duminică, 23 noiembrie 2014

„Cuvânt înainte” la cartea lui Viorel Rogoz: FAMILIA ÎN CREDINȚE, RITURI, OBICEIURI, ediția a II-a revăzută, Editura „Solstițiu”, Series Ethnologica


CUVÂNT ÎNAINTE

                        de DUMITRU POP[1]



Studiul etnologic ce alcătuiește volumul „Familia în credințe, rituri, obiceiuri”, pe care ne-am propus să-l prezentăm sumar în rândurile ce urmează, studiu semnat de profesorul Viorel Rogoz, a fost validat ca operă științifică încă în urmă cu 13 ani, de către o comisie academică, instituită la fosta Facultate de Filologie din Cluj Napoca; pe baza lui, comisia i-a oferit autorului titlul de doctor în filologie. Vom preciza că avem de-a face cu o cercetare etnologică matură și totodată cu una dintre cele mai prestigioase teze de doctorat din domeniul culturii noastre populare, dintre cele 40 care au fost susținute până azi la această facultate.
Iată de ce conducătorul științific al tânărului doctorand de odinioară e bucuros să revadă acum – fie chiar și cu atâta întârziere (deplin motivată, de altfel) – lucrarea, îmbrăcată însă, de date aceasta, în haina nouă a tiparului și pregătită astfel să intre cât mai adânc în conștiința iubitorilor culturii noastre tradiționale, inclusiv a celor de aici, din preajma Codrului, sau născuți în acest ținut încărcat de podoabe și valori patrimoniale, făurite într-un timp istoric ce coboară până în vremea dacilor și dincolo de aceasta.
Provenit el însuși din acest spațiu, și anume din Giurtelecul Hododului, județul Satu Mare, Viorel Rogoz s-a orientat către studiul folclorului, limbii și vieții poporului încă din primii ani de studenție. Satul natal a constituit, pentru tânărul care se iniția în vastul domeniu al acestei discipline științifice, principalul câmp de activitate practică, acela pe care își va construi și verifica progresiv metoda de cercetare, ajungând astfel la o excelentă pregătire teoretică și de teren. Apelând la o vastă bibliografie românească și străină de specialitate, Viorel Rogoz a știut să evite cu calm și înțelepciune diferitele capcane pe care le ridicau și continuă să le ridice până azi impreciziunile unor termeni și noțiuni, precum și ale unor orientări care s-au dovedit a fi ineficiente.
Înarmat cu asemenea cunoștințe teoretice și practice, bine asimilate, cu un chestionar alcătuit personal și îmbunătățit treptat în cursul aplicării lui, în funcție și de realitățile oferite de terenul cercetat, chestionar cuprinzând 200 de întrebări, care, în cursul a aproximativ 10 ani, au fost adresate unui număr de peste 170 de informatori, de vârste diferite, bărbați și femei (între 8 și 98 de ani), din 25 de localități din zonă, cercetătorul a putut beneficia în cele din urmă de un stoc de aproximativ 10000 de informații, înregistrate personal, multe cu mijloace tehnice adecvate; la acestea se adaugă, desigur, informațiile extrase din colecții folclorice editate sau rămase în manuscris, realizate de alții anterior.
Această cunoaștere generală a zonei i-a oferit etnologului cadrul și totodată posibilitatea înțelegerii și explicării relațiilor de înrudire proprii tipului de familii din satele codrenești, așa cum se manifestau acestea în credințele, riturile și obiceiurile locului. Ele sunt cuprinse în cinci capitole consistente, în care autorul lucrării oferă o analiză pertinentă a diverselor categorii de înrudire, cu baza lor biologică, culturală și socială și cu răsfrângerea lor în cultura spirituală tradițională, folclorică în esența ei. Ne aflăm în fața unui studiu de etnologie aplicată, dacă nu cel dintâi apărut la noi, cu siguranță cel mai temeinic realizat până acum. Faptul că, spre deosebire de studiile similare referitoare la relațiile de rudenie în societățile tradiționale, acesta urmărește problema într-o anumită arie geografică, relativ unitară – cea a Codrului – îi conferă un caracter mai concret și mai exact, dată fiind realitatea socială și culturală cu care s-au împletit în evoluția lor istorică.
Privind în ansamblu cercetarea întreprinsă de Viorel Rogoz, cititorul înțelege cu ușurință ce este etnologia, care sunt obiectivele și sarcinile pe care le urmărește investigația specifică, precum și metodele proprii cu care operează. Dincolo de aceasta, cititorul înțelege astfel coeziunea satului nostru tradițional, tipurile de înrudire și de relații existente în cuprinsul lui și care s-au păstrat vreme îndelungată în practici și credințe, în rituri și mituri, în cântece și jocuri, ca și în cadrul obiceiurilor satului; în ultimă analiză, cititorul își poate explica însuși sistemul care stă la baza vieții folclorice a unei comunități de tip tradițional, sau a unei zone, cum este cea a Codrului.
Pentru mulți dintre cercetătorii mai vârstnici, originari din mediul rural, cartea aceasta va reîmprospăta amintiri estompate în cursul anilor, făcându-i să retrăiască o experință de viață consumată odinioară, dar insuficient înțeleasă la vârsta lor de atunci. Pentru tinerii înstrăinați de satul de origine și pentru cei născuți la oraș și lipsiți de o atare experiență de viață, contactul cu vastul și uneori complicatul domeniu al relațiilor de înrudire în planul familiei restrânse, al vecinătății și comunității sătești, precum și al expresiei lor în viața culturală tradițională, lectura acestei cărți de știință va însemna descoperirea sau redescoperirea unei lumi pe cât de vechi, pe atât de interesantă și încărcată de ordine și spiritualitate.
Atunci când este bine concepută și efectuată, cercetarea etnologică poate lumina viața omenirii în multiplele-i forme în care s-a manifestat în cursul vremii și ne poate indica totodată drumul pe care ar trebui să-l urmeze aceasta în epoci de criză și durată, cum este și aceea pe care o trăim noi astăzi. Astfel, străvechea solidaritate umană, bazată pe cultul valorilor spiritului, poate contribui efectiv la însănătoșirea lumii în care trăim.
Temeinic gândită și elaborată, cercetarea profesorului Viorel Rogoz va avea cu siguranță un efect benefic în promovarea studiilor de acest gen.
Dată fiind excelenta cunoaștere de către autorul studiului a zonei Codru, a caracterelor specifice ale acesteia, care o particularizează în raport cu zonele învecinate, și a sintezelor culturale, la cristalizarea cărora a contribuit, îndrăznim să credem că studiul ce vede acum lumina tiparului va prezenta doar un capitol al unei viitoare monografii etnologice de amploare a acestei zone puțin cunoscute în ansamblul culturii tradiționale românești. Materialul înregistrat personal, în cursul anilor, de Viorel Rogoz, în satele codrenești, împreună cu cel cules înainte și păstrat în paginile unor colecții tipărite sau în arhive de specialitate, acoperă, în mare, cerințele unei documentări corespunzătoare. Atenția ar trebui să se îndrepte cu prioritate către fenomenele ce au loc astăzi, cu consecințe în viața contemporană.
Deplin format în domeniul specialității, Viorel Rogoz este, credem, și cel mai indicat să-și asume această răspundere.
                                                              Dumitru Pop



                  FAMILIA ÎN CREDINȚE, RITURI, OBICEIURI
 

CUPRINSUL CĂRȚII:

1.   Cuvânt înainte
2.   Suportul antropogeografic al cercetării (Ținutul Codrului)
3.   Orientarea metodologică
4.   Perspectivă etnologică românească
5.   Sinele și ceilalți (Omul comunitar)
6.   Relația bărbat-femeie
7.   Raportul dintre generații (Funcțiile culturale ale familiei)
8.   Neamul – o entitate între lumea reală și mit (Raportul cei morți – cei vii)
9.   Rudenia spirituală. Nășia
10.  Lista de informatori
11.  Glosar
12.  Bibliografia selectivă

Comentarii:

Am terminat de citit cartea Domnului Profesor Univ. Viorel Rogoz, „Familia în credințe, rituri, obiceiuri”…
N-aș fi vrut să se termine…
A fost o încântare să o citesc, o bucurie să lecturez un asemenea studiu exhaustiv legat de această temă, o exegeză născută din iubire, făcută cu dăruire și interes, scrisă într-o limbă românească frumoasă, armonioasă, deloc împovărată de neologisme și regionalisme, dar sclipitoare prin limbajul riguros științific al specialistului.
Nu putea să sondeze adâncurile acestei problematici, ale sufletului românesc confruntat cu atâtea necunoscute, întâlnite de la naștere până la moarte, decât un om pasionat, care s-a născut, a crescut, s-a format în acest univers spiritual, lumea satului cu eresurile sale, un om bine informat, un profesionist care a parcurs cu acribie o vastă bibliografie și care și-a impus experința de teren  - meticuloasă, dură, îndărătnică  - a cercetătorului.
Specialistul în etnologie Viorel Rogoz s-a născut parcurgând cu pasiune și stăruință drumul de la experiența de viață, la profesionalizare prin studiu, la cercetare de cea mai bună calitate. Teza sa de doctorat „Familia în credințe, rituri, obiceiuri” „convinge si încântă” (Vasile Adăscăliței), încântă și convinge, totodată.
Felicitări, Domnule Profesor Viorel Rogoz!
                                Doina Dobreanu



 [1] DUMITRU POP (1927-2006), Profesor universitar, doctor în filologie, la Catedra de Literatura Română, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeș-Bolyai” dun Cluj Napoca. Licențiat în Limba și Literatura Română, la Universitatea „Victor Babeș”, Cluj, 1951, Dumitru Pop a îndeplinit, pe rând, în cadrul universității clujene, începând din 1951, funcțiile de asistent, lector, conferențiar și profesor  (1 oct. 1970- 1 oct. 1992) la Catedra de de literatură română, apoi profesor consultant, conducător de doctorat (1oct. 1992-2006).
 
Din lucrările publicate:
  • Valea Gurghiului. Monografie etnologică (în colaborare). Ediția a doua îngrijităde Ion Cuceu, Cluj-Napoca, Ed. Fundației pentru Studii Europene, 2008, 349 p.
  • Martor atent și modest părtaș la istorie, Cluj-Napoca, Ed. Tedesco, 2005, 308 p.
  • Coordonate ale culturii populare românești în perspectivă etnologică, , Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărții de Știință, 2004, 228 p.
  • Crepusculul unor valori și forme ale vechii noastre culturi și civilizații, Cluj-Napoca, Editura Studia, 2004, 144 p.
  • Universul culturii tradiționale și promovarea lui în cultura și viața contemporană, Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărții de Știință, 2003, 104 p. 
  • Ioan Slavici, Opere, vol. I /Povești/, Buc., EPL, 1967, (text stabilit, variante și glosar – în colab. - și note); Ed. II, Buc., Ed. Minerva, 2000
  • Cercetări de folclor românesc, Cluj-Napoca, Casa de Editură Sedan, 1998, 238 p.
  • ·Folclor românesc din Crișana și Banat de la începutul secolului al XX-lea, Ediție îngrijită, Cuvânt înainte, Introducere, Notă asupra ediției, Indice de culegători, Indice de localități și informatori și Glosar de Dumitru Pop, Postfață de Georgeta Corniță, Baia Mare, Ed. Umbria, 1998, 238 p.
  • Studii de istoria folcloristicii românești, Baia Mare, Ed, Umbria, 1997, 327 p.
  • Izvoare folclorice. Un manuscris inedit de la 1864, în „Anuarul Arhivei de Folclor”, XV-XVIII, (1994-1996), p. 365-381
  • Obiceiuri agrare în tradiția populară românească, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1989, 215 p.
  • Folclor din zona Codrului. Cntrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă a Județului Maramureș, Baia Mare, 1978 (Cuvânt înainte, studiu introductiv, notă explicativă, glosar, indice de informatori, indice de culegători, lista ilustrațiilor, 500 texte)
  • „O colecție inedită de folclor într-un manuscris din Orșova (jud. Mureș)” (în colab.), în „Marisia”/ Tg. Mureș/, 1976, p. 623-637 (81 piese culese în a doua jumătate a sec. al XIX-lea)
  • Folcloristica Maramureșului (Teza de doctorat), Buc., Ed. Minerva, 1970,  284 p.
  • Folclor din Bihor. Poezii populare. Casa Creației Populare a Județului Bihor, Oradea, 1969 (348 piese, Cuvânt înainte, indici de localități și informatori, indice de culegători, glosar), 349 p.
  • Pe marginea Mioriței,  în Studia Universitatis,  Series Philologia, Fasc. I, 1965, p. 131-144 (36 variante inedite ale baladei, precedate de o prezentare).
  • Obiceiuri de Anul Nou. Obiceiurile primăverii și verii. Obiceiurile în legătură cu momentele mai importante din viața omului, în „Istoria literaturii române”, vol. I ( Comitetul de redacție: Acad. Al. Rosetti, Prof. univ. Mihai Pop, Prof. univ. I. Pervain), Editura Academiei R.P.R., 1964, p. 16-67
  • Poezii populare din Sălaj, în „Folclor din Transilvania”, I, Buc., EPL, 1962, p. 155-218
  • Poezii populare din Lăpuș, în „Folclor din Transilvania”, I, Buc., EPL, 1962, p. 443-470
  • Curs de folclor literar românesc. Partea I, Litografia Învățământului, Cluj, 1957, 190 p.
  • Dicționar analitic de opere literare românești, I-III


 


4 comentarii:

  1. Prof. LUCREȚIA CHECEC:Tradiția va dăinui veșnic... FELICITĂRI, Doina, pentru frumoasele cărți prezentate !

    RăspundețiȘtergere
  2. 3 decembrie 2014, Felicitări!
    Stimate Domnule Profesor,
    Cartea dumneavoastră a fost prima carte lecturată în facultate, pe partea de etnologie. Și a fost încântare să o citesc! O cercetare amplă, o muncă asiduă și o ușurință a scrisului! Felicitări!
    Cu respect, Adelina Mihali

    RăspundețiȘtergere
  3. Pe Domnul Profesor Dumitru Pop, decanul nostru de la Facultatea de Filologie din Cluj, îl văd parcă și acum, după mai bine de 40 de ani, cum a stat cu noi până la terminare, la repartițiile noastre în învățământ, cum a insistat pentru postul lui Mitică Vlăduț de la Timișoara. Era ca și tăticul nostru acolo. Da, era un OM ADEVARAT. Georgel Mihăesu

    RăspundețiȘtergere
  4. „Și acum: de ce l-am ales coordonator al lucrărilor mele de licență și de doctorat pe Profesorul Dumitru Pop? Răspunsul la întrebarea din titlu e simplu: Dumitru Pop, decan pe atunci, a fost cel care „m-a păstrat student”, la finele anului I de facultate, apărându-mă de o exmatriculare sigură. (…)
    Regret că, luat de val, n-am reușit să editez exemplar lucrarea de doctorat: „Contribuții la cercetarea magiei. Relația bărbat-femeie în credințe, rituri și obiceiuri”, susținută în 1983, așa cum mă tot sfătuia mentorul meu, dar și redactorii acestui volum. Versiunea incompletă, „Familia în credințe, mituri, oiceiuri”, Satu Mare, Editura Solstițiu, 250 p., ar fi trebuit întregită prin aportul complet de note și printr-un volum II, cuprinzând corpusul de date de teren.
    Și studiile publicate „în Anuarul Arhivei de Folclor” și imensul material arhivat de mine la Cluj l-au bucurat, socotindu-le „victorii” ale Domniei sale. Îi închin postum tot ce am realizat.”

    Viorel Rogoz, „De ce l-am ales pe Dumitru Pop ca mentor al meu”, în „MENTORI ȘI DISCIPOLI. 85 de ani de la nașterea Profesorului Dumitru Pop (1927-2006), Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2012 (Fragment)

    RăspundețiȘtergere