joi, 29 septembrie 2022

Doina Dobreanu, Vasile Dobreanu, LA OBÂRȘIE, LA IZVOR... CONVORBIRI LA SUBCETATE, vol. I-V, 2013-2018

 

În perioada 2013-2018 s-au purtat discuții cu numeroase personalități a căror trecere în astă lume este legată și de localitatea Subcetate. Convorbirile au fost publicate în cinci volume, intitulate La obârșie, la izvor… Convorbiri la Subcetate.

Cântecele obârşiei sunt imagini ale căutării Sinelui, ale acordului eului cu lumea, ale elucidării sensurilor până la momentul iluminării când fiinţa se revarsă în taina rugăciunii: Îţi mulţumesc, Doamne, pentru lumina pe care am conştientizat-o în adâncul meu! Subcetatea e adânc spiritual perpetuu, nădăjduire şi reazem. Dr. Valentin Marica

https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2013/06/la-obarsie-la-izvor-convorbiri-la.html

https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2014/10/doina-dobreanu-vasile-dobreanu-la.html

https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2016/03/doina-dobreanu-vasile-dobreanu-la.html

https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2016/12/doina-dobreanu-la-obarsie-la-izvor.html

https://asociatiaculturaladobreanu.blogspot.com/2018/02/la-obarsie-la-izvor-convorbiri-la.html

Au participat la convorbirile din volumul I

Doina BUTIURCĂ–Ciubucă, conferenţiar universitar doctor; Lucreţia CETINĂ-Pop, profesor gr. did. I; Dumitru COTFAS, consultant, informatician; Nicolae COTFAS, profesor universitar doctor, cercetător; Ioana CRUCEANU -Rusu, asistent medical; Ana DOBRE-Cotfas, inginer, profesor; Doina DOBREANU, profesor gr. did. I; Vasile DOBREANU, profesor gr. did. I; Ioan DOBREANU, profesor gr. did. I; Ioan GRĂMADĂ, economist, muzeograf, scriitor; Dumitru HANGA, col. Ing (r); Dumitru HURUBĂ, scriitor; Emilia MARICA-Dobreanu, profesor gr. did. I; Valentin MARICA, prof. dr., jurnalist, scriitor; Eleonora-Ioana MOLDOVAN -Rusu, doctor medicina de familie; Iulia MUREŞAN, asistent medical; Pavel MUREŞAN, profesor universitar doctor, cercetător; Emil POP, preot; Valeria POP-Hârlav, profesor gr. did. I; Rodica RIZEA-Bordea, profesor gr. did. I; Ion RIZEA, profesor gr. did. I; Aurel URZICĂ, ziarist; Marius-Daniel URZICĂ, gimnast; Petru URZICĂ, aviator; Vasile URZICĂ, profesor; Valer V. VODĂ, profesor gr. did. I.

Au participat la convorbirile din volumului al II-lea

Maria - Minerva ADAM -Pop, inginer; Lucreţia CHECEC-Urzică, profesor gr. did. I; Dan COTFAS, inginer; Daniel–Tudor COTFAS, şef de lucrări doctor- înv. Universitar; Petru COTFAS, şef de lucrări doctor - înv. Universitar ; Aurel DOBREAN, profesor gr. did. I; Iulia DOBREAN, profesor; Petru GAFTON, învăţător – In memoriam. Convorbire cu Aurel-Dan Dobrean și Ana-Alexandra Dobrean; Emanuela DOBRIN, expert în impozitare nternaţională la IBM; Iulia DUMITRU-Hanga, învăţător; Nicolae HURUBĂ, mecanic; Gheorghe LACZKO – COTFAS, profesor gr. did. I; Leontina MĂRGINEAN-Bordea, profesor gr. did. I; Teodora MÎNDRU, jurnalist; Cosmina-Marcela OLTEAN, student arte plastice; Livia PANCIUC-Hurubă, profesor gr. did. I; Petru-Cristian POPA, profesor gr. did. I; Ioan ROŞCA, Prof. Univ. Dr. – In memoriam; Alexandru-Manole RUSU, tehnician  mecanic; Zorel SUCIU, profesor, artist plastic; Dan-Lazăr TRIFAN, cons. intern. senior în sisteme informatice; Ioan ŢIFREA, profesor gr. did. I; Gavril URZICĂ, învăţător – in memoriam. Convorbire cu Mihail-Mircea URZICĂ, medic veterinar; Radu URZICĂ, diplomat; Maria VUC-Dobrean, profesor.

    Au participat la convorbirile din volumului al III-lea

Iosif – Marin BALOG, doctor în istorie şi cercetător istoric; Elie CÂMPENU, protopop - In memoriam. Convorbire cu Ana-Alexandra Dobrean; Camelia CIOBOTĂ, profesor; Marius - Traian CIUBUCĂ, preot; Maria CIUBUCĂ, ţărancă - In memoriam; Dan COTFAS, inginer, profesor gr. did. I; Elena COTFAS, profesor gr. did. I; Marius CUTLAC, economist; Emilian - Daniel DIŢU, inginer; Ioana DOBREAN, ţăran, artizan popular; Monica HEIL – FRANÇA-Panțiru, doctor în chimie; Lucreţia ILISAN, contabil; Ionel – Adrian LUNG, preot; Mihaela MARUSEAC, medic; Vasile MUSCĂ, inginer; Gheorghe OANĂ, preot; Cosmina – Marcela OLTEAN, student arte plastice; Dumitru POP, economist; Gheorghe POP, general de brigadă; Ileana TODOR, învăţătoare gr. did. I; Gheorghe TRIFAN, inginer; Ioan – Ciprian ŢEPELUŞ, comisar şef de poliţie; Gavril URZICĂ, inginer agronom; Vasile URZICĂ, protopop - In memoriam. Convorbire cu Aurel-Dan Dobrean

    Au participat la convorbirile din volumului al IV-lea

Corina ACRIŞ-Pop, psihoterapeut; Olimpia BACIU-URZICĂ, medic uman; Alina BĂIETAN- Ciubucă, inginer strategic de achiziţii; Liliana BORDEA-Dobrean, funcţionar bancar; Leontina BURUIAN-Doți, profesor gr. did. I; Alexandru CIUBUCĂ, magistrat; Traian – Miron CIUBUCĂ, magistrat; Petru COTFAS, profesor gr. did. I; Ioan CRIŢ, inginer silvic; Nicoleta CRIŢ-Rus, jurist; Aurelia DEAC-Urzică, învăţătoare gr. did. I; Victor DOBREAN, doctor medicină veterinară; Vlad DOBREAN, cadru militar ; Nicolae – Florin GHENCI, comisar de poliţie ; Anca-Delia GHERASIM-Rizea, psiholog clinician principal; psihoterapeut sistemic de familie si cuplu; Maria - Dorina MATIŞ-Buzilă, corespondent special AGERPRES, Marius MORAR, economist; Pavel MUSCANU, jurist – In memoriam. Convorbire cu Ana – Alexandra Dobrean; Artemiza – Iulia RĂDĂŞANU-Laczko-Cotfas, inginer Software; Cristina PĂTRAŞCU, economist. Convorbire cu David Bordea; Fănică TĂSLĂVAN, locotenent colonel în rezervă; Ioana - Mădălina TONCEAN-Țepeluș, economist; Vlad TONCEAN, economist; Ioan ŢIFREA, avocat – In memoriam. Convorbire cu Aurel-Dan Dobrean; Laura URZICĂ, învăţător emerit - In memoriam; Sanda VODĂ, profesor grad did. I.

Au participat la convorbirile din volumului al V-lea

Cristian CHINDEA, inginer C.C.I.A.;  Maria-Mirabela CHINDEA- Cojocaru, inginer economist; Doru-Viorel CIUBÎCĂ, referent cultural; Andreea-Nicoleta CIUBUCĂ, studentă la Biotehnologii; Dorin COTFAS, specialist în Managementul Firmei și Fin.Bănci; Elena COTFAS, specialist în Ec. Com., Turismului și Serviciilor; Dumitru-Ioan COZMA, artist plastic; Doru DOBREANU, profesor ; Ion DOBREANU , colonel; Melania-Dumitrița DOȚI -Mureșan, sociolog; Dorel MARC, profesor, antropolog, etnolog, cercetător științific; Victor-Silviu MÂNDRU, ofițer - In memoriam. Convorbire cu col. ing. (r) Dumitru Hanga; Claudiu MUREȘAN, inginer; Ioan MORAR, maestru violist; Adrian MORAR, maestru dirijor; Adriana Sebastiana MUSCĂ, studentă la Biotehnologii; Viorica-Adriana OANĂ- Dudan, profesor – învățător; Ioan RUS, funcționar public; Ionel SIMOTA, jurist, scriitor; Șivani SIMOTA, asistent medical principal ; Dorina-Melania URZICĂ, jurist; Dănuț-Cristian URZICĂ, cadru militar M.A.I.; Ionela – Delia URZICĂ, economist; Maria VARGA-Dinu, profesor; Cristina VODĂ, sociolog

    MESAJE DE LA CITITORI

     Am citit La obârșie, la izvor..., 1 de mai multe și sunt foarte impresionat de felul în care autorii au reușit să o structureze și să o realizeze. Cartea stă pe noptieră, o deschid la întâmplare și, citind, fac de fiecare dată o călătorie în timp în viața satului nostru. Am aflat foarte multe lucruri despre satul nostru și, să fiu sincer, îmi pare rău că nu am participat mai mult la viața satului și să învăț mai multe despre lumea de la noi.

Pentru că am plecat din din sat cam de mult, nu reușesc să găsesc în memorie pe câțiva din cei care au scris foarte frumos despre satul nostru, dar sper să am ocazia să-i întâlnesc când vin acasă. Caut în memorie imagini de la cofetărie, încercând să-mi amintesc cine erau acei oameni deosebiți, dar nu prea reușesc.

Nu știu dacă ar fi posibil, dar ar fi minunat să avem ocazia a ne întâlni cu toții și să continuăm povestea minunată din „La obârșie, la izvor...."

Vă mulțumesc foarte mult pentru ocazia de a intra în povestea despre satul nostru și vreau să vă felicit încă o dată pentru faptul ca ați reușit să faceți un lucru absolut minunat.

Numai bine! Cu drag, Tucu Cotfas 

(Dumitru Cotfas, consultant informatician, în Vancouver, Canada)

*

    Mărturiile culese de dvs. sunt neprețuite, atât pentru cei care, povestind, își retrăiesc o parte din viață, cât și pentru cei care au prilejul să guste, dacă n-au făcut-o niciodată, frumusețea unui alt fel de trai, încărcat de frumusețe și de valori, în ciuda greutăților inerente.

Să trăiți în fiecare zi bucuria pe care am avut-o eu astazi, citind! Mulțumesc încă o dată. Cu mult drag, Carmen Mihalache (București, MNȚR)

*

    Dragă doamna Doina Dobreanu,

    Am primit darul de suflet promis.[1] Vă felicit din inimă pentru această nouă izbândă cărturărească. Ceea ce faceți Dvs., cu atâta dăruire, profesionalism și consecvență, merită toată lauda. Veți rămâne în memoria consătenilor, dar și în bibliografia istorică și etnografică locală, regională și națională, ca personalitate de mare cinste. Să vă dea Dumnezeu multă sănătate, har și spor în admirabila trudă jertfelnică pe care o desfășurați pe Altarul istoriei și al culturii românești din estul Transilvaniei. La mulți ani!

Cu statornică prietenie și sinceră prețuire, Dr. Ioan Lăcătușu

Sf. Gheorghe, 30 dec. 2014

*

    Acum vreo trei ore am intrat în posesia cărții[2] și, pe loc, ciudat poate, s-a născut în mintea și inima mea de varvigean un sentiment de… invidie. Iar dacă poate fi acceptată sintagma, simt în suflet o invidie frumoasă pentru ceea ce, cu respect, am ocazia să admir (acest cuvânt este o latură  a invidiei pomenite) materializarea unei munci complexe și complicate, efortul intelectual și fizic - de ce nu? - în urma căruia se descătușează bucuria tuturor celor care sunt sau se simt varvigeni, indiferent pe ce paralele sau meridiane ne-am "împrăștia". Foarte ciudat, dar și normal, nu?, citind, deseori chiar recitind unele pasaje care-mi amintesc oameni și locuri, mă simt acolo. Șăștina, Filpea, Duda, Călnaci, Peste Mureș, Hodoșa, Sărmaș etc., etc., îmi trec prin fața ochilor, le recunosc, îmi sună numele lor în urechi, mă conectează la un trecut (oarecum și la un prezent) de care, constat cu mirare chiar, mă simt profund legat. Pe ce coordonate misterioase? Numai Dumnezeu știe! Citesc nume de oameni "de la noi", de varvigeni, nume unice în felul lor - poate doar pentru mine? -, nume pe care nu le-am întâlnit atâtea la un loc. Sunt sentimental-subiectiv? E de mirare? Rostesc un adevăr indubitabil: cu ajutorul acestei cărți le regăsesc pe toate, mă regăsesc pe mine, fără, Doamne-ferește să mă consider a fi eu cel mai important! Această carte ne adună, cumva ne eternizează, dovedește că am fost, că suntem! Iată lucrarea minunată LA OBÂRȘIE, LA IZVOR… și rostul ei pentru care, autorilor li se cuvine un superlativ de mulțumire pe care, din nefericire pentru el, DEX-ul nu-l are… 

Până una-alta, FELICITĂRI, cu tot dragul, Dumitru Hurubă

*

    Am primit CĂRȚILE! Mai avem o cămașă de mers duminica la biserică! O carte-jurământ. Un demers publicistic unic în România. Valentin Marica

Târgu-Mureș, 12 februarie 2016

*

    Am lecturat cu plăcere şi cu o deosebită satisfacţie materialul/ interviu realizat la Subcetate cu distinsul inginer Gheorghe Trifan. Această modalitate de-a răscoli /scormoni în zilele noastre “lucrurile vechi” este un mod de mai adâncă înţelegere a prezentului, acesta având încorporat în el tot trecutul şi atât de necesar de-a ne prevedea viitorul.

Omul a căutat dintotdeauna să-şi explice lucrurile, să afle cauza şi sensul înlănţuirii lor, al devenirii. Avem menirea de-a sesiza şi înţelege esenţele din jurul nostru, a trainicului din lucruri, din viaţă, a generalului, a totului. Din păcate realitatea ne-a răsturnat de multe ori proiectele, idealurile, dar niciodată nu ne-au şters amintirile… Şi aşa cum se destăinuie domnul inginer, niciodată nu vom uita clipele trăite în anii copilăriei.

Dacă aprofundăm studiile istorico-filozofice vom constata că nici în teoria existenţei, nici în cea a cunoaşterii, respectiv în cea a axiologiei, adevărul nu se ordonă, se cucereşte argument cu argument, dovadă cu dovadă.

În scrierea Domniilor Voastre se fac nişte referiri care trezesc interes şi captează atenţia, în primul rând, a unei generaţii ca a mea. Pentru noi asemenea “amintiri”, reflecţii, “vorbe de duh”, pilde, parabole îşi păstrează actualitatea. Să pomenim câteva: “Durerea ca şi munca este grea”; “Copilul rănit sufleteşte se vindecă greu!”; “Omul necăjit se cunoaşte după paşi”; “De acum înainte, din tine tu faci om – Să nu uiţi asta niciodată!”. M-aş bucura ca şi generaţia mai tânără să parcurgă şi să adâncească asemenea texte şi comentarii memorialistice, pline de învăţătură.

Şi toate acestea pentru că amintirile trebuie neîncetat chemate în memoria noastră. Aici s-a regăsit şi inginerul varvigean Gheorghe Trifan, rememorând cele mai bune şi frumoase zile din viaţa sa, dar şi acele momente ale mângâierilor în ceasurile triste.

Când cineva a trecut de vârsta speranţelor, se spune, se refugiază în lumea amintirilor. Vreau să cred că nu-i şi în cazul de faţă. Pentru că o “reîntoarcere în timp” nu-i îndreptăţită decât atunci, când scoate în evidenţă elasticitatea unui destin, adică toate acele adevăruri şi simţăminte pe care “personajul” le-a trăit cu pasiune. Adaug şi remarca delicată că “am gustat” în relatarea d-lui inginer şi considerentele anecdotice ale amintirilor.

Se spune că cel mai mare profesor de dragoste este singurătatea, iar cel mai bun profesor de certitudine este îndoiala. Referitor la considerentele de aici rămân la ideea că evocarea întâmplărilor din aceste aduceri-aminte cuceresc prin sinceritate, patosul exprimării şi mesajul concludent.

Prof. Dr. Nicolae Bucur – Miercurea Ciuc

*

    După Cântecul obâșiei (2011) și Subcetate. Un secol de istorie în imagini (2014), iată că Doina Dobreanu împreună cu fratele, Vasile Dobreanu, ne oferă acum o carte de convorbiri cu fii ai comunei și cu persoane naturalizate locului. O comună de pe cursul superior al Mureșului. Prin dialogurile consemnate aici, cu oameni cu ocupații diferite, dar toți marcați de dragostea acestor locuri și pentru lucrul bine făcut, imaginea comunei natale a autorilor se întregește. Trecutul devine viu în prezent. Aproape fiecare pagină a cărții dă mărturie despre trăire care nu se rezumă la ziua de azi sau la grija celei de mâine, ci e străbătută de o sevă spirituală.

Pr. Cornel Dîrle [3]

*

    Foarte interesante materialele trimise, îţi mulţumesc că te-ai gândit la mine, dragă Doina. Am trecut ieri pe la Centru şi am luat cartea de interviuri (vol. 4 n.n.). Superbă!!!

Te felicit din suflet pentru munca deosebită. Se vede implicarea autorului, abordarea erudită, valoarea educativă care derivă din intenţionalitatea auctorială, astfel că la Subcetate „convorbirile" curg armonos, ca un fluviu care-şi adună apele, sclipind în bătaia soarelui. M-am bucurat la vederea ei, m-am delectat cu lectura câtorva interviuri pe care am reuşit să le parcurg. Apreciez ţinuta ştiinţifică, felul în care ţii în balanţă sobrietatea şi sentimentalismul, fără a cădea în capcana subiectivismului.

Îmi place, pe scurt, regret doar criza de timp care nu-mi îngăduie să scriu mai mult deocamdată. Voi reveni însă, într-un moment mai potrivit.

Te îmbrăţişez cu drag, Mona (profesor Maria Stoica)

Sfântu Gheorghe, 20 ianuarie 2017

*

    Prietenă dragă Doina, volumul 4 (2016), pe care l-am citit cu interes și curiozitate, completează în mod fericit seria Convorbirilor la Subcetate. Impresonează în primul rând prin personalitățile intervievate, motoare prin care cultura se înalță, civilizația se exprimă, societatea evoluează. Mărturisirile lor ne atrag fiindcă prin ele descoperim tainele reușitelor lor, sufletul lor plin de raze, simțirea lor caldă și binefăcătoare, gândurile lor nobile, care i-au propulsat deasupra omului de rând, devenind pentru noi repere, modele, de „cetățeni ai spiritului universal”. Iubirea și dăruirea pentru profesia aleasă reprezintă pentru toți participanții la interviuri adevăratul lor crez de viață. Cei mai mulți subliniază că datorează performanțele și succesul lor familiei, curajului și perseverenței, tenacității și consecvenței, încrederii în sine și în forțele proprii.

Emoționante sunt mărturisirile despre dragostea și recunoșința față de părinți și bunici, despre dorul și dorința de a-și revedea locurile natale, meleagul minunat al copilăriei fiind locul care îi atrage ca un magnet, oriunde s-ar afla.

Sunt atâtea lucruri minunate în cărțile acestea, din care pot fi desprinse nenumărate învățăminte și lecții de viață, despre tot ce înseamnă a fi om de omenie, loial și cinstit, sincer și oricând gata de a-i veni în ajutor semenului său. Numai prin educație și prin multă învățătură tânărul poate deveni făuritorul propriului lui Eu, căci „roada bunelor osteneli este slăvită și rădăcina înțelepciunii n-are pieire” (Solomon).

Aș încheia cu o cugetare a scriitorului Sever Săsărman: „Valorile, deși silențioase ca niște umbre și îndepărtate precum stelele, constituie totuși reala și adevărata simfonie a vieții. Numai ele pot aduce regenerarea de care civilizația de astăzi are atâta nevoie.”

Sincere felicitări, dumneavoastră și fratelui, prof. Vasile Dobreanu, pentru asemenea reușită!

Cu dor și drag vă îmbrățișează familia Grămadă Ioan și Didina, prietenii din Bucovina!

Câmpulung Moldovenesc, 8 ian. 2017

*

    Mă-nclin în fața exemplarei tale cariere, purtată cu aleasă demnitate din Pasul Corbilor, din vârf de munte, și până în lunca Mureșului, la Subcetate. Acolo, pe, neștiute de noi, coclauri, o dăscăliță și-a zidit cu tenacitate și sudoare propria statuie. Într-o zi , lumea îi va admira chipul senin, cioplit în marmură sau granit, așezat pe soclu, nu departe de intrarea în liceul-templu spiritual al locului, îmbogățit, înainte de toate, prin moștenirea lăsată de ființa plăpândă și generoasă, ascunsă, spre nemurire, în monument. Dr. Viorel Rogoz

Satu Mare, 7 ian 2017

*

     A sosit cartea "Convorbiri la Subcetate, 5" pe care am aşteptat-o cu legitimă nerăbdare, dornică să cunosc alte experienţe de viaţă pe care ni le împărtăşeşti cu dragoste şi generozitate prin fiecare volum dedicat comunei natale şi oamenilor care au păstrat legătura peste ani cu matricea lor spirituală. Din ea a crescut omul bun şi frumos, zugrăvit cu fină atenţie, graţie talentului tău minunat de a pătrunde în mintea şi în sufletul interlocutorului, dezvăluind cu răbdare şi acurateţe expresii ale sufletului românesc în forma lor superbă de manifestare.

Indiferent de vârsta persoanei intervievate, ai reuşit să scoţi la iveală trăsături ale omului din popor lipsit de ostentaţia titlului deţinut, bucuros să se destăinuie, împărtăşind dorul perpetuu după meleagurile natale şi oamenii simpli care le-au inoculat simţul valorilor morale, la ele adăugându-se rolul dascălilor care le-au şlefuit personalitatea, punând amprenta asupra formaţiei lor intelectuale şi a devenirii profesionale.

Mi-a plăcut să văd că ataşamentul pentru acest loc natal, loc de "centru al fiinţei" nu este unul formal, la care recurg de circumstanţă, ci unul profund, care sapă fântâni de sens în fiinţa fiecăruia.
Cu întrebări chibzuite, de mare seriozitate şi ajutându-l să se scruteze pe sine, în raport cu experienţele de viaţă parcurse, tu ai realizat în cartea aceasta încă o ilustrare a omului viu şi adevărat, cel care "sfinţeşte locul" unde a ajuns, purtând peste ani această lecţie de iubire, credinţă şi recunoştinţă inoculată lui în anii dintâi, petrecuţi "acasă", în locul binecuvântat al moşilor şi strămoşilor săi.

Dacă fiecare comună/sat din ţara noastră ar avea un om de anvergura ta intelectuală şi morală, capabil să îşi pună viaţa în slujba valorilor materiale şi spirituale ale comunităţii rurale, poporul nostru mult încercat ar avea toate şansele de a accede la înveşnicire!

Te felicit pentru carte, pentru modul cum ai ştiut să desprinzi felii de suflet, punând o doză imensă de suflet românesc, invitându-i pe fiecare să parcurgă acest drum al omului către sine însuşi, valorizându-l şi punând în lumină partea de frumuseţe profundă, venită dinspre înaintaşi. Ai pus tenacitate, ardoare, devotament în scrierea acestor cărţi dedicate ţinuturilor natale, ca o datorie supremă faţă de făuritorii culturii şi civilizaţiei româneşti. Ai pus iubire şi raţionalitate. Ai cooptat oameni deosebiţi care şi-au unit forţele cu ale tale, solizaridându-se în actul acesta de recuperare a unei culturi şi civilizaţii româneşti de pe valea Mureşului Superior. Un corolar este interviul lui Dorel Marc. Excepţional!

Te îmbrăţişez, iubită colegă; îţi doresc să fii sănătoasă şi să te bucuri de roadele dulci ale muncii tale!

Cu drag, Mona (Prof. Maria Stoica)

Sfânu Gheorghe, 22 mai 2018

 *

Vă mulțumesc din suflet pentru un nou episod al convorbirilor din Subcetate care păstrează în viitor acest sat domol ca pe un cuib de bunătate, omenie și respect pentru valorile fundamentale ale ființei umane. Să vă dea Dumnezeu sănătate să continuați acest șir de amintiri / bucurii!

Vă îmbrățișez cu drag! Carmen Mihalache

București, 5 iunie 2018


 



[1] La obârșie, 2 - 2014

[2] La obârșie, 3 - 2015

[3] în „Mikhtav”, nr. 17, 2016, p. 36


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu