ASOCIAȚIA CULTURALĂ „DOBREANU” - Subcetate, Harghita: 24 iunie 2019 - ÎN HORA SÂNZIENELOR, IA ROMÂNEASCĂ

luni, 24 iunie 2019

24 iunie 2019 - ÎN HORA SÂNZIENELOR, IA ROMÂNEASCĂ - REMEMBER

„Tot mai mult este îndemnată ziua înspre regăsirea spiritualităţii tradiţionale. Constantin Noica prefigura timpul acesta, al căutării şi aflării de sine, ca fiind unul de purgatoriu. Între demersurile ce antrenează acest câmp ideatic, vă semnalăm cartea profesoarei Doina Dobreranu, Cusături artistice din Subcetate-Mureş (Harghita), 2008.

Ab initio, autoarea ne invită să-i fim interlocutori. Citind argumentele şi privind un amplu material expoziţional, cunoscând, astfel, cu precădere, specificitatea patrimoniului tradiţional din zona etnografică a Mureşului Superior, interlocutorul va urma şi împărtăşirea din lumina acestuia. Localităţi ca Sărmaş, Gălăuţaş, Topliţa, sau cele din preajma Călimanilor şi Giurgeului, Bilbor, Corbu, Tulgheş, rânduiesc o topografie spirituală de reverberaţie, în care autoarea detaşează, ca axix, localitatea Subcetate de Mureş.

Se ilustrezi date din destinul cultural al unui sat transilvănean nu pare, la prima vedere, o întreprindere anevoioasă. Felul în care îşi prefigurează profesoara Doina Dobreanu cercetarea este, în schimb, unul anevoios, de durată, circumscriind subiectul într-unul generos panoramic de istorie şi cultură, cu temeinicia profesorului şi pasiunea colecţionarului. Căci, o bogată colecţie personală stă la baza scrierii acestei cărţi. Colecţionarul, lămurit asupra valorii cusăturilor ce înfrumuseţează vestimentaţia şi interiorul ţărănesc, depune mărturie de credinţă, prin pagina de carte, întru neştergerea acestora şi, mai departe, întru instituirea lor în certitudini de supravieţuire identitară. VALENTIN MARICA

Fiecare cămașă românească tradițională găsită în lăzile de zestre ale bunicelor își are propria-i poveste. Ea spunea ce fel de femeie a cusut-o.

„Când și-a făcut IA, femeia și-a arătat sufletul, și-a povestit viața. Toate semnele-simbol țesute sau cusute pe ie, dincolo de ornament, oglindesc starea social-statutară a femeii, trăirile ei, vârsta, apartenența la un anumit clan, mândria, prestigiul în comunitate, legătura cu lumea nevăzută. Această formă de mesaj - transmisă prin limbajul țesografic - este mult anterioară oricărei forme de scriere”, a povestit IULIA GORNEANU, mare iubitoare de tradiție, colecționară și susținătoare a acestui curent de reînviere a dragostei pentru bluza românească.

Iată câteva frânturi ale unor povești de viață cusute cu acul pe cămășile noastre: