IE cu istorIE, 2022

I.

 În Harghita, capitala Iei a fost la Toplița este titlul articolului semnat de Liviu C. în Informația Harghitei, din 24-25 iunie 2022.

„Este pentru al doilea an când, pe malul Mureșului Superior, la Toplița, se organizează un eveniment amplu dedicat iei, la acesta luând parte zeci de persoane, fie că vorbim de femei care țes și fac ii, invitate din localitățile învecinate ori chiar din județul Mureș, fie că de localnici care au mers să admire costumele populare.

Evenimentul a fost organizat în piața din fața cinematografului, acolo unde au fost amplasate șase standuri ale invitaților din comunele harghitene Gălăuțaș, Corbu și Tulgheș și din comunele mureșene Lunca Bradului, Deda, Ibănești. În clădirea cinematografului au fost amenajate trei expoziții ale toplițenilor: una a Muzeului Etnografic și alte două private, aparținând doamnelor Lucica Ioana Cucuiet și Maria Pop Rafila. Invitații nu au venit cu mâna goală, mesele fiind împodobite cu elementele tradiționale, cu flori de Sânziene, precum și cu bunătăți culinare din care lumea prezentă la eveniment putea să guste.

Coordonatoarea evenimentului, Andra Borș, ne spunea că, față de cea precedentă, ediția din acest an se diferă prin aducerea de comunități reprezentate de membrii unor asociații culturale care au adus ii, atât dintre cele mai vechi, transmise din generație în generație, cât și cusute mai nou. Și tot față de anul trecut s-a introdus o paradă a costumelor populare care, cum spunea Andra Borș, „din fericire, s-a extins și am avut parte de dansuri, chiote de șezătoare, am fost serviți cu bucate tradiționale, așa încât evenimentul a devenit nu doar festiv, ci unul al bucuriei, al frăției românești, unul de spiritualitate și de mândrie națională”.(…)

În cadrul Iei cu IstorIE a fost organizat și un concurs. Câte o reprezentantă a fiecărei comunități a prezentat povestea unei ii pe care a adus-o. Au vorbit despre motivele care se găsesc pe iile respective, despre model, culori, modul în care a fost transmisă din generație în generație, modul în care a fost păstrată, dar și percepută ia respectivă.(…)

O invitată specială a fost Zorina Pleșca, din partea Asociației La Blouse Roumaine, organizație care se leagă de Andreea Tănăsescu și de inițierea Zilei Internaționale a Iei.

A ținut să-i felicite pe organizatori și a spus că o bucură faptul că a văzut amprenta fiecărei localități. „Fiecare localitate – continua Zorina Pleșca – a adus ceea ce este mai bun. Au căutat, au pregătit cu minuțiozitate și ne-au prezentat nouă, cei veniți din alte localități și din alte zone ale țării, ceea ce au ei mai bun și mai frumos și, nu în ultimul rând, istoria lor, pentru că toate aceste costume pe care participanții le-au pregătit au în spatele lor povești și o istorie a locului”.

Și pentru că în această săptămână președintele României a promulgat legea prin care ziua de 24 iunie devine „Ziua iei”, nu puteam să nu o întreb pe Zorina Pleșca cât de important este acest aspect, în special din punct de vedere simbolic.

„Este extrem de important. Este foarte importantă pentru noi ca identitate. Ziua Universală a Iei este, de fapt, un proiect de comunitate, în care a fost preluată o inițiativă de comunități atât din România, cât și de afară. Practic, prin acest element de identitate – ia – putem să vorbim și noi despre noi ca români, despre istoria noastră, despre ceea ce suntem, despre înaintașii noștri. Acum avem și un instrument de a ne prezenta.

Mă bucur foarte mult că s-a luat această decizie. Este, nu important, este esențial să putem să ieșim, să ne prezentăm și să avem un element pe care să-l și purtăm în momentul în care vorbim despre noi.”

http://informatiahr.ro/ie-cu-istorie-2/?fbclid=IwAR10mSvnywW5DobF9tlckiocaLcLD8FI4_aw0-4KJ4_uUdbRB0-mnZlSyvk

💓💓💓💓💓💓💓💓💓💓

II.

          Impresiile unui participant

    Am avut bucuria să reprezint comuna Subcetate la concursul organizat cu această ocazie, îmbrăcând și prezentând o cămașă veche. Am ales din colecția personală, „CASA CU AMINTIRI - Doina Dobreanu”, o cămașă cu altiță adăugată, cu o vechime de peste 100 de ani. Este tipul de cămașă bătrânească întâlnită în localități din zonă (Tulgheș, Corbu, Bilbor, Subcetate, Sărmaș), dar și dincolo de Călimani, în Bucovina. Este o cămașă bătrânească, de tip carpatin, reprezentând un arc peste Carpații Răsăriteni. A fost o zi memorabilă! Fericiți am fost toți cei care am intrat în povestea evenimentului, în povestea iei. M-am simțit bine, trăind emoții unice. Am avut sentimentul unei conexiuni cu rădăcinile mele de țăran, cu trăirile și sufletul predecesorilor mei, îmbrăcându-le straiele de mândrit cu care în zilele sărbătorilor împărătești se închinau în biserica satului. Am fost în aceste momente nu doar „eu”, ci și „ei”. Au fost cu mine și în mine. Pentru aceste trăiri mulțumesc organizatorilor acestui eveniment. 

 

     Am avut onoarea să primesc din partea Doamnei Andreea Diana Tănăsescu, Fondator al Comunității „La blouse roumaine” și inițiator al Zilei Universale a iei, prin Doamna Zorina Pleșca, ÎNGERUL RENAȘTERII, primul din seria ÎNGERI CU ALTIȚE,  picturi realizate în colaborare cu Mihaela Laslo, pictura fiind însoțită de următoarea expicație:

    „Îngerul Renașterii poartă pe aripi Soarele și Luna, iar povestea lui este inspirată de un vechi colind românesc transmis de profesorul Ioan Sorin Apan:

    Iată vin colindători

    Printr-înșii și Dumnezeu

    Îmbrăcați într-un veșmânt

    Lung din cer până-n pământ.

    Scris e-n spate, scris e-n piept

    Scris în șale, scris în poale

    De-amândouă părțile, scris e câmpul cu florile

    Iar prejurul poalelor, scrisă-i marea tulbure.

    Pe-ai săi umeri scriși sunt doi luceferi

    Pe-a umărul de-a dreapta scrise-s Soarele și Luna,

    Pe umărul de-a stânga închipuită-i lumea.

    Altițele sunt compuse din stele în opt colțuri (...) Ele ne arată calea cea bună și ne călăuzesc pe drumurile vieții.(...) Din altițe coboară pe aripi romburi ale infinitului, atât de prezente în tradiția noastră. Le găsim pe stâlpii de lemn ai caselor, pe marame, pe râurii iilor, pe fote, pe vâlnice, pe catrințe, pe scoarțe, pe monumentele funerare străvechi. Tot romburile formează coloana lui Brâncuși, făcând o perpetuă legătură între Cer și Pământ. Cămașa ce o poartă face trimitere la veșmintele iconografice ale îngerilor bizantini (...) În mâini ține ramuri de măr înflorit, folosite în vremurile de demult în ritualul colindatului de crăciun. Se credea că atingerea magică cu florile dalbe de măr rupte din mlădițele care cresc la baza copacului, direct din rădăcină, sau dintr-un copac aflat în primul an de rodire, aduce sănătate și belșug în gospodărie.(...) O pasăre -duh îi aduce o coroniță de lauri, simbol al triumfului luminii împotriva întunericului, victorie celebrată de strămoșii noștri la fiecare solstițiu de iarnă.

Dorim ca acest Înger să vestească renașterea timpului și a noastră, atât cea personală, cât și colectivă. Să fie un simbol al prieteniei și al afecțiunii ce v-o purtăm.”

https://www.facebook.com/Prim%C4%83ria-Municipiului-Topli%C8%9Ba-107025007874957/photos/pcb.539897304587723/539893577921429/

Text: Doina DOBREANU

    

💓💓💓💓💓💓💓💓💓💓💓

III.

Ziua Iei, sărbătorită de Sânziene

Portul s-a aflat mereu în strânsă legătură cu mediul și stilul de viață al unui popor. Cămașa tradițională, gândită cândva ca veșmânt de sărbătoare, încărcat cu elemente simbolice, a devenit, mai ales începând cu secolul XX, obiect de muzeu - obiect de artă în care s-au concentrat povești, căpătând astfel valențe de document istoric.

Este al zecelea an în care, la iniţiativa comunităţii virtuale La Blouse Roumaine, pe 24 iunie se sărbătorește Ziua Iei Românești. Deși este promovată şi la nivel internaţional, ia a fost până de curând un brand de țară neoficial. Preşedintele României, Klaus Iohannis, semna pe 21 iunie decretul pentru instituirea zilei de 24 iunie ca „Ziua Iei”.

În 29 martie 2021, România, împreună cu Republica Moldova, au depus dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță - element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pentru înscrierea elementului în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanității UNESCO, dosarul de nominalizare urmând a fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022.

Cămăși după tabloul lui Henri Matisse 

Cămașa românească în artă

Cămașa tradițională, prin arta ce o înglobează și prin profunda semnificație istorică, a devenit în timp un puternic simbol în cultura vizuală universală. Să nu uităm numeroasele opere de artă care o reprezintă pictural, cinematografic, precum și tendințe vestimentare recente, care o folosesc ca sursă de inspirație pentru noi creații. În istoria artei, Nicolae Grigorescu, Constantin Daniel Rosenthal, Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu, Nicolae Vermont, Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Camil Ressu, Francisc Şirato, Dumitru Ghiață sau Ion Theodorescu-Sion sunt pictorii care au reprezentat adesea cămașa populară pe pânzele lor.

Au făcut la fel celebrii Henri Matisse, Auguste Renoir, Frederick Arthur Bridgman sau Franciszek Teodor Ejsmond, precum și nume mari din lumea modei - Yves Saint Laurent, Oscar de la Renta, Tom Ford, Jean Paul Gaultier, Carolina Herrera şi Isabel Marant, fiind cei mai cunoscuți.

 La blouse roumaine, Henri Matisse

În modă, chiar și reprezentarea subiectivă a cămășii pictate de Matisse, a prins viață, în atelierul lui Yves Saint Lauren, prin reconstituirea materială a cămășii stilizate de artist în faimosul tablou. Astfel, în artele vizuale, în pictură, cinematografie și modă, IA a fost şi este actuală.

Cămașa tradițională purtată de personalități iconice

Cămașa tradițională a fost purtată cu mândrie de personalități precum reginele României, Elisabeta și Maria, de o mare parte a aristocrației feminine a acelor timpuri și nu numai. Ia românească a intrat în modă în perioada interbelică, atunci când Regina Maria a României s-a fotografiat în cămașă tradițională românească, intrând astfel în conștiința boemei Europe a acelor vremuri. Pentru întâlnirile oficiale, Regina Maria adapta ia românească la ținute speciale, ieșind din canon. Ia a fost purtată și de Smaranda Brăescu, aviatoare și prima femeie parașutist cu brevet din România, care înregistra un record mondial, devenind campion european la parașutism în urmă cu exact 90 de ani. Maria Tănase este de asemenea un personaj iconic, în permanență asociat cămășii tradiționale, evident și prin conexiunea sa cu folclorul românesc.

Regina Maria 

Smaranda Brăescu

Personalitățile amintite au fost selectate ca purtătoare de imagine într-un nou proiect Romfilatelia, a cărui materiale (cărți poștale, plicuri, timbre) au fost emise în a doua parte a lunii în curs. “Recunoscând importanţa istorică şi culturală a iei româneşti, precum şi semnificaţia ei la nivel naţional, propagată adesea peste graniţele ţarii, Romfilatelia dedică acestui simbol românesc cel mai nou proiect de timbre, intitulat sugestiv Ia romaneasca, tezaur naţional. Emisiunea de marci poştale Ia romaneasca, tezaur naţional ilustrează, printr-o abordare grafică originală, patru personalitaţi feminine, care au purtat cu mândrie cămaşa tradiţională a românilor şi au facut-o cunoscută peste hotarele ţării.”

Text: Cosmina Marcela OLTEAN