Pelerinaj ecumenic în Franța: VIENA - NANCY -PARIS - LISIEUX -BEC HELLOUIN - MONTBARD -DIJON

 Pagini din cartea autobiografică 

SURÂSUL AMINTIRILOR, de Doina Dobreanu, 

2011, pp. 237-241
Imagini de pe internet

1999, iulie. Am considerat întotdeauna că cea mai de preţ recompensă sufletească, pe care mi-aş dori-o după fiecare an de muncă, ar fi o ieşire din universul obişnuit, poate prea monoton prin solicitările zilnice, aproape stereotipe. Călătoria făcută cu scopul de a ne delecta mintea şi sufletul în locuri necunoscute şi neumblate poate fi un panaceu pentru oboseala trupului istovit, pentru atâtea neîmpliniri, gânduri triste şi lipsuri; este incomparabilă, ca trăire emoţională, cu ceea ce pot oferi cărţile de călătorie sau emisiunile de televiziune…

Cincizeci de pelerini din toată ţara plecăm vineri, 9 iulie 1999 spre Saint-Rémy, localitate situată în Côte d’Or. Scopul acestui pelerinaj este de a participa în cele din urmă la  jubileul de argint al Mănăstirii Sfântul Ilie din Saint-Rémy, unica din Franţa de rit oriental patronată de Sfântul Ilie.

După o călătorie de 18 ore cu autocarul, iată-ne ajunşi la VIENA! Suntem întâmpinaţi de prieteni ai maicii Iliana care ne-au însoţit în turul oraşului făcut cu autocarul pe Ringstrasse, apoi în plimbarea pe jos prin centrul istoric. Ni se prezintă fiecare obiectiv important.

Participăm împreună la slujba de la Catedrala Sfântul Ştefan 

şi la agapa oferită de parohia anglicană Votivkirche.

În ziua următoare, pe o vreme răcoroasă, dar propice călătoriei, continuăm drumul spre Franţa, traversând Austria şi Germania. Chiar numai în trecere, din autocar, reuşim să ne facem o oarecare impresie despre caracteristicile fundamentale ale vieţii occidentalilor: ordinea, rigoarea, curăţenia, disciplina…

La NANCY suntem aşteptaţi cu multă căldură şi ospitalitate la Catedrala Notre Dame de Lourdes. Rugăciunea este încununată cu Ave Maria de Lourdes, cântată în franceză, română şi maghiară de pelerini şi de francezi, cinăm împreună, apoi localnicii ne găzduiesc în familiile lor. În scurtul răgaz petrecut împreună ne legăm sufleteşte unii de alţii. 

După liturghia oficiată în dimineaţa următoare la Carmelul din Nancy, străbatem pe jos centrul istoric al oraşului, Piaţa Stanislas.

Vizităm Biserica Notre Dame de Bonsecours, construită pe locul unde şi-au găsit mormântul 3000 de burgunzi în lupta de la Nancy din 1477. Aici se află inima Mariei Leszczynska, fiica lui Stanislas şi soţia regelui Louis XV. Centrului istoric i se adaugă patrimoniul arhitectural al oraşului realizat de creatorii Şcolii din Nancy, şcoală fondată spre începutul secolului al XX-lea de Emile Gallé. Prin armonia arhitecturală, prin fineţea ornamentală şi prin diversitatea materialelor utilizate, un număr considerabil de clădiri reunesc toate componentele stilistice ale Şcolii din Nancy.

PARIS. Periplul parizian începe cu vizita Capelei Notre Dame de la Médaille Miraculeuse, în care se află moaştele Sfintei Cathérine Labouré. 

Vizităm apoi Capela Misiunilor străine şi sala martirilor în care se găsesc relicve şi amintiri ale Martirilor din Extremul Orient. Aici a avut loc la 8 iulie 1848 prohodul scriitorului Chateaubriand, în prezenţa lui Victor Hugo, Balzac, Saint Beuve, Beranger… Aici a compus Gounod, organistul capelei, în 1851, muzica Cântecului pentru plecarea misionarilor.

Facem o scurtă plimbare cu autocarul prin inima Parisului, cu scurte escale la Domul invalizilor, Turnul Eiffel, Louvre, Arcul de Triumf, Obelisc, Madeleine…, pe cheiurile Seinei. Pretutindeni este arborat tricolorul albastru, alb şi roşu. Totul este pregătit pentru Ziua Naţională a Franţei.

Vizităm Catedrala Notre Dame de Paris, o maiestoasă construcţie începută în secolul al XI-lea, unul din simbolurile Parisului. Ne plimbăm apoi prin Cartierul Latin, străbătând străduţele medievale înguste între Biserica greco-catolică din sec. al XI-lea şi Biserica armenească.  

Petrecem o seară minunată la Orsay, printre francezi, cu curiozitatea de a vedea cum întâmpină ei ziua naţională. Este, într-adevăr, un prilej de mare bucurie! Întâlnim oameni veseli, senini, prietenoşi, deschişi, comunicativi, fericiţi de a împărtăşi bucuria firească a acestei sărbători într-o atmosferă sărbătorească, marcată de focurile de artificii şi de muzică.

