Anuarul SANGIDAVA este editat de Centrul Cultural Toplița și Fundația
Culturală „Miron Cristea” cu sediul în Toplița și cuprinde materialele
prezentate la Sesiunea internațională de comunicări științifice ocazionată de
ZILELE MIRON CRISTEA (17-20 iulie). În anul 2019, la ediția a XXII-a a „Zilelor Miron
Cristea”, a apărut și volumul „Sangidava”, nr. 7 (XIII), Serie nouă, în 500 p.
Conținutul volumului a fost prezentat în „Condeiul ardelean”:
Am bucuria să parcurg o bună parte din paginile acestui volum cu
comunicări interesante, prezentate la secțiunile de Istorie (I și II) și Cultură și Civilizație românească.
Lucrarea Protopopului
IOAN MORAR, Acatistul Țăranului Romîn. Pagini de acatist laic (pp.376-381), care este de fapt „un simplu
omagiu închinat celui ce s-a identificat cu temelia țării, celui ce veacuri la
rând a hrănit această țară, și pe spatele căruia au jucat atâția saltimbaci,
fără a-l încovoia”, mi-a trezit stări sufletești sublime, din aceleași
motive cu cele invocate de părintele protopop: ne-am născut și ne-am conturat
profilul moral în lumea satului și am cunoscut nemijlocit viața țăranului
român, „stâlpul credinței, al limbii și tradiției noastre”.
Redăm câteva fragmente:
„ (...) Te rugăm dar, iubite părinte și străbun, îngăduie-ne să-ți aducem un sacru omagiu prin care să ne legăm a rămâne pe veci vrednici fii ai tăi, purtându-ți cu demnitate numele și icoana sufletului tău larg și bun, și cu iubire să-ți cântăm:
Bucură-te cel ce din tată viteaz și plin de glorie și din mamă
harnică și iubitoare de pace te-ai zămislit spre slava numelui de OM.
Bucură-te
că din pruncie ai învățat să binecuvântezi înainte de-a duce bucata de pâne la
gură sau de-a porni la drum însemnându-ți pieptul larg cu semnul mântuirii
(...)
Bucură-te
că deși ai fost împins de la șes spre munte și din transilvanii spre pustii,
oriunde ai viețuit ai lăsat semn de cetate, ai îngropat comori spre mărturie,
ai lăsat la răspântii de drumuri răstigniri cu pecetea sufletului tău, iar pe
fiecare colină, altar și candelă arzândă.
Bucură-te, neîntrecutule ctitor care ai împodobit pieptul
patriei tale cu salbă de biserici din ale căror turnuri avântate încrezător
spre ceruri, clopotele au învățat să cânte jalea și bucuria din care este
plămădit sufletul tău.
Bucură-te
că pridvorul bisericii l-ai făcut școală pentru luminarea pruncilor. (...)
Bucură-te că dintru început și s-au supus stejarul și stânca,
lutul și fierul, lâna și inul, care sub privirea ta de foc au căpătat formele
frumoase ale gândurilor și dorințelor tale, dând farmec vieții de aici, de care
atârnă veșnicia. (...)
Bucură-te Transilvanule, bucură-te Moldoveanule, bucură-te
Munteanule, bucurați-vă și voi frați români din pribegie și să ne bucurăm cu
toții pentru că am moștenit un tezaur de virtuți păstrat întreg cu preț de
sânge spre slava celor ce au fost, sunt și vor fi.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu