Cosmina Marcela OLTEAN
Încheiem anul cu două
fenomene astronomice spectaculoase, amblele întâlnite în aceeași seară de 26
decembrie, când luna plină, în condiții specifice, a produs un curcubeu lunar
spectaculos. Despre ultima lună plină a anului știam că se va numi “luna rece”
și că va coincide cu perioada Crăciunului.
A doua seară de Crăciun a fost însă nu numai una luminoasă, ci și colorată de un curcubeu lunar superb, vizibil mai ales între orele 18-19, timp în care curcubeul a dispărut și reapărut de câteva ori, în funcție de mișcarea masei norilor. Fenomenul apare atunci când lumina trece prin cristalele de gheață din norii de la mare altitudine. Curcubeele lunare se formează prin refracția luminii lunii și pot fi văzute pe partea opusă a luminii lunii.
Se formează în nopțile cu lună plină, când luna strălucește cel mai tare și depinde de o serie de factori. Curcubeele lunare se formează relativ mai des decât le putem noi observa, pentru că de cele mai multe ori acestea sunt insesizabile ochiului. Însă curcubeul lunar din data de 26 decembrie a fost unul în care identificai cu ușurință toate nuanțele spectrului. Culorile au fost foarte accentuate. Faptul că a fost captat cu ușurință chiar și pe aparate foto neperformante dovedește claritatea și intensitatea fenomenului.
Care sunt condițiile optime apariției unui curcubeu lunar?
Conform meteorologiaenred.com, cei trei factori sunt umiditatea ridicată, lumina puternică a lunii și unghiul.
Umiditatea ambientală ridicată. În general, primăvara și toamna, ploile sunt rare, iar presiunea ridicată a aerului ajută la crearea băncilor de ceață densă și persistentă. La contactul cu aceste mici picături suspendate, lumina lunii se refractă și se sparge în diferite culori de-a lungul spectrului vizibil. Acest efect se numește refracție.
Lumina lunii, suficient de puternică. Pentru ca un curcubeu să se formeze și să fie surprins de ochiul uman sau de cameră, acesta trebuie să fie în faza de lună plină, când emite cea mai mare cantitate de lumină. De asemenea, cerul trebuie să fie senin.
Unghiul de lumină adecvat. Luna trebuie să fie foarte joasă, astfel încât lumina ei să lovească ceața într-un unghi mai direct. Acest lucru se întâmplă de obicei la amurg, intervalul de timp înainte de răsărit și după apus.
A doua seară de Crăciun a fost însă nu numai una luminoasă, ci și colorată de un curcubeu lunar superb, vizibil mai ales între orele 18-19, timp în care curcubeul a dispărut și reapărut de câteva ori, în funcție de mișcarea masei norilor. Fenomenul apare atunci când lumina trece prin cristalele de gheață din norii de la mare altitudine. Curcubeele lunare se formează prin refracția luminii lunii și pot fi văzute pe partea opusă a luminii lunii.
Se formează în nopțile cu lună plină, când luna strălucește cel mai tare și depinde de o serie de factori. Curcubeele lunare se formează relativ mai des decât le putem noi observa, pentru că de cele mai multe ori acestea sunt insesizabile ochiului. Însă curcubeul lunar din data de 26 decembrie a fost unul în care identificai cu ușurință toate nuanțele spectrului. Culorile au fost foarte accentuate. Faptul că a fost captat cu ușurință chiar și pe aparate foto neperformante dovedește claritatea și intensitatea fenomenului.
Care sunt condițiile optime apariției unui curcubeu lunar?
Conform meteorologiaenred.com, cei trei factori sunt umiditatea ridicată, lumina puternică a lunii și unghiul.
Umiditatea ambientală ridicată. În general, primăvara și toamna, ploile sunt rare, iar presiunea ridicată a aerului ajută la crearea băncilor de ceață densă și persistentă. La contactul cu aceste mici picături suspendate, lumina lunii se refractă și se sparge în diferite culori de-a lungul spectrului vizibil. Acest efect se numește refracție.
Lumina lunii, suficient de puternică. Pentru ca un curcubeu să se formeze și să fie surprins de ochiul uman sau de cameră, acesta trebuie să fie în faza de lună plină, când emite cea mai mare cantitate de lumină. De asemenea, cerul trebuie să fie senin.
Unghiul de lumină adecvat. Luna trebuie să fie foarte joasă, astfel încât lumina ei să lovească ceața într-un unghi mai direct. Acest lucru se întâmplă de obicei la amurg, intervalul de timp înainte de răsărit și după apus.
Foto - Cosmina M.
Oltean, Bogdan Urzică
Locație -
Miecurea-Ciuc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu