie 2016 la Timişoara şi Arad, iar în aprilie 2017 la Bucureşti. Tot în 2017, solista a debutat în Germania cu două concete de jazz simfonic, la care a colaborat cu Orchestra Filarmonicii Heidelberg. Iată că în septembrie 2018, în anul celebrării Centenarului, solista Elena Mîndru împreună cu Orchestra Română de Tineret, îşi propune un turneu în patru orașe din Transilvania în care nu există orchestre simfonice, un turneu care duminică s-a încheiat la Topliţa.

Concertul din Toplița a fost posibil cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Toplița, în colaborare cu Casa de Cultură Toplița. Concertele din cadrul turneului „Symphonic Jazz in Transylvania” au fost organizate de către Asociația Culturală „Elena Mîndru” (ACEM), proiectul fiind co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).

Cosmina Marcela OLTEAN

Foto: Florin Deac şi Cosmina Oltean