Coperta 4 (fragment)

INTRODUCERE

Despre TOPLIŢA – ROMÂNĂ s-a scris mult de-a lungul timpului. Referiri la istoricul localtăţii, la aşezare, resurse naturale, viaţa socială şi economică, sistemul administrativ, culte, învăţământ etc., găsim în diverse lucrări ştiinţifice publicate, mai vechi sau mai noi, broşuri, almanahuri, micro-monografii, studii monografice, articole apărute în ziare sau reviste, atât în limba română, maghiară sau germană. Au existat încercări de a elabora o MONOGRAFIE a Topliţei, completă, în care să se regăsească toate aspectele ce presupun un asemenea gen de lucrare ştiinţifică. Până în momentul de faţă nu cunoaştem să fi fost tipărită şi publicată o astfel de operă scrisă.

Demersul nostru este şi el limitat. Încercăm a vă prezenta localitatea TOPLIŢA – ROMÂNĂ şi localităţile din zonă: Gălăuţaş, Sărmaş, Hodoşa, Subcetate, Bilbor, Borsec, Corbu, Tulgheş, aşa cum apar ele reflectate în presa scrisă din perioada “CEAUŞESCU”, adică între anii 1965 – 1989. Evident că, alături de prezentul epocii, apar referiri la trecutul aşezărilor, date comparative dintre prezent şi trecut, cu bătaie de perspectivă spre un viitor, considerat în acea vreme… “LUMINOS!”.

Considerăm că, deşi a trect numai un sfert de veac de la REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989, de la căderea unui regim dictatorial, că încă nu s-au limpezit apele, este necesar a reflecta asupra acestei perioade atât de controversate şi a trage unele concluzii care să ne ajute să descifrăm unele aspecte mai cu seamă de ordin economic şi politic, ce a fost bun şi ce a fost rău în cei aproape 25 de ani de sistem comunist. Noi, autorii, ne vom mărgini numai la a selecta şi prezenta faptele, aşa cum apar ele expuse şi interpretate de către autorii articolelor publicate în presa scrisă a vremii, fără părtinire, la modul obiectiv, lăsând cititorilor libertatea de a se apleca asupra rândurilor şi a medita la evenimentele, acţiunile, demersurile, măsurile, faptele, relaţiile inter-umane şi inter-instituţionale etc. din perioada anilor 1965-1989.

Ne-am străduit, pe cât a fost posibil, să facem o selecţie a materialului consultat, să-l restrângem la ceea ce este esenţial şi concludent, să eliminăm din articole formulările tipice, standardizate, axate pe elogii la adresa cuplului dictatorial, să ne concentrăm atenţia asupra unor cifre, statistici cu privire la dezvoltarea economiei în ansamblul ei, la învăţământ, cultură, sănătate, la alte aspecte ale vieţii oraşului Topliţa şi a localităţilor din zonă, reflectate în articolele de presă. În situaţiile în care am considerat că articolele trebuie redate ad integrum din considerente de ordin estetico-literar, de a nu ciunti unitatea compoziţională, am procedat ca atare. Altfel, am recurs la a combina fragmente semnificative din articole, extrase, citate sau la prezentarea rezumativă. În toate cazurile am făcut trimiteri la sursele bibliografice, citatele şi extrasele fiind puse între ghilimele.

Articolele asupra cărora ne-am aplecat în studiul nostru au fost publicate, în marea lor majoritate, în ziarele “Forestierul Văii Mureşului”, “Informaţia Harghitei”, “Harghita”- supliment periodic al “Informaţiei Harghitei”, “Scânteia”, “Scânteia Tineretului”. Menţionăm că exemplarele din ziarul “Forestierul Văii Mureşului” ne-au fost puse la dispoziţie, spre documentare, de către Karoly Cziriak din Topliţa, făcând parte din colecţia personală a Domniei-Sale, fapt pentru care îi suntem profund recunoscători. Celelalte titluri de ziare sau publicaţii utilizate aparţin autorilor cărţii, arhivei lor personale.

Pentru o mai bună informare a cititorilor, vom face câteva referiri la ziarele mai sus menţionate.

La 15 martie 1963, a apărut primul număr al „Forestierului Văii Mureşului”. „În cele 150 de numere de până acum (aprilie 1970) - condus cu multă competenţă şi îndrumat zi de zi de către comitetul de partid pe unitate - „Forestierul Văii Mureşului” a oglindit în paginile sale succesele dobândite de oamenii muncii din sectoarele de exploatare, industrializare, transport, construcţii - investiţii şi a celor de la ocoalele silvice, în lupta lor pentru a da patriei mai multe produse din lemn şi de calitate tot mai bună”.

„Ziarul de uzină” „a fost şi rămâne în continuare pentru unitate o adevărată tribună de mobilizare a celor ce muncesc la îndeplinirea planurilor economice, valorificarea superioară a materialului lemnos, creşterea producţiei şi productivităţii muncii, reducerea preţului de cost şi obţinerea de economii peste cele planificate, punând un accent deosebit pe evidenţierea şi popularizarea metodelor şi procedeelor înaintate de muncă, pe stimularea întrecerii socialiste în vederea îndeplinirii nivelurilor, proporţiilor şi ritmurilor prevăzute în planurile de stat”.

„Luptând în permanenţă pentru promovarea noului, aducându-şi contribuţia la progresul general al unităţii, „Ziarul de uzină” a luat atitudine împotriva a tot ceea ce e vechi şi retrograd, a tot ce frâna mersul înainte, prin articole, foiletoane, note, caricaturi, prin rubrica „În vârful ţapinei” unde au fost combătute conservatorismul, rutina, birocratismul, indisciplina în muncă şi societate, promovându-se critica principială, obiectivă, tovărăşească”.

„Gazeta a manifestat o preocupare sistematică pentru nivelul şi eficacitatea muncii de propagandă, pentru lărgirea sferei de cuprindere, pentru îmbogăţirea formelor şi metodelor de cuprindere a ei. În paginile sale s-au analizat diferite aspecte ale desfăşurării învăţământului de partid, ale propagandei prin conferinţe, lectorate etc, cum este legată activitatea ideologică de viaţă, cum aceasta influenţează nemijlocit lămurirea şi rezolvarea întocmai a acelor sarcini care se situează pe prim plan la un moment dat”.

„Prin rubrica „Viaţa de partid” sau paginile speciale au fost tratate problemele construcţiei de partid, aducându-se un aport însemnat la rezolvarea cu succes a sarcinilor ce stau în faţa organizaţiilor de partid, contribuind la întărirea rolului de conducător al acestora în toate domeniile activităţii politice, economice şi culturale. Orientarea justă, forţa de convingere, caracterul combativ al „Forestierului Văii Mureşului” sunt chezăşia întăririi permanente a spiritului de partid al întregii prese din ţara noastră, de respectare cu sfinţenie a principiului conducerii de către partid, de legare tot mai strânsă cu viaţa, cu masele”. (Vezi: CIOBA VICTOR, secretar al comitetului de partid U.E.I.L. Topliţa, Tovarăş de muncă şi luptă, în „Forestierul Văii Mureşului”, Anul VIII, nr.150 din 30.04.1970)

N.N. “Forestierul Văii Mureşului” îşi încetează apariţia pe la mijlocul anului 1974.

“Informaţia Harghitei” apare în anul 1968, odată cu noua împărţire teritorială a României pe judeţe. Se constituie ca un organ de presă al Comitetului Judeţean P.C.R. Harghita, având un colectiv de redacţie în fruntea căruia se găseşte un redactor şef, precum şi reporteri, colaboratori din teritoriu. Periodic, alături de “Informaţia Harghitei”, ca supliment al acesteia, este editat ziarul, format revistă, “Harghita”. “Informaţia Harghitei” îşi continuă activitatea şi după Revoluţia din Decembrie 1989, schimbându-şi denumirea în “Adevărul Harghitei”, apoi, după o bună bucată de timp, revenindu-se la vechea denumire, “Informaţia Harghitei”.

NOTĂ: Colectivul de redacţie al ziarului „Informaţia Harghitei” în anul 1986: Teodor VANCU (redactor-şef); Nicolae BUCUR (redactor-şef adjunct); Ştefan DANCIU, Mihail FILIMON, Ladislau SZILVESZTER, Nicolae ŞANDRU. Redacţia: Miercurea-Ciuc, Str. 7 Noiembrie, nr. 45; Administraţia: Str. 7 Noiembrie nr 45.

Colegiul de redacţie al ziarului „Informaţia Harghitei” în anul 1989: Teodor VANCU (redactor-şef), AMBRUS Edit, Nicolae BUCUR (redactor-şef adjunct), Ştefana DRĂGHICI, Mihail FILIMON, Ion NETE, SZILVESZTER Ladislau.

„Scânteia” este organul de presă al Partidului Comunist Român. Dispare oficial prin Hotărâre de Guvern după Revoluţia din 1989.

„Scânteia Tineretului” este organul de presă al Uniunii Tineretului Comunist din România. Este desfiinţat prin Hotărâre de Guvern după Revoluţia din 1989.

Volumul de faţă este rodul unei munci susţinute de câţiva ani de zile. Este extrem de greu a te hotărî să redactezi o asemenea lucrare, bazându-te pe articole scrise de ziarişti consacraţi, cu o activitate rodnică prestată în toţi aceşti ani de dictatură, majoritatea dintre ei continuându-şi munca de jurnalişti şi după Revoluţia din 1989. Mai ales că toate ziarele erau supuse cenzurii, articolele trebuiau să respecte anumite canoane şi să se integreze în cerinţele impuse de către organismele politice de îndrumare şi control ale statului socialist. Însă, credem cu tărie, că în afară de unele excepţii, ziariştii şi-au făcut datoria în mod conştiincios, reflectând adevărul, respectând principiul deontologic, ocolind cu dibăcie subiectele impuse ideologic, îmbrăcându-le prin talent scriitoricesc şi eludare a minciunii, a falsurilor, într-o formă cât mai apropiată de realitatea cotidiană, obiectivă, neferindu-se a critica unele aspecte negative ce se manifestau în varii domenii de activitate, asumându-şi ideile şi propunerile pentru lichidarea stărilor de fapt constatate.

Privind cuprinsul cărţii, acesta este structurat în capitole şi subcapitole tematice, reflectând toate aspectele referitoare la Topliţa şi localtăţile din zonă, atât cât ele au fost înglobate în articolele de presă. Întrucât volumul informaţiilor era extrem de bogat, am recurs la a scana sutele de poze din articole şi a le transpune în format electronic, pe CD, p.p., Anexe la lucrarea propriu-zisă.

Ne exprimăm, în final, încrederea că lucrarea de faţă va fi bine primită de publicul cititor, ea constituindu-se într-un reper istoric prin reflectarea unei epoci care nu poate fi trecută cu vederea, sub tăcere, fiind o parte consistentă a vieţii social-politice, economice, culturale a oraşului Topliţa şi a localităţilor din zona acestuia, manifestată într-o perioadă extrem de încâlcită, mult discutată şi controversată, din ultimul pătrar al secolului al XX-lea.

Autorii

CUPRINS

PREFAȚĂ: Până la urmă, ceea ce rămâne din viață este memoria (Mihail Groza)

INTRODUCERE (Autorii)

I. PRIMĂRIE, CONSILIU POPULAR, EDILITAR-GOSPODĂREŞTI

II. AGRICULTURA DIN TOPLIŢA LA NIVELUL C.A.P.-ULUI

ŞI AL GOSPODĂRIILOR INDIVIDUALE

1. SCURTĂ PREZENTARE A EVOLUŢIEI SISTEMULUI ORGANIZAŢIONAL AL AGRICULTURII DIN TOPLIŢA

2. COOPERATIVA AGRICOLĂ DE PRODUCŢIE TOPLIŢA. ORGANIZARE, DATE STATISTICE, REALIZĂRI, DEFICIENŢE

3. RECAPITULAREA UNOR DATE STATISTICE ŞI A UNOR LUCRĂRI ÎNTRE SEPTEMBRIE 1979-SEPTEMBRIE 1989 LA C.A.P TOPLIŢA

4. AGRICULTURA DIN LOCALITĂŢILE NECOOPERATIVIZATE DIN ZONA TOPLIŢA

5. S.M.A. TOPLIŢA

6. STAREA AGRICULTURII DIN TOPLIŢA ÎN ANUL 2015

III. INDUSTRIA DE EXPLOATARE ŞI PRELUCRARE A LEMNULUI

1. U.E.I.L. / C.E.P.L. TOPLIŢA

2. U.P.L. / C.I.L. GĂLĂUŢAŞ

3. FABRICA DE CHERESTEA HODOŞA

4. PRINTRE FORESTIERII DE LA GURILE DE EXPLOATARE DIN ZONA TOPLIŢA

IV. INVESTIŢII. CONSTRUCŢII INDUSTRIALE, OBIECTIVE ECONOMICE ŞI SOCIALE, BLOCURI DE LOCUINŢE. PROSPECŢIUNI GEOLOGICE

1. A.C.M.R. PIATRA NEAMŢ. S.C.F.I. TOPLIŢA

2. T.A.G.C.M. MUREŞ. / I.A.C.M. HARGHITA, BGRIGADA DE ANTREPRIZĂ NR. 4 TOPLIŢA

3. I.P.E.G. HARGHITA

V. INDUSTRIA UŞOARĂ

1. FABRICA DE TRICOTAJE TOPLIŢA

2. FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE DIN TOPLIŢA

VI. INDUSTRIA CHIMICĂ

1. ATELIERUL DE PROTECŢII ANTICOROZIVE DIN TOPLIŢA

VII. INDUSTRIA DE EXPLOATARE A RESURSELOR MINERALE

1. APEMIN BORSEC

2. IZVOARELE CU APĂ MINERALĂ DIN BILBOR

3. CARIERA DE TRAVERTIN BORSEC

4. MINA DE CĂRBUNE DIN BORSEC

VIII. ÎNTREPRINDEREA DE GOSPODĂRIRE LOCALĂ TOPLIŢA

IX. TRANSPORTURI

1. U.F.E.T. / U.M.T.C.F. TOPLIŢA

2. AUTOBAZA I.T.A. TOPLIŢA

X. COOPERAŢIA MEŞTEŞUGĂREASCĂ

1. COOPERATIVA „MUNCA COLECTIVĂ” TOPLIŢA

2. COOPERATIVA „CĂLIMANUL” TOPLIŢA

3. UNITĂŢILE PRESTATOARE DE SERVICII DIN COMUNA SUBCETATE

XI. COMERŢ

XII. SĂNĂTATE

XIII. CULTURĂ. EDUCAŢIE POLITICO-IDEOLOGICĂ ŞI ŞTIINŢIFICĂ

1. ACTIVITĂŢI CULTURAL – ARTISTICE

2. ZILELE CULTURII TOPLIŢENE. FESTIVALUL „MIORIŢA”. SESIUNI DE REFERATE ŞTIINŢIFICE ORGANIZATE ÎN CADRUL CELOR DOUĂ ACŢIUNI. INTERVIURI, OPINII ALE PARTICIPANŢILOR

3. EDUCAŢIA POLITICO-IDEOLOGICĂ ŞI ŞTIINŢIFICĂ. ACŢIUNI

4. UNIVERSITATEA POPULARĂ DIN TOPLIŢA

5. BRIGĂZI ŞTIINŢIFICE

6. ACTIVITATEA BIBLIOTECII DIN TOPLIŢA

7. ACTIVITATEA CINEMATOGRAFULUI DIN TOPLIŢA

8. SĂRBĂTORI NAŢIONALE ŞI TRADIŢIONALE

XIV. ACTIVITATEA SPORTIVĂ

1.ATLETISM

2. BASCHET

3. BOX

4. CARTING

5.CULTURISM