În programul zilei de 14 iulie avem întâlnirea la Arhiepiscopia Ortodoxă din Paris cu Arhiepiscopul Iosif şi cu ortodocşi români, apoi vizita la Bazilica Sacré Coeur. Urcăm pe jos colina Montmartre. Ne strecurăm prin furnicarul acela de oameni pentru a pătrunde în atmosfera unică, de înălţare prin rugăciune, din interiorul Bazilicii Sacré Coeur. O încântare deosebită, de astă dată artistică, trăim şi în exteriorul acesteia, cutreierând piaţeta populată de pictorii din Montmartre, într-o zi de mare sărbătoare.

După Paris urmează LISIEUX, în Normandia. Aici vizităm locurile unde a trăit Sfânta Tereza, începând cu Les Buissonnets şi casa în care a locuit până la intrarea sa în carmel. Vizităm Catedrala Sfântul Petru, o bijuterie de artă gotică normandă, construită în secolul al XIII-lea, unde Tereza a descoperit vocaţia sa misionară.

 Vizităm şi carmelul în care a intrat la numai 15 ani, luând numele de Sora Tereza a Pruncului Isus şi a Sfintei feţe, apoi Bazilica Sfânta Tereza, proiectată în anul 1925, când Tereza a fost recunoscută ca sfântă. În prezent, Sfânta Tereza este considerată a doua patroană a Franţei.

O puternică trăire emoţională ne stăpâneşte când ne sunt prezentate fotografiile, în mărime naturală, ale Sfântului Giulgiu, expuse în cripta din bazilică. La Carmelul din Lisieux se află moaştele Sfintei Tereza. În predica pe care părintele profesor Vasile Mihoc o ţine cu ocazia liturghiei oficiate la carmel se face o interesantă paralelă între Fecioara Maria şi Sfânta Tereza, amândouă având vocaţia iubirii, amândouă descoperind că Dumnezeu poate fi servit prin gesturi mici.

În seara zilei de 15 iulie ne bucurăm de primirea ospitalieră a călugărilor benedictini din BEC-HELOUIN, apoi a surorilor benedictine de la Mănăstirea Sainte Françoise din aceeaşi localitate. 

Plecăm de aici în dimineaţa următoare, respectând itinerarul pelerinajului nostru, totuşi cu regretul de a nu fi ajuns la Oceanul Atlantic, situat la numai 15 km…

Ultimele zile de şedere în Franţa le petrecem la MONTBARD și SAINT-RéMY şi în împrejurimile sale: Dijon, Flavignérot, Citeaux.

DIJON, vechea capitală a ducilor de Burgundia, este un oraş de artă, un oraş-muzeu, al cărui centru istoric, bine conservat, îl parcurgem cu uşurinţă şi încântare pe jos, pentru a-i admira patrimoniul şi diversitatea de stiluri, de la cel roman la cel neoclasic.

Ne închinăm cu veneraţie în faţa moaştelor Sfintei Elisabeta a Treimii (1880-1906) la Catedrala Sfântul Mihail din Dijon, după care ne îndreptăm spre Carmelul din Flavignerot, unde este reconstruită chilia Sfintei Elisabeta.

L’Abbaye Notre Dame de Citeaux este mănăstirea-mamă a ordinului cistersian, fondată în urmă cu nouă secole, în 1098. Călugării acestei mănăstiri, în număr de 35 astăzi, celebrează zilnic Sfânta Euharistie spre gloria lui Dumnezeu, caută pacea într-o viaţă simplă şi austeră şi trăiesc din munca mâinilor lor. Cuvântul lor este discret şi echilibrat.

Luni, 19 iulie participăm împreună cu episcopul greco-catolic Florentin Crihălmeanu din Cluj-Napoca la mesă, la Mănăstirea de călugări Pierre-qui-vire.

Concluzii:

Cu ocazia pelerinajul ecumenic organizat de Maica Eliana de la Mănăstirea „Sfânta Cruce” din Stânceni –Mureș cu scopul de a participa la  jubileul de argint al Mănăstirii „Sfântul Ilie” din Saint-Rémy, am mers totodată pe urmele Sfintei Cathérine Labouré (la Paris), a Sfintei Tereza a Pruncului Isus şi a Sfintei feţe (la Alençon și Lisieux, în Normandia) și a Sfintei Elisabeta a Treimii (la Dijon și Flavignérot).
Am trăit, cu ocazia acestui pelerinaj ecumenic, bucuria simplă, firească de a ne cunoaşte şi de a comunica, bucuria rugăciunii comune în limbile română, maghiară şi franceză, bucuria de a descoperi locuri neumblate până acum, o bucurie plenară, simţită în fibrele cele mai intime ale fiinţei noastre. 
Cu un puternic fior de emoţie am păşit, ca româncă, pe urmele lui Horea, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ciprian Porumbescu, Lucian Blaga, ale reprezentanţilor Şcolii Ardelene… la Viena, pe urmele atâtor cărturari români, începând cu paşoptiştii, la Paris, în Cartierul Latin…