De câţiva ani,
din iniţiativa comunităţii virtuale numite La
Blouse
Roumaine, pe 24 iunie se sărbătorește
Ziua Iei Românești. La noi aceasta nu este o sărbătoare națională oficială, dar
în Republica Moldova, de pildă, a fost notificată oficial de Ministerul
Culturii. Deși este promovată şi la nivel
internaţional, ia este un brand de țară neoficial. Aceasta nu a fost încă
inclusă în patrimoniul UNESCO. Institutul de Etnografie și Folclor a adunat
într-un album, cu ajutorul unor specialiști, mii de cămăși populare din peste
800 de sate. Acest album face parte dintr-un demers mai amplu, pe care
autoritățile îl pregătesc pentru UNESCO, în speranța că ia va fi inclusă în
curând în patrimoniul mondial. După Marea
Unire din 1918, ia a fost promovată ca un simbol de unitate al românilor.
Ia,
cămaşa populară românescă ce-şi are originea în
portul tracilor, geților și al dacilor, este celebrată anual pe 6
continente și în peste 50 de ţări. Unii istorici au motive să creadă că ia a
fost purtată pentru prima dată în perioada culturii Cucuteni (aprox. 5500
î.e.n.- 2750 î.e.n.), una dintre cele mai vechi civilizații din Europa,
răspândită pe teritoriul de astăzi al Moldovei, nord-estul Munteniei, sud-estul
Transilvaniei și Basarabia. Ia apare reprezentată pe
Columna lui Traian și pe monumentul de la Adamclisi, iar cea mai veche și mai
autentică reprezentare a costumului popular se poate vedea în Cronica pictată
de la Viena, din 1330, cele 147 de ilustrații ale documentului fiind o sursă
pentru istoria culturală din secolul al XIV-lea.
Ia în arta
românescă
Ia a fost
redată sub diferite forme pe pânzele mai multor pictori români.
Registrul rural și tema iei românești sunt prezente în lucrările pictorilor
români din a doua jumătate a secolului XIX și până la sfârșitul perioadei
interbelice. Nicolae Grigorescu, pictorul
a cărui artă s-a construit în jurul oamenilor simpli şi a vieţii de la sat, a
acordat un loc privilegiat iei în pânzele sale. Frumoasele fete şi femei
reprezentate cu măiestrie de pictor, poartă cu mândrie cămaşa populară românescă în pânze
care emană privitorului frumuseţe, viaţă şi naturaleţe. Un astfel de tablou
semnat de Grigorescu este Țăranca din Muscel. Grigorescu este pictorul vieţii satului, cel
care caută, găseşte şi imortalizează doar ceea ce contează cu adevărat: omul în
simplitatea lui, viaţa aşa cum e ea şi frumuseţea în stare pură. Dar
mulţi alţi pictori au pus ia în centrul unor compoziţii picturale cu subiect
istoric sau rural. Constantin Daniel Rosenthal şi Theodor Aman au făcut din ia românească simbolul României revoluţionare de la 1848,
resprectiv a Unirii principatelor din
1859.
Pentru
portretul alegoric România revoluţionară,
realizat la Paris în 1850, Rosenthal a avut-o ca model pe Maria Rosetti,
englezoaica ajunsă prima ziaristă din România, soţie a lui C.A. Rosetti. Bluza
românească apare şi în reprezentarea alegorică a identităţii naţionale
imaginate de Gheorghe Tattarescu. Tematica
rurală evidenţiază reprezentarea iei și în operele lui Nicolae
Vermont, Nicolae Tonitza, Ştefan
Dimitrescu, Camil
Ressu, Francisc Şirato, Dumitru Ghiață sau Ion
Theodorescu-Sion.
Ia în cultura universală
Aşa cum
bine ştim, cel care a facut ia cunoscută în toată lumea prin opera sa este Henri Matisse. În aprilie 1940, cel mai
important colorist al secolului al XX-lea, precursor al mişcării foviste,
finaliza tabloul La Blouse
Roumaine, care avea să devină simbolul unei mişcări
artistice universale. Pictorul a început lucrarea la Paris şi avea să o termine
la Nisa, 6 luni mai tâziu. Evoluţia lucrării în acest interval a fost surprinsă
de către pictor prin 11 fotografii-document, expuse împreună cu lucrarea
originală în cadrul vernisajului de la Paris. Se pare că Matisse avea o
intreagă colecţie de bluze tradiţionale pe care le primise cadou de la pictorul
ieşean Theodor Pallady, cu care a
fost bun prieten. Dar faimosul tablou i-a fost inspirat lui Matisse şi de
prietenele sale românce aflate atunci la Paris, este vorba despre Elvira Popescu, Elena Văcărescu, Anna de Noailles şi Martha Bibescu. În
arta universală există însă şi lucrări mai puţn cunoscute, în care apare ia. Să
nu uităm lucrarea lui Auguste Renoir, La jeune femme roumaine, pictată în
1914, sau de lucrările unor pictori precum americanul Frederick
Arthur Bridgman
sau polonezul Franciszek Teodor Ejsmond.
În
ultimii ani, ia a fost o sursă de inspiraţie pentru mai mulţi creatori de modă
care au vrut să o readucă în actualitate ori să o reinventeze. Inspirat de
tablourile lui Matisse, Yves Saint Laurent a urcat pe podium ia în colecţia din 1981. Creaţia a
făcut înconjurul lumii şi a rămas o piesa iconică a mărcii Yves Saint Laurent. Oscar dela Renta a introsus-o şi el în colecţia
haute-couture din 2000. Jean Paul
Gaultier a adus un omagiu bluzei tradiţionale româneşti în prezentările lui
de modă din 2006. Carolina Herrera
şi Isabel Marant au reinterpretat şi
ele piesele straiul popular din ţara noastră în colecţia din 2013. Iar acestea
sunt doar câteva nume. De asemenea, se pare ca ia este foarte apreciată
de multe actriţe şi cântăreţe din SUA sau Marea Britanie, precum Emma Stone, Jennifer Garner, Kate Moss, Halle Berry,
Katie Holmes, Anne Hathaway, Rita Wilson sau Adele. În trecut şi în
prezent, în pictură, cinematografie sau modă, ia a fost şi este actuală,
câştigând un statut de simbol cultural universal.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu