1. ACTA CARPATICA, Editura Eurocarpatica, 2015
PERSONALITĂȚI ORIGINARE DIN SUBCETATE (p. 498-512)
Ana-Doinița Dobrean
DOINA BUTIURCĂ,
Conferențiar Univ. Dr. la Universitatea „Petru Maior”
S-a
născut în 1959, la Subcetate; domiciliul actual: Târgu-Mureş.
A urmat
școala generală și prima treaptă de liceu la Subcetate, apoi, treapta a doua de
liceu, la actualul Colegiu „Octavian Goga” din Miercurea Ciuc. A studiat la
Facultatea de Filologie a Universității din Iași, a fost profesor de limba și
literatura română în localitățile Sărmaș și Toplița, din județul Harghita,
lector și conferențiar universitar.
„Conferinţele, Simpozioanele, cărţile pe care
le publici ş.c.l. sunt parte integrantă a activităţii de cercetare academică.
Nu poţi altfel să profesezi într-o Universitate. Recunosc, este şi multă
pasiune în a face cercetare. Mă preocupă domeniile interdisciplinare ale
ştiinţelor limbii, antropologia lingvistică, terminologia, problema sacrului.
Teza mea de doctorat a fost „Simboluri religioase în opera lui Liviu Rebreanu”
(2005). „Introducere la estetica sacrului” (2008) este o altă carte, urmată de
volumul „Sensuri ale libertăţii religioase în opera epică” (2011). Tot în 2011
a apărut la Paris un volum pe teme de antropologie „The
concceptual metaphor and the cultural substrate (Etudes d’anthropologie
linguistique et terminologie)”. Lucrăm
în colaborare cu colegii noştri de la Institutul de Terminologie din Chişinău,
de la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi, de la Universitatea Sapienţia la
un Dicţionar plurilingv, în şase limbi.Tot în colectiv lucrăm, în cadrul
Realiter, la un dicţionar panlatin de termeni medicali, în colaborare cu
universitari din Franţa, Spania, Portugalia, Italia, Brazilia, Mexic etc. De
curând a aparut la Quebec „Vocabulaire panlatin des pneumopathies
professionnelles”, un dictionar
plurilingv în care am coordonat/ elaborat, în colaborare cu lingvişti şi
terminologi de la Universitatea din Bucureşti, terminologia pentru limba
română. A fost unul dintre proiectele internaţionale canadiene din cadrul
Realiter, la care am avut bucuria să colaborez. Activitatea la Universitate
înseamnă muncă asiduă, implicare aşa încât uneori îţi dai seama că viaţa ta
este absorbită de problemele muncii tale. Şi totuşi, există şi un dram de
bucurie în toate acestea, prin posibilitatea de a cunoaşte valorile culturale
şi religioase ale altor popoare.”[1]
COTFAS DANIEL-TUDOR, Șef de lucrări Dr. la Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Inginerie Electrică și
Știința Calculatoarelor, Departamentul de Electronică și Calculatoare. Membru
al Centrului de Valorificare și
Transfer de Competențe – CVTC
S-a născut în 1970,
la Subcetate; domiciliul actual: Brașov. A absolvit liceul din Subcetate, a
urmat cursuri universitare de matematică la Iasi și Brasov.
În cadrul Universității brașovene, desfășoară activități didactice diverse:
matematică, fizică generală,
optoelectronică și energiile regenerabile.
Este membru al Centrului de Valorificare și Transfer de
Competențe – CVTC, membru al Societății Române de Fizică, al Societății
Europene de Optică, al International Association of Online Engineering (IAOE)
și al comunității Virtuale Leonardo.
A participat și participă ca director sau partener la o
serie de proiecte de cercetare în domeniul energiilor regenerabile, materiale,
monitorizare wireless și în domeniul sistemelor inteligente pentru iluminare
folosind energia harvesting.
Este interesat, împreună cu fratele său, Dr. Petru Cotfas,
aproape de aceleași domenii de cercetare: energiile regenerabile,
instrumentația virtuală și monitorizarea wireless. Amândoi fac parte dintr-un colectiv de
cercetători ale căror lucrări au fost prezentate la conferințe și congrese
internaționale.
„Din punct de vedere ştiinţific, momentul de apogeu s-a consumat în
august, 2013 în Austin, Texas, SUA. După câştigarea concursului National
Instruments România, lucrarea noastră - a fratelui meu, Petru Cotfas, şi a mea
- a fost trimisă la concursul mondial organizat de firma respectivă. Am aflat
cu bucurie că suntem printre finalişti. Am fost invitaţi la Conferinţa NI unde
a avut loc şi gala de decernare a premiilor. Ca orice om, am mers cu emoţie şi
speranţă. Spre bucuria noastră, am câştigat competiţia la categoria la care am
participat şi încă două premii, cel de popularitate şi cel al editorilor. Ne-am
simţit mândri pentru că am pus Universitatea „Transilvania” din Braşov mai sus
decât alte universităţi şi pe picior de egalitate cu CERN, Vestas sau alte mari
organizaţii.” [2]
COTFAS
N. DAN, Inginer
mașini –unelte
S-a născut în anul 1963, la Subcetate. A
urmat zece clase la Subcetate, apoi la Liceul din Toplița. A studiat Mașini –
Unelte la Universitatea din Brașov și a luat repartitia la Fabrica de Tricotaje
din Toplița, în 1987, ca inginer stagiar. A înființat în 1992 firma „DANICO
S.R.L., a cărei activitate, începută la Subcetate, în casa bunicilor, se desfășoară,
începând din 1995, în în Toplița.județul Harghita.
„Cel mai important moment a fost anul 2004, când, după o bogată
experiență acumulată din colaborarea cu firme importante din lume, am hotărât
să avem colecția proprie de produse și am înregistrat în Uniunea Europeană
marca proprie „Strindberg”. Producem costume de schi, îmbrăcăminte outdoor,
îmbrăcăminte cu puf de gâscă la cele mai înalte standarde de calitate cu
țesături, materii prime și auxiliare de cea mai bună calitate, cumparate din
toată lumea (Japonia, SUA, Italia, Anglia, Suedia, Cehia, China, Taiwan). Avem
două magazine proprii, la Toplița și Târgu Mureș, și 30 de magazine partenere.
Executăm produse profesionale din țesături cu parametri tehnici ridicați pentru
cluburi sportive, salvamont, monitori de schi din toată lumea.” [3]
DUMITRU COTFAS, Consultant, Informatician
S-a
născut în 1958, la Subcetate, absolvent al Liceului teoretic din Subcetate,
jud. Harghita, absolvent al Universității din București, Facultatea de
Matematică; domiciliul: Vancouver, Canada.
„Am fost
profesor de matematică o perioadă destul de lungă şi aceasta a fost o
experienţă foarte frumoasă, cred că cea mai frumoasă şi care mi-a dat cele mai
multe satisfacţii. După ce am fost și profesor de informatică câtiva ani, m-am
trasferat la o firmă americană care implementa în România o soluţie informatică
pentru firme de producţie.
Apoi am plecat pentru doi ani in Anglia, după
aceea la Vancouver, unde am avut noroc să-mi găsesc de lucru în informatică
imediat ce am ajuns aici şi să fac acelaşi tip de serviciu pe care l-am facut
în Anglia şi la Bucureşti. Soţia mea şi-a gasit şi ea imediat serviciu în
informatică, aşa că asta ne-a ajutat să facem tranziţia la modul de viaţă din
Canada destul de usor. ”
În
curtea casei din Vancouver a montat o Coloană
a infinitului, înaltă de 6 m, modelată de el însuși din lemn de tuia, cu „fierăstrăul, dalta şi
ciocanul”, după modelul coloanei lui Brâcuși, „patriarhul sculpturii moderne”, apreciind că această Coloană
a Infinitului combină „arta, în forma
ei cea mai pură, cu geometria şi cu ideea de eternitate”.[4]
NICOLAE COTFAS, Profesor Universitar Doctor la Universitatea din București
S-a
născut în 1954, la Subcetate; domiciliul actual: Bucureşti.
A absolvit liceul din Subcetate, apoi Facultatea de
Matematică a Universității din București, în anul 1978. A obţinut un doctorat
în ştiinţele matematice la Universitatea din Bucureşti, în 1996, şi un doctorat
în fizică la Institutul Naţional Politehnic din Grenoble – Franţa, în 1998.
Rezultatele muncii de cercetare au fost disiminate
prin conferinţe la colocvii organizate pretutindeni în lume (1994 –
2011: Paris şi Toulouse – Franţa, Ungaria, Stuttgart, Praga, Olanda, Brazilia,
Lisabona, Stockholm, SUA, Oostende, Goteborg, Varna, Tenerife, New Jork, Japonia,
Tel Aviv – Israel, Vrsac –Serbia, Paphos - Cypru, Bucureşti, Piteşti, Constanţa)
sau în reviste de specialitate
(„Journal of Mathematical Physics”, „Journal of Physics A: Mathematical and
Theoretical, Physics Letters A, Journal of Geometry and Physics”, „Central
European Journal of Physics”, „Annales Henri Poincare”, „Mathematical
Reviews”, „Zentralblatt MATH”).
Începând
din 1995, a adus contribuții importante în privința studiului cvasicristalelor,
pentru care descoperitorul lor a obținut în 2011 premiul Nobel.
Apoi
s-a ocupat de investigarea nanotuburilor de carbon, descoperite în 1991. Utilizând
modele matematice, a adus anumite contribuţii în 2001.
S-a
ocupat, timp de 10 ani, de anumite clase de funcţii speciale şi de aplicaţiile
lor în mecanica cuantică. Acum se ocupă de modele matematice în Quantum
Information, un domeniu fierbinte care promite aplicaţii senzaţionale.
La
facultate, a predat toate cursurile de matematică posibile şi, în general, la
secţiile cu predare în engleză sau franceză. În prezent, predă un curs de
matematică pentru studenţii la masterat.
Principalii săi colaboratori sunt specialiştii români L. Popescu,
I. Armeanu, D. Blideanu, I. Şandru, R. Slobodeanu, dar şi specialiştii străini:
Jean Pierre Gazeau, Katarzyna Gorska, J-L Verger-Gaugry, Apostol Vourdas. [5]
COTFAS PETRU-ADRIAN, Șef de lucrări Dr. la Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Inginerie Electrică și
Știința Calculatoarelor, Departamentul de Electronică și Calculatoare. Membru
al Centrului de Valorificare și
Transfer de Competențe – CVTC.
S-a născut în 1974, la Subcetate;
domiciliul actual: Brașov.
În cadrul Universității brașovene, ldesfășoară activități didactice
diverse: instrumentatia virtuală și
sisteme de achiziție de date, fizica generală, electronica analogică și
nanotehnologii.
Este membru al Centrului de Valorificare și Transfer de
Competențe – CVTC, membru al Societății Române de Fizică, al International
Association of Online Engineering (IAOE).
E implicat în proiecte de cercetare în domeniul
sistemelor de control și monitorizare wireless și în domeniul sistemelor
inteligente pentru iluminare folosind energia harvesting.
Este interesat, împreună cu fratele său, Dr. Daniel-Tudor
Cotfas, aproape de aceleași domenii de cercetare: energiile regenerabile,
instrumentația virtuală și monitorizarea wireless. Amândoi fac parte dintr-un colectiv de
cercetători ale căror lucrări au fost prezentate la conferințe și congrese
internaționale.
Din punct de vedere ştiinţific,
momentul de apogeu s-a consumat în august, 2013 în Austin, Texas, SUA. După
câştigarea concursului National Instruments România, lucrarea sa și a fratelui
său, Daniel Tudor Cotas, a fost trimisă la concursul mondial organizat de firma
respectivă. Au câştigat competiţia la categoria la care au participat şi încă
două premii, cel de popularitate şi cel al editorilor.[6]
DOBREAN DOINIȚA-ANA, profesor de limba și literatura română – limba și literatura
franceză, gr. did. I, la Liceul „Miron Cristea din Subcetate, județul Harghita;
președintele Asociației Culturale „Dobreanu”, membru al Rețelei colecționarilor
și muzeelor etnografice sătești particulare din România (RECOMESPAR)
S-a
născut la Subcetate, în anul 1950, a absolvit liceul real-umanist din
Subcetate, a urmat Facultatea de Filologie, secția Română – Franceză
(1969-1973), din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a lucrat
în învățământul preuniversitar până la pensionare, cu preponderență la
Subcetate, între 1975-2014.
Rezultatul
preocupărilor sale pentru graiul, folclorul și cultura tradițională locală sunt
publicate în „Angvstia” (nr.9, 2005; nr. 12, 2008; nr. 14, 2010), „Sangidava” (nr.1/VII,
2013), ”Marisia XXX”, 2013 etc. și în diverse ziare și reviste: „Școala
noastră”, „Dăscălița”, „Informația (Adevărul) Harghitei”, „Grai românesc”,
„Unirea”, „Cuvântul liber”.
Cărți de autor:
- Doina Dobreanu şi Vasile
Dobreanu, Subcetate-Mureş. File de
monografie, Editura Motiv, 1999.
- Doina Dobreanu şi Vasile
Dobreanu, Liceul din Subcetate, judeţul
Harghita. Prezentare monografică. 1956-1958; 1961-2002, Editura Scoruş,
2002
- Doina Dobreanu, Préparons ensemble l’examen de français au baccalauréat!,
Editura Scoruş, 2001
- Doina Dobreanu, Cusături artistice din Subcetate-Mureş
(Harghita), F&F Gheorgheni, 2008
- Doina Dobreanu, Ţesături româneşti din zona Mureşului
Superior (Secolul al XX-lea), F&F Gheorgheni, 2010
- Doina Dobreanu, Surâsul amintirilor, F&F Gheorgheni,
2011
- Doina Dobreanu, Cântecul obârșiei, F&F Gheorgheni,
2011
- Doina Dobreanu, Bucuria lecturii, F&F Gheorgheni,
2012
- Doina Dobreanu și Zorel
Suciu, Acasă, la Subcetate, F&F
Gheorgheni, 2012
- Doina Dobreanu, Lumina din fereastra școlii, F&F
Gheorgheni, 2013
- Doina Dobreanu şi Vasile
Dobreanu, La obârșie, la izvor…
Convorbiri la Subcetate, Editura Cezara-Codruța Marica, Târgu-Mureș, 2013
- Doina Dobreanu, Vasile
Dobreanu, Subcetate. Un secol de istorie
în imagini, Editura Cezara-Codruța Marica, Târgu-Mureș, 2013
- Doina Dobreanu, Vasile
Dobreanu, La obârșie, la izvor…
Convorbiri la Subcetate, vol. II, Editura Cezara-Codruța Marica,
Târgu-Mureș, 2014
DOBREANU
IOAN,
profesor de limba și literatura română, gr. did. I
S-a
născut la Gălăuțaș, județul Harghita, în anul 1938, a urmat Facultatea de
Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a lucrat în
învățământul preuniversitar, pensionându-se în orașul Roman.
Lucrări
publicate:
- „Pur
și simplu memorii”, 2010
- „Mărturisirea”,
roman, 2013
- „Însemnări
dintr-o călătorie în Spania”, 2013
-
„Gălăuțașul și gălăuțenii de altădată”, Editura PIM, Iași, 2014
-
Colaborări la cele două volume publicate de Asociația Învățătorilor Harghiteni,
„Ctitori de neam”, la ziare ți reviste.
DOBREAN VASILE,
profesor de fizică și informatică, gr. did. I
S-a
născut la Subcetate, în 1959, a urmat liceul la Subcetate și Toplița, a urmat
Facultatea de Fizică, apoi Facultatea de Informatică din cadrul Universității
„Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Profesor și, actualmente, director la Liceul
„Miron Cristea” din Subcetate.
Cărți de autor:
- Doina Dobreanu şi Vasile
Dobreanu, Subcetate-Mureş. File de
monografie, Editura Motiv, 1999.
- Doina Dobreanu şi Vasile
Dobreanu, Liceul din Subcetate, judeţul
Harghita. Prezentare monografică. 1956-1958; 1961-2002, Editura Scoruş,
2002
- Doina Dobreanu şi Vasile
Dobreanu, La obârșie, la izvor…
Convorbiri la Subcetate, Editura Cezara-Codruța Marica, Târgu-Mureș, 2013
- Doina Dobreanu, Vasile
Dobreanu, Subcetate. Un secol de istorie
în imagini, Editura Cezara-Codruța Marica, Târgu-Mureș, 2013
- Doina Dobreanu, Vasile
Dobreanu, La obârșie, la izvor…
Convorbiri la Subcetate, vol. II, Editura Cezara-Codruța Marica,
Târgu-Mureș, 2014
DUMITRU HANGA, colonel inginer
S-a născut la Subcetate, în anul 1933.
Domiciliază, în prezent, în București.
La
Subcetate a absolvit șapte clase, în 1947. Un unchi al său, Vasile Hanga, l-a
dus la București să învețe cismăria. A urmat școala profesională, apoi liceul
la seral. În 1954, în urma examenului de bacalaureat, a optat pentru şcoala
militară de ofiţeri tehnici auto, absolvită în 1957.
După un
stagiu de activitate ca şef de atelier de reparaţii auto, mai întâi la
Regimentul de aviaţie Turnişor din Sibiu, apoi la Regimentul de aviaţie din
Timişoara, a fost selectat, în 1961, pentru Academia Tehnică Militară, secţia
tancuri şi auto.
A
fost repartizat la Regimentul de tancuri din Turda, după doi ani a fost mutat
la Bucureşti, la Divizia de tancuri, unde, timp de cinci ani, a îndeplinit
diferite funcţii: locţiitor tehnic de regiment, ajutor locţiitor tehnic de
divizie, coordonator al cursurilor pentru pregătirea tehnică a cadrelor
militare din cadrul Diviziei.
În
toamna anului 1975, a fost promovat în Ministerul Apărării Naţionale, la Direcţia
Planificare din Departamentul Înzestrării Armatei, iar după 15 ani, în 1980, a
preluat funcţia de planificator şi coordonator al Direcţiei de Comerţ exterior
al M.A.N., care se ocupa de importurile şi exporturile de tehnică, armament şi
muniţii.
Alături
de personalul acestei direcţii şi al Marelui Stat Major, a participat la
încheierea contractelor anuale de import şi export la Moscova, Leningrad şi
alte capitale din fostele ţări comuniste. A participat la organizarea expoziţiilor
de tehnică militară în ţara noastră, care erau vizitate de reprezentanţii
armatelor din Tratatul de la Varşovia şi a participat la vizitele expoziţiilor
similare din celelalte ţări. România exporta transportoare amfibii blindate,
avioane de şcoală şi antrenament, armament de artilerie, infanterie, muniţii şi
alte produse de tehnică militară. Importa avioane de luptă, complexe de
rachete, sisteme de staţii de radiolocaţie, tancuri, motoare pentru nave de
luptă, submarine etc… Împreună cu ofiţeri din Direcţia de Comerţ Exterior a
fost în misiune, pentru a încheia contracte de colaborare şi vânzare de
armament în capitalele unor ţări din Africa şi Asia precum: Mozambic, Tanzania,
Somalia, Zimbabue, Egipt, Etiopia.
În
primăvara anului 1989 a fost promovat în funcţia de Şef al Secţiei Planificare
din Direcţia Planificare, secţie care reprezenta Statul Major al
Departamentului de Înzestrare al Armatei. În vara anului 1992, la vârsta de 58
de ani, a fost pensionat cu gradul de colonel inginer. A părăsit armata, unde a
muncit „cu dăruire şi dragoste, cu
tristeţe şi durere în suflet”.[7]
DUMITRU HURUBĂ, scriitor[8]
Membru
al Uniunii Scriitorilor din România
S-a
născut în loc. Subcetate, satul Călnaci, cătunul Șeștina; domiciliul actual:
Simeria-Veche, județul Hunedoara.
A debutat în revista „Vatra” din Tg.-Mureş cu schița umoristică
„Probleme la blocul X7”. În 1978, în nr. 21 al „României literare”, a
debutat cu povestirea „Ion Hălăucă şi caprele…”. Apoi, au început colaborările
la „Orizont”, „Ateneu”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Luceafărul”... Ceva mai
târziu, a colaborat la „Moftul român”, „Urzica”, „Şopârla”, „Observatorul” din
Toronto, „Asymetria” din Paris, condusă de Dan Culcer... Concomitent, a
continuat să colaboreze la publicaţiile din judeţul Hunedoara, unde se
stabilise, respectiv: „Ardealul literar”, „Provincia corvina”, „Semne”... În anii
1990/91, a făcut parte din redacţia publicaţiei „Râsu’ lumii”, una
dintre cele mai complete şi bune reviste de umor din ţară.
Opera
literară:
- Noaptea unui medic (proză scurtă), Comitetul de cultură şi educaţie
socialistă a judeţului Hunedoara, Deva, 1979;
- Debut ’86, volum colectiv de debut la
Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1986;
- Iubita mea, e ora indexării (versuri), Edit. PC Graf, Deva, 1994;
- Rezervația de zăpăciți (proză satirico-umoristică), Editura Corvin,
Deva, 1995;
- Carte de colorat mintea (versuri social-satirico-umoristice),
Editura Emia, Colecţia “Scorpion”, Deva, 1998;
- Bună seara, Domnule Mann… (povestiri), Editura Eubeea, Timişoara,
1998;
- Un scorpion pe contrasens (schiţe
şi povestiri satirico-umoristice), Editura Corvin, Deva, 1999;
- De vorbă cu… (interviuri), Editura Eubeea, Timişoara, 1999;
- Insomnii binefăcătoare (critică literară), Editura Corvin, Deva,
2000;
- Scuzați că ne-am cunoscut (schiţe şi povestiri
satirico-umoristice), Editura SigNata, Timişoara, 2001;
- Balamucul, dragostea mea… (roman umoristic), Editura
Călăuza, Deva, 2002;
- Cronici TV din vremea zăpăciților e tranziție, Editura Călăuza, Deva, 2004;
- Crime și strălucire (microbiografii ale unor personalităţi
istorice: Ahasverus, Apostolul Pavel, Maria Stuart…), Editura Călăuza, Deva,
2004;
- Natura vie cu scorpion sentimental (microroman), Editura Emia,
Deva, 2005;
- Acolo șezum și … râsem (Cronici TV publicate în România literară),
Editura Corvin, Deva, 2006;
- Amanții gaițelor cu cap de struț (roman), Editura Eubeea,
Timişoara, 2008;
- Carte de colorat mintea (versuri, ediţie definitivă), Editura
Corvin, Deva, 2008;
- Cobaii (roman), Editura Eubeea, Timişoara, 2009;
- Cititorul de iluzii (cronici şi recenzii literare), Editura Eubeea,
Timişoara, 2010;
- Evadații din claxene (roman), Editura Eubeea, Timişoara, 2010;
- Scorpionisme (pamflete şi eseuri), Editura Eubeea, Timişoara, 2011;
- Al II-lea Adam, teatru, Editura Eubeea, Timişoara, 2011;
- Ca o fleandură, iubirea (proză scurtă), Editura Eubeea, Timişoara,
2011;
- Iago – Sforărie de lux (roman), Editura Eubeea, Timişoara, 2011;
- Aranka-neni, sau Canapeaua de scârț, (roman), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2012;
- Să vă spun ceva… (eseuri), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2012;
- Bate vântul prin cămară (poezii patriotice), Editura Limes,
Cluj-Napoca, 2012;
- Așa cred eu… (interviuri), Editura Limes, Floreşti, 2013;
- Biroul dușilor de-acasă, (roman), Editura Limes, Floreşti - Cluj,
2013;
- Speriații din Pădurea Cailor (roman), Editura Limes, Floreşti -
Cluj, 2013;
- Love stories – fără sentimente! (proză scurtă), Editura Cenaclul de
la Păltiniş, Sibiu, 2013;
- Nebunaticii, colecția Opera omnia – Romanul de azi, Editura TipoMoldova,
Iaşi, 2013;
- Filiala casei de nebuni (roman), Editura Limes, Floreşti – Cluj, 2014;
- Șoferi în campanie comunisto-agricolă 1979, col. Romanul de azi,
Editura TipoMoldova, Iaşi, 2014;
- Încă nu e prea târziu, cronici literar-optimiste, Editura
TipoMoldova, Iaşi, 2014;
- Poezii cârcotașe, Editura TipoMoldova, Iaşi, 2014;
- Misoginul bine temperat, proze, Editura Limes, Floreşti – Cluj, 2014;
În volume
colective:
- Cine ai fost
dumneata, Domnule Valentin Silvestru? Editura Timpul, Reşiţa, 1997;
- Antologia copilăriei, Editura Emia,
Deva, 1998;
- Antologia „Umorul reformei,
reforma umorului”, Editurara Hiparion, Cluj-Napoca, 2001;
- Țiganiada, noi puncte de
vedere (în colab. cu: Doina Bălţat şi Călina Gherga Ciochină), Editura
Eubeea, 2008;
- O antologie de umor românesc,
(în colab. cu Doina Bălţat), Editura Eubeea, 2008;
- Antologii publicate pe plan
județean (proză, teatru şi versuri);
PAVEL MUREŞAN, doctor în psihologie
S-a
născut în anul 1950, în localitatea Sărmaș, județul Harghita. Domiciliul
actual: înToronto, Canada.
A urmat
Liceul real-umanist din localitatea Subcetate, județul Harghita, apoi
Facultatea de Psihologie a Universității din București.
În
România, a publicat în perioada 1973 – 1993 aproximativ zece cărţi şi peste 200
de articole ştiinţifice. Cele mai de succes cercetări şi publicaţii ale sale au
fost legate de învăţare, între care „Învăţarea socială” (1980), bazată pe teza sa
de doctorat. „Cartea mea cea mai căutată
în continuare şi pe internet a fost şi este „Învăţarea eficientă şi rapidă”
(1990). Ajută pe oricine, de orice vârstă, să-şi organizeze inteligent
învăţarea şi să ia cu succes testele şi examenele – deci ceva practic.
Învăţarea este o componentă esenţială a existenţei noastre care ne urmăreşte
toată viaţa şi de ea depinde calitatea vieţii noastre de la salariu până la sănătatea
mintală şi durata vieţii. Cei ce învaţă până la adânci bătrâneţe, cercetările
arată că trăiesc semnificativ mai mult şi îşi păstrează mintea şi memoria
clare.”
Între
1973-1975, a fost cercetător la Institutul de Ştiinţe Pedagogice și, concomitent,
a lucrat şi la catedra de psihologie. În următorii 15 ani, până în 1990, a
lucrat la Academia „Ştefan Gheorghiu”, transformată ulterior în Academia de
Studii Social-Politice, unde a predat cursuri de psihologie generală, socială,
organizaţională, managerială şi ergonomie.
În
1985, a organizat o expediţie mixtă în Himalaya şi a dedicat-o Anului Internaţional
al Tineretului. Pentru prima dată, tricolorul românesc a fost înălțat pe un vârf
himalayan, Gurja Himal, înalt de 7493 m. „Dr.
Ovidiu Bojor, fiind în acea vreme într-o expediţie ştiinţifică ONU în Himalaya
pentru cartarea plantelor alpine, ne-a dat un ajutor vital, finaciar şi
diplomatic. Fără invitaţia de la el cu antetul ONU, nu am fi avut nicio şansă
să obţinem paşapoartele”.
Cu
o bursă post–doctorală Humboldt, a studiat timp de aproape doi ani în Germania,
după care, a plecat în Canada: „Împreună
cu soţia, am luat copiii de mână şi patru geamantane şi am coborât în Toronto
pe 30 noiembrie 1993, pe una din cele mai grele şi friguroase ierni din Canada.
Am luat totul de la zero şi am început o nouă viaţă. Trebuie să fii destul de
curajos să faci aşa ceva şi ii admir pe cei ce o fac. Cel mai mult m-a durut
când am renunţat la ţară şi la munţii ei. Este o durere care nu va dispărea
niciodată, dimpotrivă, se adânceşte. Vin des în ţară şi merg în Făgăraş, Piatra
Craiului, Retezat, munţii mei din Harghita etc. Intenţionez peste câţiva ani să
vin şi să stau mai mult în ţară, chiar câteva luni pe an, să scriu, să
revizitez bibliotecile şi munţii - locurile unde m-am simţit întotdeuna
fascinat, liber şi împlinit şi unde mi-am petrecut o bună parte a vieţii.”
În
Canada a lucrat caţiva ani buni la proiecte internaţionale pentru guvernul
federal, CIDA – Agenţia Canadiană de Dezvoltare Internaţională. La CIDA, a
colaborat câţiva ani buni cu Memramcook Institute.
În
peroada 1995 – 2002 a organizat multe schimburi de delagaţii la nivelul cel mai
înalt (prim miniştri) între Canada şi România, a organizat câteva schimburi de
experienţă între Senatul Canadei şi Senatul României, prin care a făcut mai
bine cunoscută şi apreciată România la nivelul guvernamental federal canadian.
S-a
născut în anul 1949, în comuna Subcetate, județul Harghita.
A
absolvit liceul din Subcetate în anul 1967, apoi Facultatea de Teologie
Ortodoxă din Sibiu.
Este în
prezent preot la Biserica ortodoxă Sfinții
Apostoli Petru, Pavel și Andrei din Miercurea Ciuc.
Cărți
publicate de preotul Emil Pop și preoteasa Valeria Pop, profesor de limba
română:
- Pr. Emil Pop, Biserica Ortodoxă
Sfinţii Apostoli Petru, Pavel şi Andrei, Editura Scoruș, 2006
- Pr. Emil Pop şi de profesor
Valeria Pop, Ctitorii de lumină, ctitorii dăinuitoare, Editura
Grai Românesc, Miercurea Ciuc, 2010.
- Pr. Emil Pop şi de profesor
Valeria Pop, Lucrarea sfințirii, Editura Nico, Târgu Mureș, 2013
- Pop, Valeria, „Miride”, Miercurea Ciuc, 2008
ROȘCA IOAN, Profesor Universitar Doctor
Ioan Roșca s-a născut în comuna Sărmaș, în
anul 1947 și a decedat la București în anul 2014. A urmat liceul la Subcetate. Era recunoscută în anii
de liceu - de către colegi, dar mai ales de către profesori - inteligența și
capacitatea puțin obișnuite ale elevului Ioan Roșca de pătrundere a acestor
științe abstracte, așa că nu a fost un miracol faptul că a fost la
Universitatea din București, unde a absolvit în 1970 Facultatea de
Matematică-Mecanică, sectia Mașini de calcul, nici că a continuat să lucreze în
cadrul aceleiași facultăți ca asistent stagiar (sept.1970 - iun.1971), apoi
lector, conferențiar (febr.1991 - febr.2002), profesor (febr.2002 - 2014).
A fost în egală măsură profesor universitar
și cercetător… Teza de doctorat „Metode functional-numerice în rezolvarea
ecuațiilor operatoriale”, susținută în 1978 la Universitatea din Bucuresti
anunța interesul lui Ioan Roșca pentru diverse domenii: ecuații cu derivate
parțiale (liniare și neliniare), metode numerice, metode de element finit,
metode variaționale, modelare matematică, geometria spatiilor normate.
Domnul Ioan Roșca, Profesor Universitar
Doctor la Universitatea din București, este o personalitate națională și
internațională: profesor invitat la Universitatea Blaise Pascal
(Clermont-Ferrand II), Franța (oct.1991 - mar.1992); stagii știintifice:
Darmouth College, SUA, 1974 (5 luni); Seminarul Banach asupra teoriei
aproximarii, Varșovia, Polonia,1975 (2 luni); Laboratorul de mecanica
solidelor, Școala Politehnică, Palaiseau, Franța, 1992 (2 luni); Laboratorul de
matematică aplicată, Université de Savoie, Chambery, Franța, 2000 (4 luni);
membru al American Mathematical Society (AMS) și Society for Industrial and
Applied Mathematics (SIAM). S-ar putea adăuga și mulțimea lucrărilor din
domeniul științelor matematice publicate… Sunt date luate din CV-ul
profesorului Ioan Roșca publicat pe internet de universitatea bucureșteană.[9]
SUCIU
ZOREL, profesor, artist plastic, etnograf,
muzeograf
S-a născut la Subcetate în anul 1960. Domiciliază în prezent în Toplița.
A absolvit Liceul Pedagogic
din Odorheiul Secuiesc, județul Harghita, secția română, a profesat ca
învățător la școala din satul Călnaci, din comuna Subcetate.
A absolvit Academia de Arte
din București, a înființat Muzeul Etnografic din Toplița, împreună cu dr. Dr.
Dorel Marc și, tot aici, conduce Școala de Artă.
„Începuturile mele, din cele mai
bune: 1993 - la Muzeul Satului Bucureşti, cu Georgeta Stoica, Ioan Godea, Ioan
Opriş, Doina şi Rusalin Işfănoni, Aurelia Tudor, Anca Sârbu, Cristian Vereş;
Muzeul Ţăranului Român, cu Horia Bernea... şi echipa sa care mi-a oferit, prin
propria sa viaţă, modelul artistului trăitor în muzeu.
Cea
mai prolifică perioadă, după un model prezumtiv oferit de succesul lui Horia
Bernea, ca artist în muzeu („European museum of the year award”, 1996-1997), a
fost amenajarea şi apoi inaugurarea muzeului din Topliţa, județul Harghita,
după doi ani de ucenicie muzeală bucureşteană, licenţa în grafică (1998), sub
directoratul proaspătului licenţiat în istorie al universităţii sibiene, azi
Dr. Dorel Marc.”
Contribuţiile cele mai importante la Bibliografia zonei Topliţa:
Contribuţiile cele mai importante la Bibliografia zonei Topliţa:
- Etnoforme.
Proiect plastic: „Arhetip şi Geneză”
în „Angustia”, Nr. 5, Editura Carpaţii Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, 2000;
- „Încrustaţiile botelor ciobăneşti din zona
Topliţei”, în „Moşteniri culturale”, Muzeul Etnografic Reghin, 2001;
- „Etnoforme. Pledoarie pentru o
reconsiderare a gestului liturgic”, în „Moşteniri culturale’’, Muzeul
Etnografic Reghin, 2002;
- „Interferenţe privind structura habitaturilor
şi arhitectura iniţială de formare a vetrelor de locuit, în zona de contact a
populaţiei maghiare cu cea românească. Remetea – Kicsibuk şi Subcetate – Duda”,
în „Moşteniri culturale’’, Muzeul Etnografic Reghin, 2003;
- „Cimitirele de familie, o religie casnică a
morţii”, în „Moşteniri culturale’’, Muzeul Etnografic Reghin, 2004;
- „Reabilitarea ţiterei în perspectivă
interculturală pentru zona Subcetate – Remetea”, în „Moşteniri culturale”,
Muzeul Etnografic Reghin, 2005;
- „Clopotniţa
satului de munte, arhitectură şi utilitate. Mărturii ale umanizării şi sacralizării spaţiului montan la
Gălăuţaş, jud. Harghita”, în „Sangidava”, vol 1, Ed. Ardealul, Tg. Mureş, 2007;
- „Reabilitarea
ţiterei în perspectvă inteculturală pentru zona Subcetate”, în
,,Sangidava’’, vol. 1, Ed. Ardealul, Tg. Mureş, 2007;
- „Biserica de lemn
(1815) şi cimitirul vechi din Sărmaş, jud Harghita”, în „Sangidava”, vol.2,
Ed. Ardealul, Tg. Mureş, 2008;
- „Modele de
cercetare a cimitirelor cu monumente funerare din piatră (sec XIX- înc. sec
XX)”, în „Sangidava” vol. 3, Ed. Ardealul, Tg. Mureş, 2009.
- Doina Dobreanu, Zorel Suciu, Acasă, la Subcetate..., Editura F&F International
S.R.L.,Gheorgheni, 2012[10]
S-a născut în anul 1951, în comuna Subcetate; domiciliul:
ville de Quebec, Canada.
A urmat Liceul Industrial din Târgu-Mureș și
Facultatea de Matematică la Universitatea din București.
După 1989, a înființat, cu câţiva
colaboratori, una din primele firme de informatică înregistrate în Bucureşti, „Casa
de Software WDS”, punând în funcţiune, în mai puţin de un an de zile, un sistem
informatic de spital, pe una din primele reţele de PC -uri din România.
„Au urmat ani grei de muncă intensă, delegaţii prin toată ţara, la
clienţi, începând din Bucureşti la Constanţa, Brăila, Tulcea, Galaţi, Bacău,
Baia Mare, Turnu Severin, Craiova, trecând prin a doua firmă, şi a treia,
dezvoltând aplicaţii informatice pentru diverse sectoare, începând de la firme
de contabilitate, până la fabrici de pâine sau de avioane.
Copiii
creşteau, societatea evolua, piaţa era în formare, concurenţa în devenire şi nu
întotdeauna loială. După un timp, am renunţat la iniţiativa privată şi am
trecut la o firmă de asigurări, ca director de departament informatic. Aveam
deja cariere realizate, dar pentru a asigura copiilor o deschidere de viață, am
plecat în 2000 în Canada, cu statutul de rezidenţi permanenţi.
Dupa
10 ani în aceeași firmă, o companie IBM, am decis să revin pe cont propriu şi
am trecut să lucrez ca și consultant independent. Am avut ocazia să câştig
destulă experienţă nord-americană, pentru o diversitate de clienţi din Canada
şi Europa, dar, şi cu câteva contracte personale, cu proiecte finanţate de
Banca Mondială pentru ţări din Africa. Momentul de faţă mă găseşte cu propria
mea firmă de consultanță în tehnologii informationale, plus o mică agenţie artistică,
prin care furnizez contracte câtorva grupuri de muzicieni.” [11]
URZICĂ
RADU,
ambasador, diplomat de carieră
S-a născut la Subcetate, în
anul1939. Domiciliază în București.
A absolvit Liceul „Gheorghe
Lazăr” in Sibiu, în anul 1959, a studiat la Facultatea de Limbi Clasice și
Romanice a Universității din București, între 1959-1964, apoi, timp de doi ani,
a urmat Cursul Postuniversitar de Relații Internaționale la Facultatea de
Drept, în cadrul aceleiași universități.
Domnul Radu Urzică a
îndeplinit diverse misiuni diplomatice în câteva țări ale Americii Latine,
parcurgând toate gradele diplomatice, de la atașat la ambasador.
În perioada 1971-1978, a fost
Secretar III și Secretar II la Ambasada României la Montevideo, în Uruguay.
Între 1979 și 1981, a fost
Secretar I, Însărcinat cu Afaceri a.i.; la Ambasada României din San José, în
Costa Rica, având în responsabilitate și urmărirea relațiilor României cu
țările Americii Centrale – El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua -,
precum și cu Panama, Republica Dominicană și Haiti.
În perioada 1981-1987, Domnul
Radu Urzică a fost Secretar I în Centrala MAE, Direcția America, apoi, în
perioada 1987-1989, Consilier la Ambasada României la Buenos Aires și
Însărcinat cu Afaceri a.i. (iunie 1987 - mai 1988).
În 1989, a fost numit ca
Însărcinat cu Afaceri a.i. la Ambasada României la San José, în Costa Rica.
În perioada 1990-1993, a
îndeplinit funcția de Director Adjunct al Direcției America Latină, la MAE.
Între 1993-1998, a fost
Ambasadorul României în Republica Orientală a Uruguayului și Reprezentant al
României la Asociația Latino-Americană de Integrare (ALADI), cu sediul la
Montevideo, România fiind invitată să devină observator la ALADI la 15
decembrie 1993.
În anul 1997, Domnul Radu
Urzică a fost avansat la gradul de Ministru-Consilier, fiind între 1998-2000
Ministru – Consilier în Centrala MAE, Direcția America Latină. În următorii doi
ani, 2000-2002, a fost Director în Direcția America Latină a MAE. Între 2002-2005
a fost ambasador în Republica Columbia.
Ca diplomat sau șef de
misiune, domnul Radu Urzică a acționat permanent pentru mai buna cunoaștere a
valorilor spirituale românești, a istoriei poporului român, a literaturii
române și a celorlalte arte, a folclorului românesc. Prin toate demersurile
Domnului Radu Urzică ,s-au realizat punți de comunicare între România și țări
din America Latină, între cultura română și cea latino-americană. [12]
[1] Doina Dobreanu, Vasile Dobreanu, „La
obârșie, la izvor… Convorbiri la Subcetate”, Editura Codruța-Cezara Marica,
2013, p. 17
[2] Doina Dobreanu, Vasile Dobreanu, „La
obârșie, la izvor… Convorbiri la Subcetate”, Vol. 2, Editura Codruța-Cezara
Marica, 2014, p. 60-75
[3] Doina Dobreanu, Vasile Dobreanu, „La
obârșie, la izvor… Convorbiri la Subcetate”, Vol. 2, Editura Codruța-Cezara
Marica, 2014, p. 53-60
[4] Dobreanu, Vasile Dobreanu, „La obârșie, la
izvor… Convorbiri la Subcetate”, Editura Codruța-Cezara Marica, 2013, p. 31-37
[5] I Dobreanu, Vasile Dobreanu, „La obârșie, la
izvor… Convorbiri la Subcetate”, Editura Codruța-Cezara Marica, 2013, p. 38-46
[6] Doina Dobreanu, Vasile Dobreanu, „La
obârșie, la izvor… Convorbiri la Subcetate”, Vol. 2, Editura Codruța-Cezara
Marica, 2014, p. 53-60
[7] Dobreanu, Vasile Dobreanu, „La obârșie, la
izvor… Convorbiri la Subcetate”, Editura Codruța-Cezara Marica, 2013, p. 94-109
[8] V. Dicţionarul
General al Literaturii Române, (vol. 3, E-K, pp. 538-539), coordonat de Acad. Eugen Simion şi editat
de Academia Română în anul 2005.
[9] Doina Dobreanu, Vasile Dobreanu, „La
obârșie, la izvor… Convorbiri la Subcetate”, Vol. 2, Editura Codruța-Cezara
Marica, 2014, p. 178-180
[10] Doina Dobreanu, Vasile Dobreanu, „La
obârșie, la izvor… Convorbiri la Subcetate”, Vol. 2, Editura Codruța-Cezara
Marica, 2014, p. 202, 2014
[11] Doina Dobreanu, Vasile Dobreanu, „La obârșie,
la izvor… Convorbiri la Subcetate”, Vol. 2, Editura Codruța-Cezara Marica, 2014,
p. 214-242
[12] Doina Dobreanu, Vasile Dobreanu, „La
obârșie, la izvor… Convorbiri la Subcetate”, Vol. 2, Editura Codruța-Cezara
Marica, 2014, p. 272-278
2. Ilie Șandru, AȘA A FOST SĂ FIE..., Editura Nico, 2015
3.Ion N. Oprea, VIAȚĂ, VIAȚĂ..., Editura PIM, Iași, 2015
4. Nicolae Bucur, ETNOGRAFUL ȘI CERCETĂTORUL NICOLAE DUNĂRE, Editura Eurocarpatica, 2015
5. Ioan Lăcătușu, REPERE IDENTITARE ROMÂNEȘTI DIN JUDEȚELE COVASNA ȘI HARGHITA, EdituraEurocarpatica,Sfântu Gheorghe, 2014
Stimată Doamna Profesoară,
Am primit zilele trecute această enciclopedie a județelor
Harghita și Covasna, între ai carei colaboratori va aflați. Mă bucur și vă
felicit. Munca Dumneavoastră generoasă și zbaterea continuă pentru
ca uitarea să nu se aștearnă peste trecutul nostru, al comunei noastre - asta înseamnă
identitatea noastra ca neam -, dar în același timp să faceți cunoscut
adaosul generos pe care generațiile de după ultimul război l-au adus la
truda brațelor și minților înaintașilor noștri.
Și aici trebuie neapărat subliniată, în mod special,
contribuția școlii, a dascălilor ei, pe care ați evidențiat-o în cărțile
Dumneavoastră, făcându-ne cunoscute numele învățătorilor și profesorilor, strădaniile
lor de zi cu zi. Iar roadele acestei munci se văd în numarul important de
profesioniști cu titluri universitare și post-universitare pe care i-a dat și îi
dă comuna noastră.
În altă ordine de idei, răsfoind enciclopedia, m-a
impresionat colecția Dumneavoastră care se referă la portul popular de la noi,
fotografiile îngalbenite de vreme în care vedem pe înaintașii noștri purtându-l,
de la bunici la părinți și copii. Vă sunt recunoscător că modesta mea persoană -
o spun cu toată sinceritatea - a fost reținută de autorii acestei enciclopedii.
Cu profundă considerație, Radu Urzică
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu